Știri
Știri din categoria Diverse
Mai multe state UE iau în calcul controale temporare la frontierele interne, pe fondul unei dispute politice legate de migrație care riscă să pună presiune suplimentară pe funcționarea spațiului Schengen, potrivit Digi24. Douăzeci și doi de lideri din UE, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au criticat politicile de migrație ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii.
Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, face trimitere directă la programul de regularizare a migranților promovat de Madrid. Semnatarii susțin că astfel de măsuri pot deveni „factori de atracție” pentru migrația ilegală și cer coordonare la nivel european pentru descurajarea intrărilor neautorizate.
Contextul imediat este afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, în Africa de Nord. Potrivit informațiilor citate în articol, aproape toți s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE, însă episodul a reaprins tensiunile între statele membre privind răspunsul la crizele de frontieră.
În scrisoare, liderii afirmă că sunt dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul UE, invocând riscuri la adresa spațiului Schengen de liberă circulație. Ei solicită și organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori.
Inițiativa redactării scrisorii a fost atribuită Romei și Copenhagăi. Printre semnatari sunt menționați, între alții, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, alături de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
Guvernul spaniol respinge ideea că schema de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și susține că persoanele intrate ilegal în enclavă nu ar fi eligibile pentru această măsură. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei a indicat condiții precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii; termenul-limită pentru depunerea cererilor, pentru programul lansat în aprilie, a fost în iunie.
Pedro Sánchez a criticat dur demersurile unor omologi, pe care i-a acuzat de reacții „egoiste” și „ilegale”, în special în legătură cu solicitările de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În articol se menționează că Giorgia Meloni a propus suspendarea Spaniei din zona Schengen, iar ulterior Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene; Franța ar fi intensificat controalele la frontiera cu Spania.
Sánchez mai susține că solicitările de suspendare ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, invocând și faptul că migrația a mai fost „instrumentalizată” în trecut împotriva UE, cu referire la episodul Belarus din 2021.
Dincolo de disputa politică, miza imediată este funcționarea Schengen: reintroducerea sau întărirea controalelor la frontierele interne poate afecta circulația persoanelor și, indirect, fluxurile de transport și activitatea economică transfrontalieră. Următorul pas indicat în material este o posibilă coordonare la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferința cerută de semnatarii scrisorii.
Recomandate
Criza din Ceuta riscă să ducă la restricții în Schengen , după ce 22 de lideri europeni au cerut coordonare mai strictă pe migrație și au invocat inclusiv posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne ale UE, potrivit Știrile Pro TV . Disputa are în centru politica Spaniei de regularizare a migranților și efectul ei asupra securității frontierelor externe. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, semnatarii susțin că decizia Madridului de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați în situație ilegală ar fi un „factor de atracție” care a contribuit la agravarea crizei. Contextul imediat este sosirea bruscă a aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, în Africa de Nord; aproape toți s-au întors ulterior în Maroc, iar niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE. Presiune pe libera circulație: controale interne „temporare” Liderii semnatari avertizează că „traversările în masă necontrolate” și „instrumentalizarea migrației” pot submina încrederea în regulile UE și pot crea percepția că intrarea ilegală se poate transforma ulterior în ședere legală. În acest context, ei spun că sunt dispuși să consolideze sau să reintroducă temporar controalele la frontierele interne, un semnal direct pentru funcționarea spațiului Schengen. Scrisoarea a fost semnată de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Inițiativa redactării a aparținut Italiei și Danemarcei, iar semnatarii au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași. Madridul respinge legătura cu regularizarea și invocă criterii stricte Guvernul spaniol respinge acuzațiile că programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și afirmă că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu sunt eligibile pentru această măsură. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, procesul are condiții „foarte specifice”, inclusiv dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii. Termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului lansat în aprilie a fost în luna iunie. Pedro Sánchez a criticat, într-o scrisoare separată către conducerea instituțiilor europene, reacțiile unor parteneri, pe care le-a numit „egoiste” și „ilegale”, în condițiile în care au existat propuneri de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În relatarea citată de Știrile Pro TV (News.ro, care citează Politico), Italia a introdus restricții privind libera circulație din Spania către porturi și aeroporturi italiene, iar Franța a intensificat controalele la frontiera cu Spania. Premierul spaniol mai susține că solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, și afirmă că Spania a înregistrat, între 2021 și 2026, jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia. De ce contează Disputa mută criza din Ceuta din zona gestionării unei frontiere externe în zona funcționării pieței unice și a mobilității în UE: dacă statele reintroduc controale interne, chiar și temporar, costurile operaționale și întârzierile pentru transport, turism și lanțuri logistice cresc, iar tensiunile politice se pot traduce în măsuri concrete de limitare a circulației. Ce urmează, potrivit semnatarilor, este o discuție la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferință, pentru a decide pașii următori privind coordonarea politicilor de migrație și gestionarea riscurilor pentru Schengen. [...]
Traian Băsescu cere trecerea la stare de urgență în energie , susținând că deciziile de închidere a unor capacități de producție fără înlocuire au împins România în criza actuală, potrivit Digi24 . Fostul președinte pune problema în termeni de răspundere și spune că situația depășește „proasta gestionare”, ajungând la nivel penal. În intervenția de la B1 TV, Băsescu afirmă că miniștri ai Energiei și premieri au acceptat închiderea termocentralelor pe cărbune, în contextul finanțărilor disponibile prin PNRR și fonduri de coeziune pentru noi termocentrale pe gaze, dar fără să asigure în prealabil capacități de înlocuire. El susține că, deși ar exista bani pentru „vreo 3-4 termocentrale pe gaze”, proiectele nu au avansat, invocând licitații anulate repetat. Miza: ce permite, concret, starea de urgență Unghiul principal al declarațiilor este cel de reglementare: Băsescu spune că, în condițiile crizei energetice, ar trebui declarată stare de urgență, nu doar stare de alertă, pentru a permite măsuri mai ample în sistemul energetic. În argumentația sa, starea de alertă nu ar permite măsuri care ar putea afecta drepturi, dând ca exemplu posibilitatea restricționării alimentării cu energie, în timp ce o stare de urgență „limitata strict la sistemul energetic” ar oferi cadrul pentru intervenții „totale”. Acuzații de responsabilitate politică și „caz penal” Băsescu îi include în zona de responsabilitate atât pe miniștrii Energiei, cât și pe premieri, menționându-i pe „Nicu și Marcel” ca repere temporale. El a folosit un limbaj dur la adresa celor care au condus sectorul energetic, ironizându-i și acuzând lipsa de rezultate în dezvoltarea de noi capacități pe gaze. „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal.” În același context, fostul președinte spune despre președintele Nicușor Dan că „măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere” și reia ideea că ar fi necesară declararea stării de urgență, în varianta limitată la sectorul energetic. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru trecerea la euro , iar viitorul guvern ar urma să elaboreze împreună cu BNR o foaie de parcurs, pe fondul reconfirmării ratingului de țară, potrivit Digi24 . În mesajul transmis sâmbătă, șeful statului a legat „zgomotul politic” de percepția asupra economiei și a cerut mediului financiar și partenerilor să facă diferența între „acțiunea politică” și „zgomotul politic”, susținând că pe „lucrurile importante” există consens. În acest context, el a salutat raportul Fitch care „reconfirmă stabilitatea financiară a României”, menționând totodată că documentul este „oarecum îngrijorător” în privința situației politice. Ce înseamnă „acord politic” în termenii indicați de președinte Nicușor Dan a afirmat că există un acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, „indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern”. În aceeași logică, a indicat și un acord pentru elaborarea bugetului pe 2027 „încă din toamnă”, invocând nevoia de predictibilitate. Totodată, președintele a spus că există acord politic pentru trecerea la euro, iar viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, cu acțiunile necesare în acest sens. PNRR și legislația rămasă: ce urmează în Parlament Președintele a declarat că Parlamentul a adoptat în această săptămână mai multe legi care erau jaloane în PNRR și că le va promulga săptămâna viitoare, menționând explicit Codul urbanismului și faptul că include rezultatul referendumului din 2024. Potrivit lui Nicușor Dan, ar mai fi rămas trei jaloane PNRR: Legea ANI; Legea biodiversității; Legea salarizării, descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”. În același mesaj, el a spus că greva din sănătate a fost suspendată. Mesajul către populație: puterea de cumpărare și „stabilizarea financiară” Nicușor Dan a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii privind viitorul, dar a susținut că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”, în pofida scandalului din politică. În final, a afirmat că are încredere în România și în români. [...]
Ucraina cere interzicerea resurselor de propagandă rusești în Europa , după ce a identificat o amplificare coordonată a crizei migranților din Ceuta în spațiul media, potrivit Digi24 . Miza, în lectura Kievului, este una de securitate: migrația ar fi folosită ca temă „sensibilă” pentru a alimenta frica și a crea tensiuni politice în statele europene. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a avertizat asupra unei „campanii intense de propagandă rusă” care folosește imagini din Ceuta „pentru a semăna destabilizare”, informație relatată de The Guardian și preluată de News.ro, conform aceleiași surse. Ce spun analiștii ucraineni despre rețeaua de distribuție Sîbiha a indicat că analiștii au identificat peste 1.500 de articole publicate de instituții media considerate parte a unei rețele pro-ruse, „condusă de Pravda și RT”. În acest set: ediția în limba spaniolă a Pravda ar fi publicat aproape 300 de articole; fiecare ediție lingvistică a RT ar fi difuzat peste 25 de știri pe această temă. De ce contează pentru Europa: presiune pe decizii și pe agenda de securitate Mesajul Kievului leagă direct subiectul migrației de riscuri de interferență informațională, susținând că Moscova folosește „de ani de zile” migrația și alte teme cu potențial emoțional pentru a destabiliza țările europene. „Nu este vorba despre situaţia în sine, ci despre modul în care Rusia încearcă să exploateze orice subiect care îi poate servi agenda.” În acest context, ministrul ucrainean cere o reacție de reglementare și aplicare la nivel național în statele europene. Ce măsură propune Kievul Sîbiha susține că răspunsul eficient ar fi oprirea completă a resurselor de propagandă rusești în țările europene care tratează securitatea națională ca prioritate. „Toate resursele de propagandă ruseşti ar trebui interzise complet în fiecare ţară europeană care îşi ia în serios securitatea naţională.” Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre eventuale demersuri concrete la nivelul UE ori în capitalele europene; avertismentul este prezentat ca poziție publică a șefului diplomației ucrainene. [...]
Slovacia propune sprijin operațional pentru frontiera externă Schengen a Spaniei , într-un moment în care mai multe state discută măsuri dure după criza migrației din enclava Ceuta , potrivit Digi24 . Premierul slovac Robert Fico spune că nu consideră „excluderea Spaniei din spațiul Schengen” o soluție potrivită și oferă, în schimb, ajutor concret Madridului pentru întărirea controalelor la frontieră. Mesajul a fost transmis într-o postare amplă în limba engleză, citată de News.ro, în contextul reacțiilor europene la presiunea migrației în Ceuta, relatează The Guardian, conform aceleiași surse. Ce tip de ajutor ar putea trimite Slovacia Fico indică explicit o formulă de sprijin care ține de capacitatea de implementare la frontieră, nu de schimbări de tratate sau sancțiuni între state: detașarea de ofițeri de poliție; trimiterea de echipament tehnic necesar pentru protecția frontierelor. În viziunea sa, „cea mai eficientă modalitate de a preveni migrația ilegală” rămâne protecția „riguroasă” a frontierelor externe ale spațiului Schengen, iar statele care au nevoie de asistență ar trebui să primească „sprijinul maxim posibil”. Contextul politic: critică la adresa UE și linie antiimigrație În aceeași intervenție, premierul slovac își reia criticile la adresa Uniunii Europene și a unor state membre, pe care le acuză de „abordare laxă” în trecut, susținând că aceasta ar fi permis intrări „în număr masiv” și ar fi generat crize. El afirmă totodată că a folosit anterior dreptul de veto pentru a bloca „cotele obligatorii de migranți” în Consiliul European, ceea ce i-ar fi atras ostilitate politică. Fico mai spune că s-a alăturat inițiativei premierului italian Giorgia Meloni, care cere un răspuns ferm al instituțiilor UE. De ce contează: presiune pentru măsuri la frontieră, nu pentru „sancțiuni” în Schengen Poziția Slovaciei mută discuția de la ideea suspendării unui stat din Schengen către soluții operaționale de control la frontiera externă, prin sprijin între guverne. Dacă astfel de oferte se concretizează, ele pot însemna o creștere rapidă a resurselor de control în punctele sensibile, fără a recurge la măsuri radicale precum limitarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație. [...]
Hotărârea Curții Supreme a Spaniei a complicat expulzările rapide , iar efectul imediat a fost presiune operațională la frontieră și reacții politice în UE, după ce zeci de mii de persoane au trecut din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . În contextul valului de treceri, mai multe state membre au cerut suspendarea Spaniei din spațiul Schengen , notează The Times. Ceuta este un oraș autonom spaniol pe coasta de nord a Africii, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar, una dintre puținele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa (alături de Melilla). Proximitatea față de Spania continentală — la circa 20–25 km — o transformă într-un punct natural de trecere pentru cei care încearcă să ajungă în UE. Ce s-a schimbat la frontieră: proceduri în loc de „returnări imediate” Elementul declanșator al escaladării din ultima săptămână este o hotărâre recentă a Curții Supreme din Spania, care a îngreunat „returnările imediate” ale migranților interceptați pe mare. Consecința practică, potrivit autorităților locale citate de Digi24, este că mai multe persoane care înoată spre Ceuta ar urma să intre în proceduri de înregistrare, în loc să fie trimise imediat înapoi. Autoritățile locale mai indică drept factori care au încurajat încercările de trecere: vremea de vară; traversările organizate. De ce încearcă oamenii să ajungă în Ceuta Motivațiile invocate în material sunt în principal economice și sociale: căutarea unor oportunități mai bune de muncă și educație. Alte persoane fug de sărăcie, represiune politică sau instabilitate și văd Spania ca pe o poartă către restul Europei. În ecuație intră și rețelele de traficanți, care profită de organizarea traversărilor, iar unii migranți speră că, odată ajunși în Spania, își vor putea regulariza statutul sau vor continua către alte state UE. Dimensiunea politică: migrația ca pârghie de presiune Digi24 amintește că Marocul a mai fost acuzat în trecut că folosește migrația ca instrument de presiune. În acest context, este menționată o teorie potrivit căreia, chiar dacă hotărârea Curții Supreme a fost un factor declanșator, amploarea și viteza traversărilor ar putea indica un semnal deliberat transmis de la Rabat către Madrid. Materialul oferă și un precedent: în 2021, Marocul ar fi relaxat controalele la frontieră în jurul Ceutei, pe fondul tensiunilor diplomatice după ce Spania i-a permis lui Brahim Ghali, lider al Frontului Polisario (Sahara Occidentală), să primească tratament medical într-un spital spaniol. Ulterior, Spania și-a schimbat poziția diplomatică în favoarea ocupării Saharei Occidentale de către Maroc, ceea ce a dus la o ruptură cu Algeria, care susține Frontul Polisario. Ce urmează Pe termen scurt, miza este capacitatea Spaniei de a gestiona operațional fluxul la frontieră în condițiile noilor constrângeri juridice privind „returnările imediate”. În plan european, solicitările de suspendare a Spaniei din Schengen indică riscul ca episodul din Ceuta să se transforme într-o dispută de reglementare și control la nivelul UE, cu efecte asupra circulației și a controalelor la frontierele interne. [...]
