Știri
Știri din categoria Diverse
NATO pregătește o „rețea digitală” de supraveghere și reacție pe flancul estic, bazată pe mii de drone, senzori și inteligență artificială, ca să scurteze timpul dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar, potrivit Stirile Pro TV, care citează Politico. Miza operațională este integrarea rapidă a datelor din teren într-un sistem comun, pe o frontieră întinsă de la nordul Finlandei până la Marea Neagră, în fața riscului unui atac rusesc.
Planul discutat de oficiali occidentali include drone „asistate” de inteligență artificială, însă nu urmărește autonomie completă. Ideea este ca sistemele să ajute la pilotaj și la sarcini repetitive, în timp ce decizia privind lovirea țintelor ar rămâne la operatori umani, conform informațiilor prezentate de Politico.
Pentru NATO, aceste capabilități ar urma să fie parte din Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic (Eastern Flank Deterrence Initiative – EFDI), descrisă ca o rețea digitală de câmp de luptă menită să monitorizeze amenințările de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus.
Conceptul ar combina:
pentru a detecta încălcări ale teritoriului aliat și a contribui la respingerea atacurilor ca „primă linie” de apărare. În paralel, NATO subliniază că forțele convenționale (tancuri, avioane de luptă, artilerie) rămân „coloana vertebrală” a apărării.
Un element central este infrastructura EFDI Data Backbone, aflată în dezvoltare, care urmărește să conecteze sisteme informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate și să permită transmiterea în timp real a datelor de la senzori către centrele de comandă. Ținta este trecerea de la un model liniar de decizie și execuție („kill chain”) la un model de tip „kill web”, în care datele pot ajunge rapid la sisteme de armament și operatori.
Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de ceea ce se întâmplă deja în Ucraina, unde inteligența artificială este integrată tot mai mult în operațiunile cu drone. Totuși, atât militari, cât și companii din industria de apărare insistă că oamenii trebuie să rămână în centrul deciziei, chiar într-un război tot mai „robotizat”.
Maiorul Ben Schiff, ofițer al Armatei SUA specializat în operațiuni software, a explicat pentru Bild că, deși există sisteme cu inteligență artificială sau „învățare automată” (capacitatea sistemelor de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor), controlul dronelor rămâne în principal la operatori de la sol. El a argumentat că segmentele monotone ale zborului ar putea fi automatizate, dar decizia asupra țintei trebuie să rămână la om:
„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp.”
În același registru, maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa, a punctat că valoarea acestor sisteme depinde de integrarea lor într-un „ecosistem operațional” mai larg:
„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanța sa individuală. Eficiența sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg.”
Din informațiile prezentate, NATO își calibrează planificarea pe baza experienței operaționale din Ucraina, fără a o „copia” direct. Căpitanul Ronan Sefton a rezumat abordarea astfel:
„Nu copiem Ucraina. Învățăm de la Ucraina.”
Recomandate
Avertismentul Moscovei privind Kaliningrad ul ridică riscul de întreruperi în Marea Baltică, cu efecte directe asupra infrastructurii energetice și de comunicații , într-o zonă unde NATO spune că și-a intensificat prezența, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters . Kaliningrad este o exclavă rusească puternic militarizată, separată de restul teritoriului Rusiei, situată între Polonia și Lituania (ambele state NATO) și cu ieșire la Marea Baltică. Regiunea are aproximativ 1 milion de locuitori și o suprafață puțin mai mare decât statul american Connecticut. De ce contează: infrastructura critică, un posibil declanșator de criză În contextul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, analiștii de securitate citați de Reuters avertizează că o „eroare de calcul” ar putea duce la o confruntare militară directă, iar Kaliningrad ar putea deveni un focar tocmai din cauza poziției sale geografice. Printre posibilii factori declanșatori menționați se numără: incidente cu drone; perturbarea infrastructurii critice; noi desfășurări majore de rachete; orice eveniment pe care Moscova l-ar percepe drept o încercare a NATO de a impune un blocaj asupra exclavei. NATO afirmă că și-a intensificat prezența în Marea Baltică, inclusiv pe fondul îngrijorărilor legate de amenințările la adresa infrastructurii subacvatice critice din energie și comunicații. Semnalul de escaladare: retorică nucleară și demonstrații de capabilități Potrivit materialului, Rusia a avertizat NATO că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă alianța ar încerca să izoleze sau să atace Kaliningradul. În reacție, NATO a cerut Moscovei să pună capăt „comportamentului său din ce în ce mai nesăbuit” și „retoricii nucleare iresponsabile”. Reuters mai relatează, citând o sursă militară occidentală, că la mijlocul lunii august zeci de aeronave ale statelor NATO ar fi participat la o operațiune neanunțată în spațiul aerian din jurul Kaliningradului, pentru a demonstra capacitatea de a întrerupe legăturile radio și radar ale exclavei și apărarea sa aeriană, în eventualitatea unui conflict. Context: o regiune strategică, dar vulnerabilă logistic Kaliningrad oferă Rusiei o platformă pentru forțe de apărare aeriană, rachete și capabilități navale, cu potențial de proiectare a puterii în Europa de Nord și Centrală. În același timp, poziționarea între două state NATO și dificultatea de a menține ori întări liniile de aprovizionare în caz de război o transformă într-un punct vulnerabil pentru Moscova, mai notează analiza citată. În acest cadru, riscul operațional major rămâne ca un incident local — mai ales unul legat de infrastructură critică sau de percepția unui „blocaj” — să fie interpretat ca un act ostil, accelerând o escaladare greu de controlat. [...]
Mesajul de „calm” transmis de șeful NATO reduce presiunea pentru măsuri de urgență, dar menține linia de descurajare potrivit Digi24 , care citează Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că nu există o amenințare iminentă dinspre Rusia la adresa teritoriului Alianței și că evaluarea riscului „este neschimbată” față de acum trei săptămâni, trei luni sau un an. Rutte a indicat că un semnal practic al unei intenții ruse de a acționa împotriva unui stat NATO ar fi o consolidare militară, menționând explicit Finlanda, o țară baltică, Polonia sau „orice altă țară NATO”. Ce transmite NATO despre nivelul de risc Oficialul a insistat asupra caracterului defensiv al Alianței și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare. „Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puțin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar și un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem.” În același context, Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor rămâne implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei. Contextul: avertismente nucleare legate de Kaliningrad Pe fondul acestor declarații, Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară privind riscurile unei eventuale încercări de izolare a exclavei Kaliningrad, pentru a reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa prevederile politicii Moscovei în astfel de situații. Într-un document consultat de Reuters, Moscova ar fi avertizat că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă NATO ar încerca să taie accesul Rusiei la Kaliningrad, exclavă la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat transmiterea unui document informal către Alianță, fără a-i face public conținutul. [...]
Rusia a transmis NATO că ar putea folosi arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze exclava Kaliningrad , un mesaj care ridică miza de securitate în regiunea Mării Baltice și amplifică riscul de escaladare militară în Europa, potrivit Digi24 . Kremlinul a confirmat că Moscova a transmis avertismente „de natură nucleară” către NATO, printr-un document consultat de Reuters, în care Rusia susține că ar recurge la arme nucleare dacă i-ar fi tăiat accesul către Kaliningrad, teritoriu rusesc la Marea Baltică, situat între Polonia și Lituania. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a justificat demersul ca pe o reamintire a politicii oficiale a Rusiei, invocând necesitatea de a tempera „capetele înfierbântate” din Europa, în contextul scenariilor privind izolarea exclavei. Ce conține avertismentul și de ce contează În document, Rusia acuză NATO că urmează o „direcție periculoasă și nesăbuită”, care ar crește riscul unui conflict armat direct. Textul mai susține că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea lovi „chiar de la începutul conflictului” „centre de decizie” din state membre ale Alianței. Avertismentul este formulat într-un „non-paper” – un document informal în jargon diplomatic – în care Moscova afirmă explicit că ar folosi „întregul arsenal”, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă statele NATO ar încerca să izoleze Kaliningradul de restul Rusiei. Reacția NATO și semnalele din teren Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat primirea documentului, fără a-i face public conținutul. Ea a precizat că NATO a transmis un răspuns în care arată că Alianța este defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia, condamnând „amenințarea cu forța”, inclusiv „retorica nucleară iresponsabilă”, și cerând Rusiei să înceteze războiul „neprovocat” din Ucraina. În paralel, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO de escaladare prin exerciții militare și scenarii legate de Kaliningrad. Potrivit acestor declarații, Rusia susține că nu intenționează să atace state NATO, dar avertizează că orice agresiune în Kaliningrad ar primi „cel mai puternic răspuns posibil”. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat că este „prima dată de la încheierea Războiului Rece ” când Rusia amenință „în acest mod”, calificând situația drept „serioasă”. Separat, un diplomat NATO a descris scrisoarea drept o încercare de intimidare, susținând că răspunsul Alianței rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
A patra încercare de vânzare a Șantierului Naval Damen Mangalia a eșuat, iar prețul va coborî la 75% , ceea ce pune presiune pe calendarul unei investiții militare majore planificate în aceeași locație, potrivit Digi24 . Licitația a pornit de la 184 de milioane de euro (aprox. 920 milioane lei), dar nu a atras niciun ofertant. Administratorul special CITR spune că următoarea licitație va fi organizată „în mai puțin de două săptămâni”, posibil chiar mai repede, cu un prag redus la 75% din valoarea de evaluare, conform regulilor din Codul de procedură civilă. Asta ar însemna un preț de pornire mai mic față de cele patru runde anterioare, organizate lunar la același nivel. Ce se schimbă în procedura de vânzare și ce înseamnă pentru preț După trei licitații lunare fără ofertanți, instanța a admis solicitarea CITR de schimbare a procedurii, astfel încât vânzarea să se facă prin mecanismul de executare silită din Codul de procedură civilă. În această formulă, prețul poate fi redus succesiv dacă nu există interes: prima licitație: 100% din valoarea de evaluare; a doua licitație: 75% din valoarea de evaluare; dacă nu există oferte nici la 75%, se poate ajunge la 50% la următoarea licitație, conform explicațiilor CITR. Miza: contractul de 920 milioane euro pentru nave militare și termenul 2030 Blocajul vânzării este relevant și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall , în valoare de 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei), pentru construirea a patru nave militare în aceeași locație. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și, potrivit informațiilor din articol, trebuie dus la îndeplinire până în 2030, într-un termen descris ca „extrem de strâns”. Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație. Compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”. Contestația Damen: procesul nu oprește vânzarea, dar adaugă incertitudine Decizia instanței de a schimba regulamentul de vânzare a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și principal creditor, care controlează majoritatea creanțelor, potrivit datelor citate în articol. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat că apelul „nu suspendă efectele” sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. Dacă apelul va fi admis, procedura ar urma să fie „remediată”, însă fără oprirea demersului de vânzare, conform aceleiași declarații. Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, în contextul unor datorii în care grupul Damen reclama o pondere majoritară, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. [...]
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Cătălin Predoiu avertizează că anticipatele pot amplifica instabilitatea și riscul economic , într-un mesaj în care cere refacerea fostei coaliții pentru a evita ceea ce numește o „scufundare economică generală”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Afacerilor Interne compară criza politică din România cu naufragiul Titanicului și susține că „icebergul se vede de luni întregi”, dar că liderii partidelor nu reușesc să ajungă la o înțelegere care să evite un „dezastru”. Mesajul a fost publicat miercuri seara pe Facebook, conform aceleiași surse. „Titanicul s-a scufundat pentru că nu au văzut icebergul decât prea târziu. (...) În cazul nostru (...) icebergul se vede de luni întregi, de toată lumea.” Miza economică invocată: costul prelungirii instabilității Predoiu leagă direct scenariul alegerilor anticipate de riscuri economice, afirmând că prelungirea instabilității politice ar putea avea efecte severe asupra economiei și mediului de afaceri. „Riscăm o scufundare economică generală, care va sărăci ţara, cetăţenii ei şi companiile româneşti.” În același mesaj, el susține că o astfel de evoluție nu ar fi în interesul României și că ar transforma criza politică într-o problemă care depășește calculele electorale. „Deci, aceasta nu mai este doar o afacere a politicienilor; este o ruletă (...) care ne va costa scump pe toţi.” Presiune pentru refacerea coaliției: „obligația morală” de a reveni la guvernare În argumentația sa, Predoiu afirmă că partidele fostei coaliții au o „obligație morală” să revină la guvernare și să refacă alianța, invocând responsabilitatea asumată public în 2025. El enumeră ca obiective „reforme, ordine în finanţele publice, creştere economică, securitate naţională” și cere depășirea divergențelor și a intereselor de partid pentru „evitarea dezastrului general”. „Acum depinde doar de aceste partide (...) să adopte soluţia raţională: evitarea dezastrului general şi refacerea fostei coaliţii.” [...]
