Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia împinge UE spre o integrare militară mai profundă, prin propunerea unei „Legiuni Europene” care să funcționeze ca forță permanentă și să poată recruta inclusiv veterani ucraineni după încheierea războiului, potrivit Digi24. Miza este una de arhitectură de securitate și, implicit, de alocare a resurselor: Europa ar urma să preia „sarcina principală pe teren”, reducând dependența operațională de Statele Unite.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a susținut ideea într-un interviu acordat publicației Kathimerini, citat de Ukrinform. El a argumentat că Uniunea Europeană are nevoie de „o integrare militară mult mai profundă” și de o forță permanentă specializată, capabilă să atragă profesioniști cu experiență din „întreaga familie europeană”, inclusiv ucraineni cu experiență de luptă, după încheierea conflictului cu Rusia.
„Nu putem apela la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în curtea noastră – fie că este vorba de o amenințare convențională, fie că Moscova folosește fluxurile migratorii din Africa și Orientul Mijlociu ca armă împotriva UE.”
Sikorski a insistat că inițiativa nu ar urmări să dubleze structurile NATO și nici să creeze o alternativă paralelă, ci să întărească „pilonul european” în interiorul Alianței. În această logică, rolul Statelor Unite rămâne „indispensabil” pentru apărarea colectivă, însă ar evolua spre furnizarea de capacități tehnologice și de informații, în timp ce Europa ar trebui să ducă greul operațional „pe teren”.
Propunerea pune pe agenda UE o discuție despre cum ar putea fi organizată o forță permanentă și din ce bazin de personal ar putea fi alimentată, inclusiv prin integrarea unor militari ucraineni cu experiență. În același timp, mesajul politic este că Europa trebuie să-și asume mai mult din responsabilitatea pentru securitatea proprie, în condițiile în care amenințările invocate includ atât riscuri militare convenționale, cât și utilizarea migrației ca instrument de presiune.
În context, Digi24 notează și o declarație atribuită fostului ambasador al SUA în Ucraina, Roman Popadyuk, potrivit căreia Ucraina ar avea „cea mai numeroasă și mai experimentată armată din Europa”, ceea ce ar face-o un element important în viitoarea arhitectură de securitate a continentului.
Recomandate
Rusia avertizează că un transfer de armament din SUA via Turcia către Ucraina ar putea deteriora relațiile bilaterale , după ce Moscova a cerut explicații Washingtonului și Ankarei privind o posibilă livrare, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de stabilitate diplomatică și de predictibilitate a relațiilor dintre state care, cel puțin formal, au încercat să joace și roluri de mediatori. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că Kremlinul a contactat oficiali din SUA și Turcia pentru a-și exprima îngrijorarea legată de un „viitor transfer” de arme către Ucraina, informație relatată de Kyiv Independent. Ce ar include pachetul de armament invocat Declarațiile vin la o săptămână după ce documente ale Congresului SUA ar fi indicat că Turcia intenționa să transfere către Kiev un lot de arme fabricate în SUA , inclusiv sisteme cu rază lungă de acțiune. În material sunt menționate: 70 de rachete M39 ATACMS (sisteme de rachete tactice ale armatei, cu rază lungă de acțiune); 12 lansatoare multiple de rachete M270 (MLRS); peste 2.000 de muniții cu dispersie; 47.000 de proiectile de obuzier. Potrivit aceleiași surse, Turcia ar urmări să renunțe la sisteme mai vechi pe măsură ce trece la modele noi. De ce contează: presiune asupra rolului de „mediator” și asupra relațiilor bilaterale Zaharova a avertizat că o astfel de livrare ar produce „daune grave” relațiilor Rusiei cu Washingtonul și Ankara și ar submina eforturile SUA și Turciei de a acționa ca mediatori în conflictul dintre Kiev și Moscova. „Încercările de a folosi o retorică care promovează pacea, în timp ce se furnizează simultan arme către (Ucraina), erodează inevitabil încrederea reciprocă, mai ales pe fondul asigurărilor repetate ale oficialilor turci că Turcia evită livrările de arme «letale» către Kiev.” În același timp, Turcia este prezentată ca având o poziționare dublă: menține un parteneriat economic și politic cu Moscova, dar a furnizat și arme către Kiev și s-a promovat ca potențial mediator. Contextul politic din SUA, potrivit materialului Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, și-a început al doilea mandat promițând să pună capăt războiului din Ucraina, însă demersurile de mediere ar fi intrat în impas pe fondul războiului pe care îl duce în prezent împotriva Iranului. Totodată, după preluarea mandatului, Trump ar fi redus semnificativ sprijinul militar pentru Kiev, în linie cu doctrina „America First”, ceea ce ar fi obligat Ucraina să se bazeze mai mult pe alți parteneri pentru armament esențial. În acest context, Moscova transmite că a cerut „lămuriri” despre livrarea viitoare și susține că „nu este prea târziu” pentru o reevaluare. „Nu este prea târziu să evaluăm situația cu luciditate”, a spus Zaharova. [...]
Un avertisment venit din interiorul principalei bănci de stat a Kremlinului indică o frânare structurală a economiei ruse, sub presiunea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii energetice , cu un potențial de creștere limitat și risc de tensiuni sociale, potrivit Stirile Pro TV . Economistul-șef al Vnesheconombank (VEB), Andrei Klepaci , a declarat că Rusia nu va putea câștiga „războiul de uzură” economic, relatează publicația, citând The Moscow Times . În evaluarea sa, Rusia rămâne tot mai mult în urmă la capitolul dezvoltare tehnologică, iar costurile generate de sancțiuni continuă să crească. Infrastructura energetică, o vulnerabilitate cu efect macroeconomic Klepaci atrage atenția că pierderile provocate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de gaze, portuare și logistice se transformă „într-o barieră macroeconomică semnificativă pentru creșterea economiei ruse”. În același timp, el susține că Ucraina și țările care o sprijină reușesc să gestioneze dificultățile economice, în pofida presiunilor războiului. „Pierdem atât competiția tehnologică, cât și pe cea economică la nivel mondial. (...) în anumite privințe, o pierdem și în fața Ucrainei. (...) economia ucraineană, în ciuda tuturor lucrurilor, supraviețuiește.” Creștere potențială de 1–1,5% și risc de criză socială Potrivit estimărilor lui Klepaci, ritmul potențial de creștere al economiei ruse ar putea să nu depășească 1–1,5%, pe fondul noilor sancțiuni și al atacurilor ucrainene. În opinia sa, acest cumul de factori ar putea conduce „inevitabil” la o criză socială în Rusia, posibil într-un moment în care nu este anticipată. În discursul său, el a făcut paralele cu Revoluția din Februarie 1917 și cu destrămarea Uniunii Sovietice, adăugând că nu crede într-o destrămare a Rusiei, dar se declară „aproape sigur” că țara va ajunge la o criză socială. Context: atacuri asupra carburanților și extinderea sancțiunilor Publicația notează că Ucraina atacă de câteva luni infrastructura petrolieră a Rusiei, iar aceste lovituri ar fi provocat deja o criză a carburanților. Totodată, sunt menționate atacuri regulate asupra centrelor logistice ale companiei Wildberries, cu pagube totale estimate la „sute de miliarde de ruble”. La finalul lunii iulie, Uniunea Europeană a publicat listele celui de- al 21-lea pachet de sancțiuni , care includ, între altele, mai multe rafinării și aproximativ o sută de bănci, inclusiv unele aparținând platformelor de comerț online. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin dezvoltarea unei rachete balistice care ar putea ajunge la peste 800 km, într-un calendar accelerat „până la toamnă”, potrivit Libertatea . Miza operațională este dublă: o nouă opțiune de atac asupra infrastructurii militare ruse și integrarea în proiecte europene de apărare antirachetă. Compania ucraineană de tehnologie pentru apărare Fire Point spune că racheta balistică FP-7 este în proces de certificare și ar urma să fie gata în această toamnă. Directoarea companiei, Iryna Terekh, a declarat pentru POLITICO că FP-7 are o rază de acțiune de 200 km și un focos de 150 kg și este dezvoltată atât pentru lovirea țintelor terestre, cât și pentru utilizarea în sisteme de apărare antirachetă. FP-9: varianta cu rază lungă, până la 855 km În paralel, Fire Point dezvoltă FP-9, descrisă ca o rachetă balistică cu o rază de acțiune de până la 855 km și un focos de 800 kg. Potrivit companiei, și această variantă „ar putea fi gata tot în această toamnă”, ceea ce ar pune zona Moscovei în raza sa de acțiune. În logica operațională invocată de companie, Ucraina urmărește să-și consolideze capacitățile proprii de lovire la distanță, inclusiv pentru a putea ataca lansatoarele rusești de rachete. Legătura cu proiectul european Freyja și modelul Patriot FP-7 este inclusă în proiectul european Freyja, prezentat ca primul sistem comun european de apărare antirachetă. Fire Point ar urma să furnizeze rachetele și lansatoarele, iar aliații Ucrainei să contribuie cu alte componente, precum radare de supraveghere și urmărire. Dezvoltarea sistemului este descrisă în două etape: o primă versiune similară interceptorului Patriot PAC-2; ulterior, o versiune de tip „hit-to-kill” (interceptare prin impact direct), similară PAC-3. Producție și vulnerabilități: licențe, componente și riscul lovirii fabricilor Ucraina încearcă, în paralel, să obțină de la SUA o licență pentru producerea propriilor PAC-3, însă producția este afectată de blocaje la nivelul componentelor. În acest context, Terekh spune că o soluție mai realistă ar fi ca Ucraina să primească dreptul de a produce capetele de ghidare ale rachetelor, o componentă esențială și dificil de fabricat. Pe fondul acestor eforturi, Fire Point afirmă că Rusia tratează dezvoltarea rachetelor balistice ucrainene ca pe o amenințare serioasă și încearcă să identifice și să împiedice producția lor în masă, inclusiv prin lovirea laboratoarelor și fabricilor implicate. Context: drone și alte platforme cu rază lungă În prezent, Ucraina se bazează în special pe drone cu rază lungă, precum FP-1 (până la 2.300 km) și FP-2 (700 km). Fire Point mai produce și racheta de croazieră FP-5 „Flamingo”, cu un focos de o tonă și o rază de până la 3.000 km, iar compania susține că Ucraina a atacat Rusia în acest an cu de două ori mai multe drone decât a folosit Rusia împotriva Ucrainei. Informațiile despre termenele de finalizare („până la toamnă”) și performanțe provin din declarațiile companiei și din relatarea citată de Libertatea; nu sunt prezentate în material confirmări independente privind intrarea efectivă în dotare sau producția la scară. [...]
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
Peste 100 de drone au fost detectate lângă spațiul aerian al României în 96 de ore , iar frecvența ridică presiunea operațională pe misiunile de poliție aeriană și pe dispozitivul de supraveghere, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , în contextul intensificării atacurilor din războiul din Ucraina în zona graniței cu România. Miruță afirmă că, în ultimele patru zile, radarele MApN au identificat „peste 100 de UAV-uri (drone)”, dintre care „câteva zeci” ar fi fost lansate „în roiuri”, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Potrivit ministrului, cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei în afara teritoriului românesc, dar „foarte aproape” de România, iar resturi au ajuns la mal, aduse de Dunăre sau de valurile Mării Negre. Impact operațional: ridicări repetate pentru poliția aeriană În același interval de 96 de ore, Miruță spune că au existat intervenții preventive repetate ale forțelor NATO și ale structurilor implicate în poliția aeriană: aeronave de luptă NATO „ridicate preventiv” de 7 ori; 9 „ridicări graduale” ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate de o decolare sau nu, „în funcție de situație”; elicopter ridicat de 3 ori, „cu scop de prevenție ori de cercetare”. Resturi la țărm și evaluarea riscului pentru populație Ministrul leagă apariția fragmentelor de drone de intensitatea atacurilor din apropierea graniței, susținând că „frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor” peste Dunăre sau în Marea Neagră. În același timp, Miruță afirmă că nu există indicii că „gradul de risc ar fi crescut pentru populație”, deși subliniază că războiul din Ucraina are „consecințe reale” și că autoritățile iau măsuri pentru a limita efectele indirecte resimțite în România. [...]
