Criza din Ceuta riscă să ducă la restricții în Schengen, după ce 22 de lideri europeni au cerut coordonare mai strictă pe migrație și au invocat inclusiv posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne ale UE, potrivit Știrile Pro TV. Disputa are în centru politica Spaniei de regularizare a migranților și efectul ei asupra securității frontierelor externe.

În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, semnatarii susțin că decizia Madridului de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați în situație ilegală ar fi un „factor de atracție” care a contribuit la agravarea crizei. Contextul imediat este sosirea bruscă a aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, în Africa de Nord; aproape toți s-au întors ulterior în Maroc, iar niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE.

Presiune pe libera circulație: controale interne „temporare”

Liderii semnatari avertizează că „traversările în masă necontrolate” și „instrumentalizarea migrației” pot submina încrederea în regulile UE și pot crea percepția că intrarea ilegală se poate transforma ulterior în ședere legală. În acest context, ei spun că sunt dispuși să consolideze sau să reintroducă temporar controalele la frontierele interne, un semnal direct pentru funcționarea spațiului Schengen.

Scrisoarea a fost semnată de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Inițiativa redactării a aparținut Italiei și Danemarcei, iar semnatarii au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași.

Madridul respinge legătura cu regularizarea și invocă criterii stricte

Guvernul spaniol respinge acuzațiile că programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și afirmă că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu sunt eligibile pentru această măsură. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, procesul are condiții „foarte specifice”, inclusiv dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii. Termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului lansat în aprilie a fost în luna iunie.

Pedro Sánchez a criticat, într-o scrisoare separată către conducerea instituțiilor europene, reacțiile unor parteneri, pe care le-a numit „egoiste” și „ilegale”, în condițiile în care au existat propuneri de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În relatarea citată de Știrile Pro TV (News.ro, care citează Politico), Italia a introdus restricții privind libera circulație din Spania către porturi și aeroporturi italiene, iar Franța a intensificat controalele la frontiera cu Spania.

Premierul spaniol mai susține că solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, și afirmă că Spania a înregistrat, între 2021 și 2026, jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia.

De ce contează

Disputa mută criza din Ceuta din zona gestionării unei frontiere externe în zona funcționării pieței unice și a mobilității în UE: dacă statele reintroduc controale interne, chiar și temporar, costurile operaționale și întârzierile pentru transport, turism și lanțuri logistice cresc, iar tensiunile politice se pot traduce în măsuri concrete de limitare a circulației.

Ce urmează, potrivit semnatarilor, este o discuție la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferință, pentru a decide pașii următori privind coordonarea politicilor de migrație și gestionarea riscurilor pentru Schengen.