Știri
Știri din categoria Diverse
Criza din Ceuta riscă să ducă la restricții în Schengen, după ce 22 de lideri europeni au cerut coordonare mai strictă pe migrație și au invocat inclusiv posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne ale UE, potrivit Știrile Pro TV. Disputa are în centru politica Spaniei de regularizare a migranților și efectul ei asupra securității frontierelor externe.
În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, semnatarii susțin că decizia Madridului de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați în situație ilegală ar fi un „factor de atracție” care a contribuit la agravarea crizei. Contextul imediat este sosirea bruscă a aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, în Africa de Nord; aproape toți s-au întors ulterior în Maroc, iar niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE.
Liderii semnatari avertizează că „traversările în masă necontrolate” și „instrumentalizarea migrației” pot submina încrederea în regulile UE și pot crea percepția că intrarea ilegală se poate transforma ulterior în ședere legală. În acest context, ei spun că sunt dispuși să consolideze sau să reintroducă temporar controalele la frontierele interne, un semnal direct pentru funcționarea spațiului Schengen.
Scrisoarea a fost semnată de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Inițiativa redactării a aparținut Italiei și Danemarcei, iar semnatarii au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași.
Guvernul spaniol respinge acuzațiile că programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și afirmă că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu sunt eligibile pentru această măsură. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, procesul are condiții „foarte specifice”, inclusiv dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii. Termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului lansat în aprilie a fost în luna iunie.
Pedro Sánchez a criticat, într-o scrisoare separată către conducerea instituțiilor europene, reacțiile unor parteneri, pe care le-a numit „egoiste” și „ilegale”, în condițiile în care au existat propuneri de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În relatarea citată de Știrile Pro TV (News.ro, care citează Politico), Italia a introdus restricții privind libera circulație din Spania către porturi și aeroporturi italiene, iar Franța a intensificat controalele la frontiera cu Spania.
Premierul spaniol mai susține că solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, și afirmă că Spania a înregistrat, între 2021 și 2026, jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia.
Disputa mută criza din Ceuta din zona gestionării unei frontiere externe în zona funcționării pieței unice și a mobilității în UE: dacă statele reintroduc controale interne, chiar și temporar, costurile operaționale și întârzierile pentru transport, turism și lanțuri logistice cresc, iar tensiunile politice se pot traduce în măsuri concrete de limitare a circulației.
Ce urmează, potrivit semnatarilor, este o discuție la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferință, pentru a decide pașii următori privind coordonarea politicilor de migrație și gestionarea riscurilor pentru Schengen.
Recomandate
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Guvernul mizează pe dialog instituțional pentru deblocarea exporturilor de ovine, în timp ce se delimitează de violențele din stradă , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a susținut că revendicările fermierilor sunt „absolut justificate”, dar protestul din Piața Victoriei a fost „deturnat” în acte de vandalism, potrivit Digi24 . Într-un mesaj publicat marți seară pe Facebook, Tanczos Barna a condamnat „transformarea dreptului legitim la protest pașnic în acte de violență” și a afirmat că protestul a fost deturnat de persoane „care nu reprezintă interesele agricultorilor”. „Condamn cu fermitate transformarea dreptului legitim la protest paşnic în acte de violenţă, aşa cum s-a întâmplat astăzi în Piaţa Victoriei. Protestul fermierilor a fost deturnat şi transformat în acte de vandalism, de persoane care nu reprezintă interesele agricultorilor.” Miza economică: exporturile de ovine și caprine, pe agenda UE Ministrul interimar spune că, în urma discuțiilor purtate „de multe ore” în ultimele săptămâni, cunoaște „în detaliu” problemele fermierilor și că multe revendicări sunt justificate. În plan operațional, el indică drept rezultat concret faptul că ANSVSA a transmis Comisiei Europene un „Plan de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine”, care urmează să fie discutat „la sfârșitul acestei săptămâni” de reprezentanții celor 27 de state membre, în vederea aprobării la nivelul Comisiei Europene. Totodată, Tanczos Barna afirmă că ministerul „asigură în continuare o platformă de dialog între fermieri și ANSVSA” și că va susține propunerile care oferă soluții. Delimitare de violențe și apel la fermieri Oficialul a salutat poziția celor 14 asociații reprezentative ale crescătorilor de ovine care s-au delimitat de violențe și de agresarea forțelor de ordine și a precizat că delegația acestora a fost primită la Ministerul Agriculturii. În finalul mesajului, Tanczos Barna a făcut apel ca fermierii să se delimiteze de „orice tentativă de acaparare sau de deturnare politică” a revendicărilor. Ce s-a întâmplat la protest Marți, sute de fermieri au protestat în fața Guvernului, reclamând situația dificilă din zootehnie și agricultură. Potrivit relatării, participanții au forțat cordonul de jandarmi și au blocat traficul pe șoseaua Kiseleff; au existat confruntări, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene. În rândul manifestanților au fost observați și susținători ai lui Călin Georgescu, unii purtând tricouri cu imaginea acestuia. [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
Averea lui Donald Trump a urcat la 7,3 miliarde de dolari, pe fondul expunerii pe criptomonede , după victoria sa în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit unei estimări Forbes citate de Digi24 . Publicația notează o creștere de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), într-un context în care o parte importantă a câștigului este legată de proiecte cripto și active lichide. Miza economică a informației este dublă: pe de o parte, arată cât de rapid poate fi monetizată influența politică prin instrumente financiare cu volatilitate ridicată; pe de altă parte, reaprinde discuția despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care administrația americană are un rol direct în reglementarea industriei cripto. De unde vine creșterea: cripto și lichidități Potrivit estimărilor Forbes, principala sursă a creșterii averii a fost zona criptomonedelor și a activelor lichide, evaluate cumulat la aproximativ 2,4 miliarde de dolari (aprox. 10,8 miliarde lei). În detaliu, Trump ar deține: tokenuri „meme” în valoare de 709 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei); tokenuri ale proiectului World Liberty Financial în valoare de 338 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei); o afacere de emisiune de stablecoin-uri (criptomonede concepute să urmărească o valoare stabilă) evaluată la 233 de milioane de dolari (aprox. 1,0 miliard lei). Portofoliul „clasic”: golf, cluburi și imobiliare Dincolo de cripto, Forbes evaluează la 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,1 miliarde lei) activele precum zece terenuri de golf în SUA, clubul Mar-a-Lago, complexul Trump National Doral Miami și trei proprietăți în Europa. Separat, Trump ar avea investiții imobiliare de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), inclusiv participații la două complexe de birouri din New York și San Francisco, Trump Tower și clădirea rezidențială Trump Park Avenue, între altele. Truth Social: participație mare, rezultate financiare slabe Încă 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) ar reprezenta participația lui Trump în Trump Media and Technology Group , compania care deține rețeaua socială Truth Social. Forbes descrie compania drept „una dintre cele mai absurde afaceri din America”, menționând că în 2024 a avut venituri de 3,7 milioane de dolari (aprox. 16,7 milioane lei) și o pierdere de 712 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Presiuni și riscuri: procese, scădere anuală și semnal de etică Forbes mai arată că, în ultimul an, averea lui Trump ar fi scăzut cu 300 de milioane de dolari (aprox. 1,35 miliarde lei), inclusiv pe fondul unor obligații de plată de 94 de milioane de dolari (aprox. 423 milioane lei) rezultate din procese. În paralel, Reuters (citat de Digi24) a relatat anterior că Trump a declarat venituri de 635 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) din vânzarea monedelor meme TRUMP și că familia sa ar fi primit de la investitori cel puțin 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,4 miliarde lei) pentru proiecte legate de criptomonede după revenirea la putere. Potrivit agenției, experți în etică au avertizat că veniturile familiei Trump dintr-o industrie pe care administrația sa „o reglementează și o susține în același timp” pot crea un conflict de interese fără precedent. [...]
PNL condiționează susținerea viitorului Executiv de continuarea reformelor și de menținerea traiectoriei fiscale , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis că partidul „nu va accepta orice Guvern”, ci unul care să ducă mai departe măsurile începute de Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan susține că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline”, însă avertizează că un astfel de mandat nu este suficient în sine dacă politica economică duce la deteriorarea indicatorilor. În mesajul publicat pe Facebook, el critică guvernarea PSD condusă de Marcel Ciolacu, pe care o acuză că a dus deficitul bugetar la „nivelul record de 9,3%”, a împins România „aproape de retrogradarea” în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) și a blocat PNRR, punând în pericol accesul la fonduri europene. În contrapondere, Mureșan afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, „a deblocat fondurile din PNRR”, „a redus deficitul”, „a accelerat absorbția fondurilor de coeziune” și „a îndepărtat riscul retrogradării” la „junk”. De ce contează: deficitul și fondurile UE devin condiții politice Mesajul europarlamentarului fixează o linie de negociere cu impact direct asupra politicilor economice: PNL leagă sprijinul pentru formarea unui guvern de continuitatea reformelor și de evitarea unei reveniri la „risipa guvernării Ciolacu”, în formularea lui Mureșan. În practică, miza este dublă: credibilitatea fiscală (deficitul) și accesul la finanțare europeană prin PNRR și fondurile de coeziune. Context politic: Mureșan, propunere de premier Potrivit aceleiași surse, Siegfried Mureșan a fost propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, poziționarea sa indică faptul că negocierile pentru un Executiv cu puteri depline ar urma să includă explicit criterii legate de reforme și de disciplina bugetară, nu doar aritmetică parlamentară. [...]
