Știri
Știri din categoria Diverse
Trump TV pornește cu audiențe foarte mici, punând sub semnul întrebării eficiența canalului ca instrument de comunicare și influență: noul flux video promovat de Casa Albă a atras, în primele seri, doar câteva mii de spectatori simultan pe YouTube, potrivit BILD.
Postul a fost lansat luni, la ora 19:00, ora locală, sub sloganul „canalul esențial”, fiind transmis pe site-ul Casei Albe și pe YouTube. Publicația notează că debutul a fost „un dezastru de audiență”: aproximativ 8.000 de persoane urmăreau live pe YouTube la început, iar după 90 de minute numărul s-a înjumătățit. În jurul orei 21:00, audiența live ar fi coborât la circa 3.000 de spectatori, iar marți seara, la ore de vârf, la aproximativ 1.300.
În același timp, canalul de YouTube strânsese până atunci 3,2 milioane de abonați, însă funcția de comentarii a rămas dezactivată, conform aceleiași surse.
BILD plasează lansarea Trump TV în conflictul dintre Donald Trump și o parte a presei americane. Înainte de lansare, președintele SUA ar fi exclus trei instituții media – CNN, MS NOW și „Politico” – de la Casa Albă, iar ulterior alte posturi TV ar fi boicotat transmisiunile live legate de președinte, în semn de solidaritate. În acest context, Trump a pornit propriul canal.
Conținutul difuzat până acum este descris ca fiind în mare parte compus din materiale mai vechi: discursuri anterioare, ceremonia de învestire de la Capitoliu (ianuarie 2025), o gală de box în fața Casei Albe și documentare patriotice. Printre elementele mai „actuale” sunt menționate discursul lui Trump la Adunarea Generală a ONU, semnarea acordului privind Groenlanda cu Danemarca și întâlnirea cu noul premier britanic Andy Burnham, alături de alte evenimente din „săptămâna ONU” la New York.
Casa Albă promovează canalul ca un flux 24/7 cu „cele mai mari momente” ale lui Trump și ale administrației sale. Publicația consemnează și reacții divergente: susținători care văd un canal direct, „nefiltrat”, către cetățeni, respectiv critici care îl ironizează ca „televiziune de stat” sau instrument de propagandă.
Notă: articolul din sursă este trunchiat în materialul furnizat, astfel că informațiile de mai sus reflectă strict fragmentul disponibil.
Recomandate
Ucraina propune un „moratoriu energetic” pentru a limita riscul unei crize de iarnă , după discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, potrivit Libertatea . Miza imediată este reducerea atacurilor asupra infrastructurii critice (energie și apă), într-un moment în care loviturile reciproce au efecte economice și asupra piețelor de energie. Zelenski a transmis pe platforma X că atât Ucraina, cât și SUA își doresc ca războiul „să se încheie înainte de iarnă” și că discuția cu Trump a vizat „posibile măsuri de dezescaladare” care ar putea deschide calea către diplomație. „Atât Statele Unite, cât și Ucraina își doresc ca acest război rusesc fără sens să se încheie înainte de iarnă. Am discutat despre posibile măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”, a transmis Zelenski pe platforma X. Moratoriu pe atacurile asupra energiei, condiționat de cooperarea Rusiei Într-o conferință de presă la New York, Zelenski a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui „moratoriu energetic” între Ucraina și Rusia. Propunerea vizează oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă cu o condiție explicită: Moscova să înceteze loviturile asupra rețelelor energetice și de alimentare cu apă ale Ucrainei. „Nu vrem să intrăm în detalii, dar suntem pregătiți de un moratoriu (...), cu condiția ca ei (n.r. - rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate și rezervele de apă”, a declarat Zelenski, citat de News.ro. Liderul ucrainean a precizat, totuși, că nu are certitudinea că Rusia va coopera în această privință. Apărare antiaeriană și producția de interceptoare Patriot Pe componenta operațională, Zelenski a mai afirmat că echipe tehnice din Ucraina și SUA lucrează pentru accelerarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, sisteme considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, conform AFP. În același context, Zelenski a reiterat că aceste sisteme sunt, în evaluarea sa, singurele capabile să contracareze rachete rapide, cu traiectorii complexe. „Acesta este lucrul care va contribui la apărarea vieților, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea rachetelor balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și după aceea”, a spus Zelenski. Mesaj către Xi Jinping, pe filiera Trump Zelenski a mai spus că i-a cerut lui Trump să transmită un mesaj președintelui Chinei, Xi Jinping, cu care fostul lider american urmează să se întâlnească la Washington. Potrivit lui Zelenski, Kievul consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin. În paralel, pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, Zelenski a indicat că aceste lovituri au avut „un impact sever asupra prețurilor globale la energie”, amplificând presiunile economice la nivel mondial. [...]
Discursul lui Trump la ONU ridică miza presiunii SUA asupra Cubei , într-un mesaj care sugerează continuarea liniei dure – cu potențiale efecte asupra relațiilor economice din regiune – potrivit Digi24 . Președintele american a spus că „regimul comunist” de la Havana „se prăbușește” și „va cădea”, în timp ce SUA ar urmări „o schimbare fundamentală” în Cuba. În discursul susținut marți în fața Adunării Generale a ONU , Trump a descris Cuba drept „un stat care a eșuat complet” și a afirmat că presiunea asupra regimului este „cea mai mare” din istoria sa. El a reluat și mesajul ideologic, spunând că „comunismul nu va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba”. Delegația cubaneză a părăsit sala în timpul intervenției lui Trump, un gest care indică nivelul de tensiune diplomatică în jurul subiectului. Context: embargo vechi și presiune intensificată Statele Unite mențin un embargo comercial asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei, notează materialul, în contextul unei politici regionale mai asertive. Digi24 menționează că această escaladare a venit după ce SUA au recurs la opțiunea militară în ianuarie pentru a-l înlătura pe președintele venezuelean Nicolas Maduro. Trump a mai calificat Cuba drept „stat eșuat” și în trecut, inclusiv în luna iunie, când a spus că SUA au „planuri foarte bune” pentru această țară și că „se vor ocupa de ea”. De ce contează: semnal pentru politica externă și pentru mediul economic din regiune Mesajul de la ONU indică faptul că Washingtonul își păstrează direcția de presiune asupra Cubei și își asumă public obiectivul unei schimbări de regim, ceea ce poate menține ridicat riscul politic în Caraibe și America Latină. În practică, acest tip de poziționare tinde să influențeze climatul investițional și relațiile comerciale din regiune, mai ales în jurul țărilor aflate sub sancțiuni sau restricții. În plan intern, Trump se bazează pe sprijinul cubanezo-americanilor cu vederi intransigente din Florida, care susțin de decenii o schimbare de regim orchestrată de SUA, iar președintele republican și-a exprimat explicit dorința de a vedea o schimbare în Cuba. [...]
Groenlanda deschide calea pentru o prezență militară americană mai extinsă , printr-un acord de securitate semnat la New York, în marja Adunării Generale a ONU , între SUA, Danemarca și guvernul Groenlandei, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control: documentul ar urma să stabilească limite și condiții pentru investiții și prezențe militare considerate „sensibile” pe insulă. Acordul a fost semnat de președintele american Donald Trump , premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. Conform relatării, înțelegerea „permite o prezenţă militară americană mai extinsă” în Groenlanda și ar putea pune capăt disputei privind insula, descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale; informația este atribuită de Digi24 publicației germane focus.de . Ce schimbă acordul: control asupra securității și investițiilor „sensibile” Trump a susținut că înțelegerea oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi” ale teritoriului și a formulat explicit o condiție pentru actorii terți: „Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump. Digi24 notează însă că, inițial, partea daneză și cea groenlandeză nu au confirmat versiunea lui Trump „în această formă”, ceea ce indică faptul că interpretarea exactă a prerogativelor rămâne, cel puțin deocamdată, incomplet clarificată public. Limita politică: nu include preluarea Groenlandei de către SUA Acordul nu ajunge până la solicitarea anterioară a lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, demers prezentat în contextul contracarării influenței tot mai mari a Rusiei și Chinei în Arctica. Totuși, documentul creează cadrul pentru o prezență militară americană mai amplă, într-un moment în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete. Frederiksen a spus că detaliile vor fi făcute publice abia după semnare și a indicat că ea și Nielsen nu ar semna un acord „dacă nu ar fi bun pentru Groenlanda”. Înainte de ceremonie, premierul danez a descris înțelegerea drept o „etapă importantă”, cu beneficii inclusiv pentru NATO și Europa, iar Nielsen a vorbit despre o soluție „câștigătoare pentru toți” și un acord istoric. Acordul se bazează pe tratatul de apărare existent cu Statele Unite, aflat în vigoare din 1951. [...]
Ridicarea a două F-16 pentru monitorizare arată trecerea rapidă la proceduri de apărare aeriană după ce autoritățile au emis un RO-Alert privind o posibilă incursiune de drone în nordul județului Tulcea, potrivit Stirile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că o țintă aeriană a fost detectată în Ucraina, în apropierea graniței cu România, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru a urmări situația. RO-Alert în Tulcea: populația, îndrumată să se adăpostească Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea a emis mesajul RO-Alert pentru zona de nord și nord-est a județului. În mesaj, populația era avertizată cu privire la o posibilă incursiune de drone și era îndemnată să se protejeze: „Alarmă aeriană (posibilă incursiune de drone). Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori”. MApN a precizat ulterior că sistemul său de supraveghere radar a detectat marți, 22 septembrie, o țintă aeriană care evolua în nord-estul localității Vâlkove, pe teritoriul Ucrainei, iar Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 23.35. Alerta s-a încheiat după circa o oră. Nu s-au raportat pătrunderi în spațiul aerian Alerta aeriană a încetat la ora 00.36, iar Ministerul Apărării a comunicat miercuri dimineață că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea pregătirii de apărare a Europei , deși apreciază că un atac al Rusiei asupra unei țări NATO „nu este foarte probabil” în următorii unu-doi ani, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis într-un interviu la CNN de la New York, pune accent pe reechilibrarea efortului de securitate în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru nivelul cheltuielilor de apărare în Europa. Nicușor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , a spus că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO, dar a avertizat că statele membre trebuie să rămână pregătite. „Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi.” Presiune pentru „reechilibrarea” contribuției europene la apărare În același interviu, șeful statului a susținut ideea că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare și a afirmat că Donald Trump „are dreptate” când cere această reechilibrare. Nicușor Dan a indicat că liderii europeni au început deja să trateze amenințarea ca pe una structurală, prin majorarea cheltuielilor și intensificarea cooperării. „Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite.” Ucraina și sancțiunile, parte din aceeași strategie Președintele a mai declarat că nu crede că Rusia este „cu adevărat pregătită” să negocieze încheierea războiului. În acest context, el a pledat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei.” Nicușor Dan participă la sesiunea Adunării Generale a ONU care are loc la New York, unde agenda de securitate regională și europeană rămâne un subiect central pe fondul războiului din Ucraina. [...]
China ridică miza pe Taiwan și drepturile omului înaintea summitului Xi–Trump , trasând „linii roșii” care, în viziunea Beijingului, ar trebui să limiteze spațiul de negociere al Washingtonului, potrivit Digi24 . Mesajul vine chiar înaintea întâlnirii la nivel înalt de la Washington și indică faptul că dosarele sensibile vor rămâne un factor de risc pentru relația bilaterală, inclusiv pe fondul disputelor comerciale. Ambasadorul Chinei în SUA, Xie Feng , a scris în People’s Daily (ziarul oficial al Partidului Comunist) că gestionarea divergențelor depinde de „bună-credință” și a cerut SUA să înceteze să „inventeze pretexte” precum securitatea națională, dezechilibrele economice și munca forțată pentru a impune restricții Chinei, relatează Reuters, citată de Digi24. „Suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei nu pot fi încălcate, iar cele patru linii roșii — problema Taiwanului, democrația și drepturile omului, căile și sistemele de dezvoltare, precum și drepturile la dezvoltare — nu pot fi contestate.” „Liniile roșii” și miza pentru negocieri În articolul citat, Xie Feng susține că atunci când China și SUA cooperează „ambele părți au de câștigat”, iar când intră în conflict „ambele au de pierdut”. În același timp, el afirmă că Beijingul este hotărât să urmărească o „dezvoltare pașnică” și spune că speră ca și SUA să se îndrepte în această direcție. Din perspectiva Beijingului, includerea explicită a Taiwanului și a drepturilor omului în lista de „linii roșii” semnalează că aceste teme nu sunt negociabile, chiar dacă summitul este prezentat ca o încercare de stabilizare a relațiilor afectate de dispute „de la comerț până la Taiwan”. Taiwanul: armament, presiune militară și „monedă de schimb” China revendică Taiwanul, guvernat democratic, ca teritoriu propriu, în pofida obiecțiilor guvernului de la Taipei. SUA sunt principalul furnizor de arme și susținător internațional al Taiwanului, iar Beijingul cere în mod repetat încetarea vânzărilor de arme . Digi24 notează că, după summitul din luna mai de la Beijing cu Xi, Donald Trump a declarat că a suspendat un nou pachet de armament „în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari” și l-a descris drept o „monedă de schimb” în negocieri. Un înalt oficial din domeniul securității din Taiwan a spus că Beijingul vede orice întârziere a livrărilor de arme din partea SUA ca pe o modalitate de a încetini consolidarea militară a Taiwanului, oferind Chinei mai mult spațiu pentru a intensifica presiunea în jurul Taiwanului, Japoniei și Filipinelor. Același oficial a afirmat că Beijingul ar putea folosi stimulente, inclusiv achiziții de produse americane sau gesturi privind tensiunile din Orientul Mijlociu, pentru a-l convinge pe Trump să reducă angajamentele militare ale SUA în regiune. Separat, oficialul taiwanez a declarat că armata chineză a crescut semnificativ numărul navelor militare, al celor ale pazei de coastă și al navelor de cercetare din jurul Taiwanului și în mările Chinei de Sud și de Est, colectând inclusiv date despre cabluri submarine care ar putea fi utile în caz de război. Ce transmite Beijingul înainte de întâlnire Ministerul de Externe al Chinei și-a reiterat „opoziția fermă” față de vânzările de arme ale SUA, numind problema Taiwanului „interesul său fundamental dintre toate interesele” și fundamentul politic al relațiilor sino-americane. Totodată, China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă o „reunificare pașnică”. La Beijing, un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri din Taiwan a acuzat Taipeiul că escaladează „în mod deliberat” confruntarea și a susținut că intențiile de independență „distrug pacea și stabilitatea” în Strâmtoarea Taiwan. În paralel, un comentariu publicat miercuri în People’s Daily a pus dificultățile relației pe seama percepțiilor „eronate” ale Washingtonului și a refuzului de a renunța la noțiunea de „concurență strategică”, cerând SUA „continuitate și stabilitate” a politicilor și respectarea angajamentelor. [...]
