Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan avertizează că războiul din Ucraina ar putea continua încă „cel puțin un an, doi”, pe fondul lipsei de semnale că Rusia ar fi dispusă să intre în negocieri, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută în Finlanda, într-un interviu acordat Euronews.
În evaluarea șefului statului, deși societatea din Federația Rusă „resimte efectele războiului” mai mult decât în urmă cu un an, Moscova nu arată „o voință” de a veni la masa negocierilor. În acest context, Nicușor Dan spune că România și aliații trebuie să ia în calcul un conflict prelungit.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o continuare, cel puțin un an, doi, a acestui război.”
Mesajul are relevanță directă pentru modul în care autoritățile își construiesc scenariile de securitate și reziliență, inclusiv pe dimensiunea economică, în condițiile în care un război de durată menține presiunea pe lanțuri logistice, pe costurile de apărare și pe volatilitatea regională.
Nicușor Dan a descris situația de pe front ca fiind „aproape neschimbată”, explicând că tehnologia dronelor face „foarte costisitor” orice avans teritorial. În același timp, a indicat că Ucraina reușește să lovească „în adâncime” ținte precum centre logistice și rafinării, iar „singurul lucru cert” rămâne, în opinia sa, faptul că „economia rusă este în suferință”.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Euronews, în aceeași linie cu relatarea publicației.
Recomandate
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
România intră într-o fereastră de risc economic din cauza incertitudinii politice , după ce președintele Nicușor Dan a spus că va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru până săptămâna viitoare și că, pentru prima dată, „nu mai putem să excludem alegerile anticipate”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într- un interviu acordat Euronews , în timpul Summitului din Finlanda, pe fondul blocajului politic privind formarea unei majorități parlamentare. Președintele a indicat ca termen-țintă data de 23 septembrie, când urmează să participe la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite . Calendarul politic: desemnare până la 23 septembrie, consultări în această săptămână Nicușor Dan a spus că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, fără să avanseze o variantă „mai probabilă” în configurația actuală. În această săptămână sunt programate consultări cu parlamentarii. Șeful statului a precizat că desemnarea va merge către „varianta cu cele mai multe șanse să strângă o majoritate” și că va adresa întrebări tuturor partidelor și grupărilor parlamentare, menționând explicit numele lui Sorin Grindeanu și al lui Siegfried Mureșan ca exemple în discuție. De ce contează: anticipatele ar prelungi incertitudinea și ar apăsa economia Președintele a argumentat că nu își dorește scenariul alegerilor anticipate, invocând costul în timp și efectele asupra climatului economic, dar a subliniat că nu îl mai poate exclude. „Oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem guvern, înseamnă un calendar electoral care se duce puțin după anul nou sau puțin înainte, înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide și o deteriorare sau stagnare din punct de vedere economic, de aceea nu îmi doresc. Dar nu mai putem spune că excludem alegerile anticipate.” În același context, Nicușor Dan a spus că se aștepta la „mai multă disponibilitate la dialog” din partea partidelor parlamentare după reluarea sesiunii la 1 septembrie și a indicat că urmărește aritmetica parlamentară necesară pentru 233 de voturi, fără a detalia public scenariile. Ce urmează Următorul reper este desemnarea anunțată până la 23 septembrie, după consultările din această săptămână. În funcție de capacitatea candidatului desemnat de a coagula o majoritate, rămâne deschisă și varianta anticipatelor, pe care președintele o leagă de prelungirea calendarului politic și de riscul de „deteriorare sau stagnare” economică. [...]
România intră într-o nouă fază de incertitudine guvernamentală , după ce președintele Nicușor Dan ar urma să cheme miercuri partidele parlamentare la consultări, iar la final să anunțe premierul desemnat, potrivit Digi24 . Miza imediată este dacă desemnarea poate debloca rapid o majoritate sau dacă România se apropie de scenariul alegerilor anticipate, menționat explicit de șeful statului. Consultările ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii, însă, conform acelorași surse, invitațiile ar urma să fie trimise pentru miercuri. După discuții, președintele ar urma să anunțe numele premierului desemnat pentru formarea unui guvern. De ce contează: nu există o majoritate clară pentru votarea unui guvern În acest moment, nu se conturează o majoritate parlamentară care să poată trece un Executiv prin vot, iar pozițiile partidelor rămân divergente. În funcție de rezultatul consultărilor, partidele și-ar putea ajusta opțiunile pentru a forma o „majoritate de conjunctură”, idee atribuită în material lui Kelemen Hunor , în perspectiva votului din Parlament, la circa 10 zile de la nominalizare. Pozițiile partidelor, așa cum sunt descrise acum Potrivit informațiilor prezentate, liniile de negociere sunt următoarele: PNL , prin Ilie Bolojan, susține varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet condus și format preponderent din persoane fără funcții politice), revenind la o opțiune pe care ar fi respins-o cu câteva luni în urmă. PSD și UDMR preferă un guvern politic . USR afirmă că nu votează un guvern din care fac parte social-democrații. AUR discută despre susținerea unui Executiv doar dacă face parte din el . Materialul notează că Parlamentul rămâne fragmentat, iar până la consultări aceste poziții se pot schimba. Ce urmează și riscul anticipatelor Nicușor Dan a spus luni că pregătește o desemnare pentru funcția de prim-ministru „până săptămâna viitoare”, înainte de participarea sa la Adunarea Generală a ONU. Tot atunci, președintele a indicat pentru prima dată că „nu mai putem să excludem alegerile anticipate”, semnal care ridică presiunea pe partide să găsească o formulă de guvernare după nominalizare. [...]
Declarațiile Varșoviei despre superioritatea militară a NATO ridică miza descurajării și a costurilor pentru Rusia , într-un moment în care Polonia își întărește măsurile de securitate la granița cu Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că NATO ar învinge „destul de repede” Rusia într-un scenariu în care Moscova ar ataca și Alianța „și-ar da jos mănușile”, invocând în special „superioritatea covârșitoare” la nivelul puterii aeriene. Declarațiile au fost făcute pe 12 septembrie, la reuniunea anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Argumentul central: avantajul aerian și capacitatea de lovire „în adâncime” Sikorski a estimat că puterea aeriană combinată a NATO ar însemna „aproximativ 2.500 de aeronave” și a afirmat că avantajul ar rămâne „covârșitor” chiar și fără Statele Unite. El a menționat, totodată, capabilități precum F-35 și JASSM (rachete aer-sol cu rază mare), fără a oferi cifre actualizate. În același registru, șeful diplomației poloneze a comparat potențialul Europei de a lovi infrastructura energetică a Rusiei cu campania Ucrainei împotriva rafinăriilor rusești, afirmând că, dacă Ucraina a scos din funcțiune „jumătate din capacitatea de rafinare” a Rusiei în șase luni, Europa ar putea face același lucru „în șase săptămâni” și ar putea opri și cealaltă jumătate. Mesajul de descurajare: „un preț incredibil de costisitor” Sikorski a îndemnat Europa să îl convingă pe Vladimir Putin că orice agresiune împotriva Europei ar avea un preț „incredibil de costisitor”. El a mai spus că bugetele de apărare cumulate ale statelor baltice și nordice depășesc pe cele ale Rusiei, dar a recunoscut că Europa nu are încă autonomie deplină în domeniul apărării. Reacția Moscovei și disputa de interpretare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , l-a acuzat pe Sikorski de „rusofobie a creierului”, într-o postare pe Telegram, și a susținut că acesta ar fi afirmat că Polonia ar putea învinge rapid Rusia. În material se precizează însă că Sikorski se referea la un potențial conflict Rusia–NATO, nu la un război Polonia–Rusia. Context operațional: consolidarea securității Poloniei Declarațiile vin pe fondul întăririi măsurilor de securitate ale Poloniei după atacuri rusești asupra Ucrainei în apropierea frontierei poloneze, inclusiv după atacul din 13 septembrie asupra unui tren de pasageri în gara Yahodyn, la câțiva kilometri de Polonia. În același context, articolul notează diferențe de ordin cantitativ la nivel național: Polonia ar avea aproximativ 75–80 de avioane de luptă, iar Rusia ar opera aproximativ 300, în timp ce estimarea de 2.500 de aeronave se referă la capacitatea combinată a NATO. [...]
Polonia a ridicat nivelul de alertă după atacuri cu drone lângă graniță, un semnal de risc operațional pentru infrastructura de transport și obiective industriale , potrivit Digi24 . Premierul Donald Tusk a convocat o reuniune de securitate la nivel înalt, după ce oficialii feroviari ucraineni au raportat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de pasageri pe ruta Kiev–Varșovia, în apropierea frontierei cu Polonia. Reuniunea a avut loc la Centrul de Securitate al Guvernului din Varșovia, cu participarea miniștrilor apărării și de interne și a reprezentanților serviciilor de securitate. Tusk a avertizat că Polonia trebuie să se pregătească pentru o posibilă utilizare de către Moscova a dronelor cu motor cu reacție, pe care le-a descris drept mai periculoase, invocând raza de acțiune și precizia acestora. „Nu există nicio îndoială că trebuie să fim pregătiți, împreună cu aliații noștri, să reacționăm dacă este necesar. Atacurile din această noapte indică faptul că rușii sunt gata să folosească echipamente mai periculoase decât înainte.” „Mă refer aici la dronele cu reacție. Raza lor de acțiune și precizia sunt îngrijorătoare.” Ce s-a întâmplat la frontieră Potrivit premierului polonez, autoritățile au înregistrat 13 lovituri în timpul atacurilor cu drone ale Rusiei asupra vestului Ucrainei, în cursul nopții. În regiunea Volyn din Ucraina, la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia, operatorul feroviar de stat ucrainean Ukrzaliznytsia a anunțat că o dronă rusă a lovit locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Conform aceleiași surse, niciunul dintre cei 206 pasageri nu a fost rănit, deoarece personalul trenului fusese avertizat în prealabil asupra amenințării. Separat, o altă dronă a lovit o benzinărie în apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk–Yahodyn, incident care a dus la incendierea a două camioane. Măsuri și evaluarea riscului Autoritățile poloneze au transmis că atacurile nu au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Ca măsură de precauție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a emis alerte către locuitorii regiunilor de frontieră. Tusk a mai spus că Rusia ar putea intensifica activitățile ostile în următoarele săptămâni și luni și că nu poate fi exclusă extinderea escaladării și pe teritoriul polonez. În acest context, premierul a indicat explicit riscul ca dronele să fie folosite pentru a perturba funcționarea căilor ferate sau a instalațiilor industriale. [...]
