Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz spune că va accepta sancțiunea prevăzută de lege, dar respinge ideea unei sancționări retroactive, pe fondul disputei din Parlament privind modificarea regimului de integritate publică, potrivit Agerpres. Președintele USR afirmă că, în cazul său, sancțiunea aplicabilă ar fi reducerea cu 10% a salariului timp de șase luni, care ar urma să fie pusă în aplicare de prefect.
Fritz a susținut, într-o intervenție la Digi24, că PSD ar încerca să combine prevederi din „legea veche” și „legea nouă” pentru a obține efectul dorit, și a acuzat intenția de a aplica retroactiv o sancțiune mai dură, deși dosarul său ar fi fost judecat definitiv în România. El a mai spus că nu contestă faptul că sancțiunea trebuie aplicată conform cadrului legal actual, dar respinge „inventarea” unei noi sancțiuni la ani distanță de presupusa faptă.
În același context, Fritz a calificat drept „vădit neconstituțional” un amendament care a dus la respingerea proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice. Potrivit acestuia, disputa ar fi fost alimentată de o încercare de a schimba sancțiunile nu doar pentru viitor, ci și pentru persoane declarate în trecut în conflict de interese sau incompatibilitate.
Senatul a respins joi proiectul de lege, după ce acesta trecuse miercuri de Camera Deputaților. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat.
Amendamentul care a generat discuții în plen, propus de președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, prevedea că persoanelor față de care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul” la 30 de zile de la intrarea în vigoare.
Fritz a declarat că proiectul respins va fi redepus într-o formă „curată”, care să îndeplinească atât cerințele din PNRR, cât și condițiile de constituționalitate. El a adăugat că, în viziunea sa, redepunerea nu ar schimba situația personală: ar rămâne declarat în conflict de interese și ar rămâne aplicabilă interdicția menționată, însă fără introducerea unei sancțiuni retroactive.
În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.
Recomandate
Disputa pe Legea incompatibilităților riscă să blocheze un jalon PNRR și să alimenteze acuzații politice : după ce Senatul a respins modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), președintele USR, Dominic Fritz, susține, într-o intervenție la Digi24, că forma discutată ar fi „vădit neconstituțională”, potrivit Adevărul . Miza depășește conflictul politic dintre PSD și USR, pentru că legea este descrisă ca „jalon” în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , iar în plen au apărut avertismente privind riscul pierderii unor fonduri europene. În același timp, dezbaterea s-a concentrat pe efectele retroactive ale sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilități. Ce a decis Senatul și cum s-a votat Senatul, în calitate de for decizional, a respins joi modificările la legea ANI. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat. PNL a părăsit sala înaintea votului. Argumentul de fond: retroactivitatea, invocată ca problemă de constituționalitate Dominic Fritz afirmă că modificările ar încălca principiul constituțional potrivit căruia legea produce efecte doar pentru viitor (invocând articolul 15 din Constituție). În interpretarea sa, forma discutată ar permite aplicarea unei sancțiuni noi pentru situații din trecut, inclusiv pentru persoane care au fost declarate anterior în conflict de interese sau incompatibilitate. „Nu există în niciun stat de drept posibilitatea ca acum o majoritate în Parlament să-și aleagă, ex post, o nouă sancțiune.” Liderul USR mai susține că PSD ar urmări un mecanism „amestecat”: constatarea conflictului de interese pe „legea veche”, dar aplicarea sancțiunii pe „legea nouă”, ceea ce ar fi, în opinia sa, ocolirea regulii neretroactivității. Acuzațiile din plen: fonduri europene și „țintirea” lui Fritz Înainte de vot, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz. În plen, Zamfir a susținut că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Fritz, la rândul său, a spus că disputa ar fi „țintită” asupra lui și a descris tema ca pe o „capcană” politică de tipul „ori Fritz, ori sute de milioane de euro”, susținând că, în viziunea sa, se pot respecta simultan Constituția și cerințele legate de finanțarea europeană. Contextul votului din Senat este detaliat de Adevărul și într-un material separat despre respingerea modificărilor, disponibil aici . Ce urmează Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt precizate pașii legislativi următori după respingerea din Senat. Rămâne însă deschisă disputa privind compatibilitatea modificărilor cu Constituția și impactul asupra jalonului din PNRR, pe fondul acuzațiilor reciproce dintre PSD, USR și PNL. [...]
Amendamentul din Senat care ar putea duce la încetarea mandatelor pentru incompatibilități constatate definitiv riscă să devină un nou front politic și juridic, cu potențiale efecte asupra finanțării PNRR , potrivit Agerpres . Liderul AUR, George Simion, spune că formațiunea a votat în Comisia juridică a Senatului pentru amendamentul care, în opinia sa, îl obligă pe Dominic Fritz să își părăsească funcția, în timp ce Fritz susține că textul este neconstituțional și pune în pericol bani europeni. Ce prevede amendamentul și de ce contează Comisia juridică a Senatului a adoptat un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege care modifică acte normative din domeniul integrității publice, după ce inițiativa a trecut miercuri de Camera Deputaților. Amendamentul propus de președintele Comisiei juridice, Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii „le încetează de drept funcția sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile” de la intrarea în vigoare. Miza imediată este dublă: pe de o parte, efectul asupra mandatelor unor aleși vizați de decizii definitive; pe de altă parte, riscul de contestații constituționale, având în vedere acuzația de sancționare „retroactivă” (adică aplicarea unei sancțiuni noi pentru fapte anterioare legii). Pozițiile politice: AUR vs. USR George Simion a afirmat că AUR a votat pentru amendament pe motiv că „oricine este incompatibil trebuie să renunțe la funcția pe care o ocupă”, referindu-se explicit la Dominic Fritz, primar al Timișoarei și lider USR. De cealaltă parte, Dominic Fritz a declarat că amendamentul, pe care îl numește „extrem de grav” și „neconstituțional”, îl vizează ca adversar politic și ar pune în pericol aproape 800 de milioane euro din PNRR. El a argumentat că textul introduce o sancțiune nouă – încetarea mandatului în 30 de zile – pentru situații de incompatibilitate și conflict de interese produse înainte de intrarea în vigoare a legii. „Este evident că acest amendament este neconstituțional, Constituția spune foarte clar că orice lege poate să producă efecte doar în viitor”, a explicat Fritz. Context juridic și ce urmează în Parlament În 18 iunie, Dominic Fritz a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție , procesul cu Agenția Națională de Integritate , în care a fost declarat în conflict de interese. Proiectul se dezbate joi în plenul Senatului, după ce a fost respinsă propunerea de retrimitere la Comisia juridică. Dacă amendamentul rămâne în forma actuală, disputa se poate muta rapid în zona controlului de constituționalitate, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea sancțiunilor pentru situații anterioare legii. [...]
Un amendament la legea ANI ar putea declanșa pierderea mandatului pentru aleși deja sancționați , iar Dominic Fritz avertizează, într-o dispută politică deschisă, că schimbarea riscă să întârzie legea și să complice relația României cu Comisia Europeană , cu efecte asupra banilor din PNRR, potrivit Adevărul . Miza imediată este un articol adoptat în Comisia juridică a Senatului, introdus în noua lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI), care ar prevedea că persoanele ce au primit înainte de adoptarea legii o decizie de conflict de interese administrativ își pierd mandatele în 30 de zile de la publicarea noii legi. Fritz susține că prevederea ar avea efect retroactiv și ar fi „vădit neconstituțională”, pentru că ar introduce o sancțiune nouă pentru fapte deja judecate definitiv. Ce efecte ar putea produce amendamentul, dincolo de cazul Fritz Președintele USR afirmă că modificarea nu l-ar viza doar pe el, ci „toate persoanele” găsite în incompatibilitate sau conflict de interese. În același timp, el leagă disputa de calendarul și riscurile de implementare ale reformelor asumate de România: adoptarea amendamentului ar putea întârzia intrarea în vigoare a legii; ar putea crea probleme în relația cu Comisia Europeană; ar pune „din nou în pericol” sute de milioane de euro din PNRR, Fritz indicând un ordin de mărime de aproximativ 800 de milioane de euro. În același mesaj, Fritz a indicat că următorul pas procedural este votul final în Senat, programat în aceeași zi la ora 16:00. Reacții politice: acuzații de „dedicație” și replica AUR Fritz acuză că amendamentul a fost introdus și votat de „PSD de mână cu AUR” și că ar fi „cu dedicație” pentru el, avertizând asupra unui „precedent periculos” prin care majoritatea ar modifica regulile pentru a elimina adversari politici. George Simion (AUR) a respins acuzațiile și a justificat votul partidului pentru amendament prin ideea că „oricine este incompatibil trebuie să meargă acasă”, criticând totodată argumentul legat de PNRR și calificând reacția USR drept exagerată. Ce urmează: posibilă sesizare la CCR și risc de întârziere Dominic Fritz a anunțat că va exista o sesizare la Curtea Constituțională , susținând că demersul ar putea împinge intrarea în vigoare a legii până spre finalul lunii august. În logica prezentată de liderul USR, întârzierea ar menține presiunea pe jalonul de integritate și ar amplifica riscul asupra finanțărilor din PNRR destinate investițiilor publice. [...]
Diana Buzoianu cere acceptarea anticipatelor pe fondul blocajului de majoritate și avertizează că prelungirea crizei politice poate alimenta partidele extremiste, potrivit Adevărul . Ministrul Mediului îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , că este responsabil pentru actuala criză politică, susținând că acesta „a distrus țara asta și acum habar nu are de unde își face rost de o majoritate”. În opinia sa, România ar trebui să accepte organizarea de alegeri anticipate, în condițiile în care nu mai există o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv. De ce nu pleacă Guvernul: argumentul constituțional invocat de ministru Buzoianu respinge criticile potrivit cărora Guvernul ar fi trebuit să își încheie mandatul după adoptarea moțiunii de cenzură și invocă prevederile Constituției privind funcționarea unui cabinet demis ca interimar până la învestirea unui nou guvern. „De ce nu plecăm? Răspunsul este foarte simplu, pentru că noi citim Constituţia. (...) Constituţia astăzi spune foarte clar: dacă un guvern a fost demis, rămâne guvern interimar până când se propune un guvern care obţine majoritatea în Parlament.” Declarațiile au fost făcute la B1 TV , conform relatării. Presiune pe PSD: „formați majoritatea sau acceptați anticipate” Ministrul afirmă că PSD ar fi ignorat avertismentele privind lipsa unei majorități parlamentare înainte de depunerea moțiunii de cenzură și susține că planul de majoritate al lui Grindeanu s-ar fi bazat pe o susținere care „nu exista”. În același mesaj, Buzoianu îi cere liderului PSD să își concentreze eforturile pe formarea unei majorități, nu pe criticarea Guvernului interimar, iar dacă nu poate coagula sprijin în Parlament, să accepte ideea alegerilor anticipate. Miza politică invocată: risc de creștere a extremismului Buzoianu avertizează că o instabilitate prelungită poate avea „consecințe grave” asupra scenei politice și poate favoriza mișcările extremiste, susținând că o „resetare” ar presupune „întoarcerea la oameni” și că electoratul ar sancționa comportamentul clasei politice dacă ar avea loc alegeri în prezent. [...]
UDMR propune un guvern majoritar „de tranziție” până la finalul anului, ca răspuns la presiunile de securitate și buget. Într-o declarație după o discuție cu liderul PSD, Kelemen Hunor susține, potrivit HotNews , că ar fi fost utilă „forțarea” formării rapide a unui „guvern de armistițiu” până la sfârșitul anului, invocând inclusiv atacurile zilnice cu drone, problemele din zona bugetară și vizitele evaluatorilor în țară. Kelemen Hunor spune că, deocamdată, „fiecare este închis în bula lui”, iar calendarul avansat de Sorin Grindeanu privind posibilitatea unui guvern după 15 august rămâne incert: „Asta nu știu”. În plan operațional imediat, liderul UDMR a indicat că discuția cu Grindeanu a vizat și agenda parlamentară: o sesiune extraordinară și proiecte care urmează să fie discutate, inclusiv trei inițiative pe agricultură ce ar urma să intre în comisii și apoi în plen. El a argumentat că susținerea unor zone din agricultură este importantă „dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă”. Scenariile de guvernare descrise de Kelemen Hunor Liderul UDMR a prezentat trei variante, insistând că „a patra variantă nu există”: Guvern de tranziție („de armistițiu”) până la finalul anului , cu participarea tuturor partidelor relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. În această formulă, Hunor spune că „toată lumea trebuie să vină la masa guvernului”, iar PSD și PNL ar trebui să vină „împreună, nu separat”. Guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan , despre care afirmă însă că ar avea nevoie de voturile PSD pentru învestire, iar PSD „spune că nu votează un guvern din care nu face parte”. Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu , pentru care, potrivit lui Hunor, „PNL-ul, deocamdată, spune că nu votează acest guvern”. Kelemen Hunor a mai spus că discuțiile continuă cu președintele și cu liderii celorlalte partide și că, în acest moment, el ar insista pe un guvern majoritar cel puțin până la sfârșitul anului , iar dacă acest lucru nu este posibil, „România trebuie să aibă un guvern”. Întrebat dacă îl vede „mai maleabil” pe Ilie Bolojan, liderul UDMR a evitat un răspuns direct, reluând ideea că, deocamdată, actorii politici rămân „închiși în bula” lor. [...]
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
