Știri
Știri din categoria Externe
Turcia a declanșat un val de arestări și restricții înaintea Summitului NATO de la Ankara, într-o mișcare care ridică miza de securitate și poate afecta temporar mobilitatea și activitatea din capitală în perioada evenimentului, potrivit HotNews.
Marți, autoritățile turce au arestat peste 200 de persoane suspectate de legături cu așa-numitul Stat Islamic și alte grupări pe care Ankara le consideră organizații teroriste, conform procurorilor citați de Deutsche Welle. Parchetul din Ankara a anunțat că a emis 241 de mandate de arestare, dintre care 209 au fost puse în aplicare, iar 32 de persoane erau încă în libertate la momentul comunicării, operațiunile fiind în desfășurare.
Potrivit procurorilor, 56 dintre cei arestați sunt acuzați că fac parte din organizația Statul Islamic, iar 35 sunt membri ai Frontului revoluționar de eliberare a poporului (DHKP-C), o grupare comunistă declarată teroristă de autoritățile turce, care în trecut a revendicat atacuri.
Valul de arestări are loc înaintea summitului anual NATO, care se va desfășura la Ankara în perioada 7–8 iulie. La reuniune sunt așteptați președintele american Donald Trump și liderii celorlalte 30 de state membre, iar guvernul turc a început implementarea unui set de măsuri de securitate.
Concret, autoritățile vor aplica:
Presa turcă a relatat și despre o operațiune separată împotriva DHKP-C, coordonată de procurorii din Istanbul, în cadrul căreia au fost efectuate 24 de arestări în opt provincii.
În același timp, autoritățile turce invocă o amenințare persistentă din partea unor grupuri disidente, iar pentru summitul din 7–8 iulie au pregătit un plan de securitate strict, pe fondul riscului de atacuri.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Danemarca mizează pe NATO pentru securitatea Arcticii , într-un acord privind Groenlanda care urmează să fie semnat marți de Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, potrivit Mediafax . Mesajul Copenhagăi este că responsabilitatea pentru regiune ar trebui să fie împărțită în cadrul alianței, nu lăsată exclusiv în seama Washingtonului. Acordul ar urma să fie semnat la Adunarea Generală a ONU , la New York, însă documentul nu a fost făcut public. În acest context, președintele american Donald Trump a susținut că înțelegerea ar acorda SUA „control permanent”, afirmație pe care Danemarca și Groenlanda nu au comentat-o, precizând totuși că acordul ar aduce beneficii insulei arctice și ar respecta suveranitatea acesteia. Presiunile exercitate în ultimele luni de Trump — inclusiv declarații potrivit cărora SUA ar trebui să controleze Groenlanda și referiri la utilizarea forței militare sau economice — au alimentat o criză diplomatică în interiorul NATO și au împins Danemarca și Groenlanda spre negocieri cu Washingtonul, pentru a reduce tensiunile. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen , a spus că acordul va fi construit astfel încât securitatea în Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite. „Acesta (acordul) va fi conceput astfel încât responsabilitatea pentru securitatea din Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite.” El a adăugat că, „în mare măsură”, NATO ar urma să fie actorul care „se va ocupa de Arctica”. Ce spune NATO și ce rămâne neclar Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că alianța a salutat acordul, apreciind că acesta „ar contribui la promovarea securității, stabilității și cooperării” în regiune. Rasmussen a refuzat să ofere detalii suplimentare despre conținut, menționând doar că Danemarca a fost „deschisă” să țină cont de „interesele legitime de securitate” ale Statelor Unite, într-o declarație pentru agenția daneză Ritzau. În paralel, Trump a afirmat că acordul ar însemna „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități din Groenlanda” și că niciun adversar al SUA nu ar putea avea o bază sau prezență militară acolo fără aprobarea scrisă a Washingtonului. O miză cheie este dacă noul acord modifică tratatul de apărare din 1951, baza juridică a prezenței americane în Groenlanda — un aspect care, deocamdată, nu este clar, deoarece detaliile nu au fost publicate. [...]
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres . În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul. Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud. Mesajul economic: veniturile Rusiei, „o țintă” pentru a limita războiul Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal. În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului. Critică punctuală la adresa Franței, pe tema ridicării unor sancțiuni Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov , descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan. „Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
Laudele publice ale lui Elon Musk la adresa lui Xi Jinping ridică miza politică pentru Tesla în China , într-un moment în care relația SUA–China intră din nou în prim-plan la nivel de vârf, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Într-un interviu acordat miercuri televiziunii de stat chineze CCTV, Musk l-a numit pe președintele chinez un „lider extraordinar” și a spus că, „sub conducerea sa, China a cunoscut o prosperitate imensă”, invocând progresele vizibile în infrastructură și creșterea nivelului de trai. Context: summit SUA–China și expunerea companiilor americane Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate joi între Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, în cadrul celui de-al doilea summit din acest an dintre liderii celor două mari economii. Conform Reuters, Musk este așteptat să participe, alături de alți lideri de companii americane, la un dineu oficial găzduit de Trump la Casa Albă, în onoarea lui Xi. De ce contează pentru Tesla: Shanghai, centru major de producție și export În același interviu, Musk a vorbit despre uzina Tesla din Shanghai, descriind echipa locală drept „incredibil de talentată, harnică și de încredere” și numind fabrica „o bijuterie”. Agerpres mai notează, citând Reuters, că vânzările modelelor 3 și Y produse la uzina din Shanghai — care este și principalul centru de export al companiei la nivel mondial — au crescut cu 3,6% în august față de anul precedent, însă ritmul a încetinit puternic comparativ cu luna anterioară, pe fondul unor evoluții divergente pe piețele principale ale producătorului auto american. Separarea operațiunilor din China, respinsă de Musk Musk a respins anterior speculațiile potrivit cărora operațiunile Tesla din China ar putea fi separate, în perspectiva unei posibile fuziuni cu SpaceX, mai arată materialul. [...]
