Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu aproximativ 430 de drone asupra regiunii Moscovei ridică presiunea operațională și financiară pe apărarea antiaeriană rusă chiar în ziua deschiderii summitului NATO de la Ankara, potrivit Libertatea. Informația este atribuită de publicație primarului Moscovei, Serghei Sobianin, iar contextul este unul de escaladare înaintea unei reuniuni în care aliații europeni discută sprijin militar pentru Ucraina.
Potrivit lui Sobianin, „de aseară și până la ora 6 dimineața, peste 430 de drone au zburat în direcția regiunii Moscova”, iar „majoritatea au fost neutralizate” la distanțe mari; 36 ar fi fost distruse în apropiere de Moscova.
Atacurile au venit după bombardamente rusești intense asupra Ucrainei, care, conform materialului, au provocat cel puțin 28 de morți. În același timp, summitul NATO de la Ankara a început marți, 7 iulie, iar Volodimir Zelenski este invitat să participe, notează Libertatea, care citează AFP.
Un val de drone de această amploare obligă Rusia să consume resurse semnificative pentru detectare și interceptare, într-un ritm care poate crește costurile operaționale ale apărării antiaeriene și poate forța redistribuirea mijloacelor de protecție către zona Moscovei. În plus, chiar și atunci când majoritatea țintelor sunt „neutralizate”, frecvența atacurilor menține riscul de perturbări și presiune asupra infrastructurii și logisticii din jurul capitalei.
Libertatea mai arată că, în ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Rusiei, vizând „mai ales infrastructurile de hidrocarburi”, adică obiective legate de petrol și gaze, cu potențial impact economic.
La Ankara, țările europene din NATO ar urma să se angajeze să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și 2027, potrivit informațiilor din articol.
În delegația României la summit (7–8 iulie) se află președintele Nicușor Dan, ministrul apărării Radu Miruță și șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, menționează Libertatea.
Recomandate
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
AUR spune că George Simion a dezmințit afirmațiile activistului Valeriu Nicolae, care a relatat public că liderul partidului i-ar fi spus, în privat, că „știe” că fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu „este nebun”, potrivit Digi24 . Miza episodului este una de credibilitate și control al mesajului politic, în condițiile în care discuția a devenit virală și a generat o reacție oficială de partid. Declarațiile au fost făcute de Valeriu Nicolae într-o emisiune difuzată la TVR, într-un dialog cu jurnalistul Dragoș Pătraru. Discuția a pornit de la o filmare publicată de o susținătoare a lui Călin Georgescu, care amenința că „va sării DIICOT în aer”, iar Nicolae a vorbit despre electoratul „dur” al fostului candidat și despre modul în care partidele caută astfel de grupuri radicalizate. În intervenția sa, Nicolae a susținut că Simion ar face „acțiuni de servilism” față de Georgescu pentru a obține aprobarea publicului acestuia, deși, potrivit lui, liderul AUR ar fi transmis în privat o evaluare negativă despre Georgescu. El a afirmat, totodată, că Simion ar fi „dat de înțeles” același lucru și într-un interviu anterior realizat la „Starea Nației”. Reacția AUR: dezmințire și refuz de comentarii Reprezentanții AUR au declarat pentru Digi24.ro că președintele partidului a dezmințit afirmațiile lui Valeriu Nicolae, pe care le-a catalogat drept neadevărate. Partidul a mai transmis că nu va comenta subiectul. Valeriu Nicolae: scuze pentru publicarea unei discuții private După ce fragmentul a circulat pe rețelele sociale, Valeriu Nicolae a revenit cu un mesaj pe Facebook în care își cere scuze pentru că a făcut public un dialog purtat „în cadru privat” cu George Simion. În postare, el califică gestul drept „mârlănie” și spune că, indiferent de motive, nu îl justifică. În același mesaj, Nicolae își reiterează criticile la adresa susținerii pe care Simion i-ar acorda-o lui Călin Georgescu și afirmă că își cere scuze public liderului AUR pentru dezvăluirea conversației. [...]
Debitul Dunării a coborât la o treime din normal , iar autoritățile fac măsurători directe pe teren pentru a valida datele și a calibra deciziile care țin de navigație și de utilizarea apei în economie, potrivit Libertatea . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), citată de News.ro, anunță că debitul fluviului a ajuns la 1.230 mc/s, mult sub media multianuală de 3.900 mc/s. În acest context, specialiștii instituției compară valorile măsurate în teren cu cele raportate de stațiile hidrometrice și cu prognozele oficiale, pentru o imagine cât mai fidelă a situației hidrologice. La Orșova , echipele Apelor Române Jiu – SGA Mehedinți au efectuat o nouă serie de măsurători pentru determinarea debitului real. Conform instituției, cele două traversări în secțiunea de măsurare au indicat o cotă de 252 cm și un debit mediu măsurat de 1.230 mc/s. De ce contează măsurătorile: navigație și utilizarea apei în economie Apele Române arată că măsurătorile directe devin esențiale în perioade cu niveluri scăzute, pentru: monitorizarea evoluției debitelor și validarea datelor din stațiile de monitorizare; fundamentarea prognozelor hidrologice; evaluarea condițiilor de navigație; gestionarea resurselor de apă pentru alimentarea cu apă și irigații; sprijinirea deciziilor privind utilizarea apei în diverse scopuri economice. Instituția precizează că echipele de hidrologie fac traversări succesive și folosesc echipamente hidrometrice pentru a determina vitezele de curgere și debitul, iar datele sunt analizate și corelate cu nivelurile înregistrate local, astfel încât rezultatul să reflecte cât mai exact cantitatea de apă care se deplasează prin albia Dunării. În funcție de evoluția debitelor, aceste verificări ar urma să permită autorităților să reacționeze mai rapid dacă apar efecte asupra navigației sau asupra alimentării cu apă a populației și agriculturii, mai notează sursa citată. [...]
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 validează progrese cu impact direct în producția de medicamente , prin metode care ajută chimiștii să controleze „asimetria” moleculelor, potrivit Știrile Pro TV . Academia Regală Suedeză de Științe a decis miercuri să îi premieze pe Henri B. Kagan și Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Miza practică a acestor descoperiri ține de faptul că multe molecule (inclusiv aminoacizii) există în două forme „în oglindă”, însă organismele vii folosesc, în mod tipic, doar una dintre ele. Pentru industria farmaceutică, această diferență contează: în dezvoltarea moleculelor care interacționează cu ființele vii, doar una dintre „imaginile” moleculei poate avea efectul dorit, în timp ce cealaltă poate fi ineficientă sau nedorită. De ce contează: controlul „homochiralității” în reacții chimice Chimia vieții este descrisă ca fiind „homochirală” – adică folosește aceeași „mână” moleculară. Mult timp, chimiștii au încercat să înțeleagă cum apare această preferință și, mai ales, cum poate fi reprodusă în laborator: experimentele produceau, de regulă, proporții egale din cele două variante oglindite. Premiul din 2026 recunoaște, conform Comitetului Nobel citat în material (via News.ro), descoperiri care au făcut posibilă conducerea reacțiilor chimice către homochiralitate – un pas esențial pentru proiectarea și fabricarea unor molecule utile, inclusiv în zona medicamentelor. Ce au făcut Kagan și Soai, pe scurt Henri B. Kagan a realizat un pas important în 1986 , când a descoperit o metodă de „manipulare” a reacțiilor chimice, care a permis obținerea unui exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil. Kenso Soai a continuat direcția: în 1995 a fost descrisă o reacție cu potențial de a fi homochirală, iar în 2003 a prezentat o reacție în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile – o performanță pe care, în afara vieții, „nimeni nu mai realizase până atunci”, potrivit Academiei. În concluzie, relevanța economică și operațională a premiului vine din faptul că aceste rezultate au fost „decisive” pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate în producția de produse farmaceutice, mai notează articolul. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a mers către Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
