Știri
Știri din categoria Diverse
Spania amenință cu contramăsuri care ar afecta călătorii din Italia dacă Roma nu ridică până duminică controalele temporare introduse pentru legăturile aeriene și navale cu Spania, potrivit Digi24. Miza este funcționarea practică a regulilor Schengen (spațiul de liberă circulație), într-un moment în care un episod de migrație la Ceuta a generat reacții unilaterale între două state membre UE.
Guvernul spaniol califică măsurile italiene drept „nedrepte, contrare intereselor Uniunii Europene și discriminatorii” față de spanioli și susține că nu au existat „deplasări secundare” ale migranților din Ceuta către interiorul UE, în spațiul Schengen. În aceste condiții, Madridul spune că va răspunde cu măsuri „proporționale” începând de duminică, dacă Italia nu revine asupra deciziei.
Italia a anunțat vinerea trecută că suspendă, pentru legăturile aeriene și navale cu Spania, aplicarea acordului Schengen, ca reacție la afluxul de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, fără să precizeze cât timp vor rămâne în vigoare controalele.
Deși Italia nu are frontieră terestră cu Spania, controalele introduse pentru călătorii care sosesc pe cale aeriană și navală din Spania îi obligă pe pasageri să prezinte un act de identitate.
Până acum nu au fost semnalate incidente majore, însă au existat „perturbări minore” la plecare, generate de verificarea documentelor.
O sursă de la aeroportul Fiumicino din Roma a indicat că aplicarea controalelor diferă în funcție de aeroport: la Fiumicino, pentru unele zboruri, verificarea documentelor se face la plecarea de pe aeroportul din Spania, în timp ce în alte cazuri, precum la Veneția, debarcarea pasagerilor a fost organizată în zona de sosiri din afara Schengen.
În lipsa unei decizii de ridicare a controalelor până duminică, Spania anunță că va trece la contramăsuri, ceea ce riscă să prelungească și să complice temporar fluxurile de călătorie între cele două țări.
Recomandate
Plafonarea adaosului comercial începe să se vadă în prețurile la pompă , cu o scădere de circa 20 de bani la benzină și motorină, însă aplicarea nu este uniformă în toate rețelele, potrivit Digi24 . Măsura face parte din legea care reintroduce „situația de criză” pe piața carburanților și care a intrat în vigoare în noaptea de joi spre vineri. În prima etapă, legea limitează adaosul comercial practicat de benzinării pentru benzină și motorină, iar peste câteva zile ar urma să urmeze o a doua intervenție: reducerea accizei la motorină. Digi24 notează că scăderea de preț observată vineri dimineață nu s-a regăsit în toate lanțurile, un comportament similar fiind consemnat și la criza anterioară, când o parte dintre stații au ajustat prețurile cu întârziere. Pe acest fond, este posibilă o nouă ieftinire inclusiv pe parcursul zilei de sâmbătă, pe măsură ce și restul benzinăriilor ar putea alinia prețurile. În situația în care unele stații nu aplică plafonarea, ANAF și Consiliul Concurenței ar urma să intervină, conform aceleiași surse. Următoarea etapă: acciza „dinamică” la motorină, din 16 august Digi24 mai arată că ieftinirile de acum sunt doar primul pas, deoarece din 16 august intră în vigoare și așa-numita acciză dinamică , care „ar urma” să reducă prețul motorinei cu 5%–25%. În termeni de efect la pompă, asta ar însemna o scădere suplimentară de cel mult 85 de bani la motorină, dacă mecanismul se transmite integral în prețul final. Pentru consumatori și companii, miza imediată este dacă plafonarea adaosului comercial se va reflecta rapid și relativ uniform în prețuri, iar pentru autorități – cât de eficient pot fi monitorizate și sancționate eventualele abateri, în condițiile în care aplicarea pare, cel puțin la început, neomogenă. [...]
Contestarea la CCR a modificărilor la Legea ANI poate decide accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului este finalul lunii august, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că verificarea constituționalității este „necesară”, pe fondul unor modificări operate în Parlament pe care le descrie drept „țintite” politic. Bolojan a declarat la RFI România că jalonul din PNRR privind legea integrității „nu” este pierdut, chiar dacă proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională de USR, demers la care s-a alăturat și PNL. În viziunea sa, miza este ca CCR să se pronunțe rapid, pentru a nu bloca calendarul de corectare sau promulgare. „Această verificare de constituționalitate este necesară, pentru că acele modificări care au fost făcute nu sunt din grijă pentru transparență, nu sunt din grijă pentru integritate, ci pur și simplu sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a spus premierul interimar. Două scenarii, un termen strâns Potrivit premierului interimar, după analiza CCR există două variante: dacă anumite articole sunt declarate neconstituționale, legea se întoarce în Parlament, iar „de săptămâna viitoare” ar mai exista „încă două săptămâni” pentru corecturi; dacă articolele sunt declarate constituționale, actul normativ merge la promulgare. În același timp, Bolojan avertizează că, dacă modificările sunt declarate neconstituționale, crește riscul ca jalonul să nu fie îndeplinit în timp util. De ce contează: bani în buget și investiții publice Bolojan a legat direct îndeplinirea jaloanelor de fluxurile financiare din PNRR, afirmând că fiecare lege adoptată în formula negociată cu Comisia Europeană înseamnă „o bifare” și virarea unor sume „de peste 700 de milioane de euro” pentru fiecare lege. El a indicat două efecte principale ale acestor bani: sunt luați în calcul la „echilibrele bugetare”, cu impact asupra credibilității României în fața investitorilor, Comisiei Europene și agențiilor de rating, ceea ce influențează costul împrumuturilor statului; finanțează investiții publice mari, precum Autostrada Moldovei, modernizarea liniilor de cale ferată, spitale în construcție, anvelopări de blocuri și proiecte în școli. În material se arată că legea riscă să nu mai intre în vigoare până la finalul lunii august, ceea ce ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro la acest capitol. Context suplimentar despre contestarea legii este disponibil în articolul Digi24: „USR și PNL au contestat legea integrității la CCR. Milioane de euro din PNRR, în pericol” . [...]
România intră cu până la 50 de milioane de euro într-un fond regional de infrastructură, mizând pe efectul de „multiplicare” a banilor publici prin atragerea de capital privat , potrivit Digi24 . Participarea se face prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) , în noul „Fond al Fondurilor pentru Infrastructură” al Inițiativei celor Trei Mări, decizie aprobată joi de Guvern, conform ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Contribuția anunțată este „de până la 50 de milioane de euro” (aprox. 250 de milioane de lei), iar obiectivul declarat este atragerea unui volum mai mare de capital privat pentru investiții strategice în infrastructură. Fondul ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții , element pe care Nazare îl leagă de „standarde ridicate” de selecție, monitorizare și gestionare a investițiilor. Ce tip de proiecte ar putea fi finanțate În postarea citată de Digi24, ministrul indică patru direcții în care ar putea merge finanțările prin acest mecanism: investiții în energie, pentru un sistem „mai sigur și mai modern”; infrastructură de transport, pentru conexiuni mai bune și timp câștigat pentru oameni și companii; infrastructură digitală, considerată esențială pentru servicii publice și economie; proiecte de infrastructură socială, cu impact asupra calității vieții. De ce contează pentru economie și piața de finanțare Miza economică a deciziei este folosirea unei contribuții publice ca „ancoră” pentru a mobiliza bani privați în proiecte mari de infrastructură, unde finanțarea exclusiv bugetară este, de regulă, insuficientă sau greu de susținut pe termen lung. În același timp, implicarea Fondului European de Investiții ca administrator este prezentată ca o garanție de guvernanță și disciplină investițională, ceea ce poate conta în credibilitatea proiectelor în fața investitorilor. Nazare afirmă că rolul BID, ca bancă de dezvoltare a statului român, este să susțină tot mai mult investițiile în proiecte importante pentru economie și „multiplicarea investițiilor private”, prin transformarea proiectelor strategice în investiții efective. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese un calendar de implementare sau o listă de proiecte care vor intra la finanțare. În acest stadiu, decizia Guvernului stabilește participarea României și plafonul contribuției, urmând ca selecția și finanțarea proiectelor să depindă de mecanismele fondului administrat de Fondul European de Investiții. [...]
Debutul trenului electric PESA pe ruta București–Brașov a ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea în exploatare , după ce a ajuns la destinație cu aproape o oră întârziere, iar pasagerii au reclamat că aerul condiționat nu a funcționat, potrivit Digi24 . Garnitura electrică PESA, fabricată în Polonia, a plecat din București și a ajuns la Brașov cu întârziere, iar călătorii au descris condițiile din vagoane drept „ca în cuptor”, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei climatizării. Reacțiile din tren au vizat atât disconfortul, cât și faptul că, în percepția pasagerilor, trenul ar fi avut opriri repetate pentru intervenții „din stație în stație”. Ce înseamnă operațional: intră și alte patru garnituri Incidentul vine înainte ca alte patru trenuri PESA să fie introduse în circulație „zilele următoare”, pe mai multe rute, conform aceleiași surse: București Nord – Constanța București Obor – Constanța Constanța – Fetești Trenul de pe București–Brașov este unul dintre cele cinci trenuri PESA intrate în posesia CFR Călători , dintr-un total de 21 de trenuri noi menționate în context de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță . Context: trenuri noi recepționate, dar nefolosite Radu Miruță a susținut că a găsit trenuri noi în gara Obor, „recepționate de statul român”, dar care nu erau puse în circulație. El a afirmat că a blocat plățile către firma care „nu își făcuse treaba” și că a încercat să deblocheze situația prin coordonare între responsabili, numind punerea în circulație a trenului „un lucru bun și un alt pas înainte”. Pentru CFR Călători, miza imediată este ca introducerea accelerată a noilor garnituri să nu fie însoțită de probleme tehnice sau de confort care să erodeze încrederea publicului chiar la începutul programului de modernizare a materialului rulant. [...]
Scăderea sprijinului pentru UE și NATO complică agenda de integrare a Ucrainei , într-un moment în care deciziile politice de la Kiev se sprijină și pe legitimitatea internă, potrivit datelor citate de Digi24 dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis. Într-un scenariu de referendum „în viitorul apropiat ”, 69,2% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, 22,2% împotrivă, iar 8,7% spun că nu ar vota sau nu s-au hotărât. Pentru NATO, 61,2% ar vota „da”, 29,5% „nu”, iar 9,4% nu ar vota sau sunt indeciși. Ce arată sondajul și de ce contează Datele indică o scădere față de luna precedentă, chiar dacă susținerea rămâne peste pragul de 60% pentru ambele opțiuni. Pentru integrarea europeană și euro-atlantică, acest tip de evoluție contează deoarece reduce marja politică de manevră: cu cât sprijinul public e mai puțin robust, cu atât devine mai dificil pentru autorități să trateze integrarea ca pe un consens intern „automat”. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iulie – 2 august de Socis, informația fiind preluată „conform European Pravda ”, notează Digi24. Dinamica față de măsurătorile anterioare Publicația precizează că nivelul de 69,2% pentru UE este mai mic decât în seria de sondaje anterioare, deși „nu este cea mai scăzută înregistrată în ultimii doi ani”. În cazul NATO, sprijinul „a crescut ușor” față de cele două sondaje anterioare ale Socis, însă „tendința generală pe ultimii doi ani indică o scădere a sprijinului”. Ca reper, un sondaj realizat în iunie arăta 79% susținere pentru aderarea la UE și 63% pentru aderarea la NATO, potrivit aceleiași surse. [...]
SUA au reluat integral schimbul de informații cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra capacității Kievului de a lovi mai eficient ținte la distanță pe teritoriul Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, preluând Politico . Miza operațională este majoră: accesul la informații de intelligence (date culese și analizate de servicii) influențează atât precizia loviturilor, cât și avertizarea timpurie privind atacuri aeriene și cu rachete. Reluarea cooperării vine după o înghețare temporară în martie 2025, decisă de Casa Albă în urma unei întâlniri tensionate în Biroul Oval între președintele SUA, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 28 februarie 2025. Atunci, Washingtonul a întrerupt temporar atât asistența militară, cât și schimbul de informații cu Kievul. Ce se schimbă pe teren: lovituri mai eficiente și presiune sporită asupra Moscovei Potrivit Politico (via Kyiv Post), schimbul de informații a revenit la nivelurile de dinaintea suspendării, iar parlamentari și experți americani spun că reluarea cooperării a consolidat poziția Ucrainei pe câmpul de luptă și a crescut presiunea asupra Rusiei. Senatorul Mark Warner, liderul democraților din Comisia pentru Informații a Senatului, a indicat o îmbunătățire a situației și a legat-o și de utilizarea dronelor cu rază lungă de acțiune: „Nu vreau să intru în detalii, dar situația s-a îmbunătățit.” În același registru, senatorul republican John Cornyn a pus accent pe dinamica politică de la Washington, sugerând că performanța Ucrainei contează în susținerea pe care o primește: „Toată lumea iubește învingătorii și se pare că Ucraina a întors soarta conflictului.” De ce contează: lecția din 2025, când pauza a produs efecte imediate Articolul amintește că întreruperea fluxului de informații în 2025 a avut consecințe rapide. Revista Time, citând oficiali ucraineni și occidentali, relata atunci că pauza a ajutat forțele ruse să recâștige teren în regiunea Kursk, a slăbit capacitățile de lovire la distanță ale Ucrainei și a expus mii de soldați riscului de a fi încercuiți. Un ofițer ucrainean a descris impactul în termeni duri: „Ca urmare a acestei pauze, s-au înregistrat sute de morți printre ucraineni.” Tot atunci, fără informații obținute prin sateliții americani, Ucraina ar fi avut dificultăți în identificarea țintelor rusești de mare importanță și în asigurarea avertizării timpurii, iar capacitatea de a efectua lovituri de precizie cu sistemul HIMARS a fost afectată, potrivit aceleiași relatări. Context politic: Casa Albă spune că Trump vrea încheierea războiului Casa Albă a transmis, într-un comunicat citat în articol, că Donald Trump rămâne concentrat pe încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei: „Președintele dorește ca acest război să se încheie, astfel încât uciderile fără sens să ia sfârșit.” În paralel, Stephen Sestanovich, cercetător la Consiliul pentru Relații Externe, a susținut că parteneriatul are și o componentă reciprocă, în care Ucraina furnizează la rândul ei informații relevante despre ceea ce se întâmplă la Moscova. În lipsa unor detalii publice despre parametrii tehnici ai schimbului de informații, concluzia rămâne una operațională: revenirea la cooperarea „integrală” indică o normalizare a relației de intelligence SUA–Ucraina, cu efecte directe asupra modului în care Kievul își planifică și execută loviturile la distanță. [...]
