Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump a deschis o nouă pistă de negociere cu Caracas pe energie și investiții, după întâlnirea de la New York cu președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, pe fondul acordurilor petroliere și al discuțiilor despre finanțare internațională, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Întrevederea informală a avut loc marți seara, în marja Adunării Generale a ONU, la o recepție organizată de Trump, și este prima întâlnire directă dintre cei doi de la capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, într-un raid desfășurat în ianuarie. Pentru Rodriguez, vizita este prima în SUA de la preluarea mandatului, iar miercuri după-amiază urmează să țină un discurs în fața Adunării Generale.
Delegația venezueleană a venit la New York cu o echipă cu profil economic, inclusiv vicepreședintele pentru economie, ministrul petrolului și reprezentanți ai companiei petroliere de stat PDVSA, cu obiectivul de a prezenta Venezuela ca fiind „atractivă pentru investiții”, potrivit a două persoane apropiate delegației, citate de Reuters.
În discursul său la Adunarea Generală, Trump a descris acordul petrolier semnat luna trecută de administrația sa cu Caracas drept „probabil cel mai mare acord încheiat vreodată” și a spus că își dorește investiții de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 de miliarde de lei) direcționate către industria petrolieră din Venezuela.
Pe lângă discuțiile politice, surse citate de Reuters afirmă că delegația a purtat discuții despre energie, minerit și datorie cu oficiali americani, instituții financiare multilaterale și companii. În același timp, directorul Băncii Interamericane de Dezvoltare încearcă să obțină aprobarea unui împrumut de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,25 miliarde de lei) pentru Venezuela, demers care s-a lovit de rezistență în consiliul de administrație al instituției.
Un oficial al Casei Albe a declarat că la întâlnire au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, șefa de cabinet Susie Wiles și Stephen Miller, asistent al președintelui și șef adjunct de cabinet pentru politici.
Rodriguez a prezentat întâlnirea ca un pas către consolidarea relațiilor bilaterale în energie, minerit și securitate și a pledat pentru dialog.
„Venezuela și Statele Unite au o relație istorică pe care, în această nouă etapă, suntem chemați să o gestionăm prin dialog.”
Ea a mai spus că administrația sa va urmări o politică diplomatică orientată spre „rezultate concrete și beneficii colective” pentru venezueleni.
Reuters notează că Trump a construit o relație de colaborare cu Rodriguez, care a fost vicepreședinte în perioada lui Maduro, însă criticii susțin că Washingtonul ar fi marginalizat opoziția condusă de Maria Corina Machado, renunțând la cererile privind alegeri libere în favoarea acordurilor petroliere și de investiții cu guvernul interimar.
În paralel, un grup de venezueleni a protestat la New York cerând alegeri, iar peste 50 de manifestanți s-au adunat în fața sediului ONU cu mesaje precum „Fără vot, fără petrol” și „Față nouă, același regim”. Echipa lui Machado a afirmat că aceasta, aflată în exil de la sfârșitul anului trecut, a încercat de trei ori fără succes să se întoarcă în Venezuela în ultimele ore.
În discursul său, Trump l-a numit pe Maduro „dictator fără de lege”, a spus că sute de prizonieri politici au fost eliberați de la capturarea acestuia și a prezentat raidul ca dovadă că SUA își vor proteja interesele în emisfera vestică.
Pe termen scurt, discursul lui Rodriguez la Adunarea Generală și discuțiile economice purtate la New York pot indica dacă apropierea SUA–Venezuela se traduce în pași concreți pe zona de energie și finanțare. În același timp, tensiunea dintre obiectivele economice (petrol și investiții) și presiunea pentru alegeri rămâne un punct sensibil, alimentat de protestele diasporei și de criticile privind rolul opoziției.
Recomandate
Secretarul de stat al SUA spune că finalul războiului va fi negociat, nu decis pe front , iar mesajul indică o presiune diplomatică în creștere pentru un acord care să reducă pierderile și distrugerile, potrivit Digi24 . Marco Rubio a declarat, într-un interviu acordat postului de radio WABC, că „în prezent nu există” niciun acord privind un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. În același timp, el a susținut că războiul nu se va încheia printr-o „victorie militară” a uneia dintre părți, ci printr-un acord obținut prin negocieri, relatare atribuită de Digi24 publicației ucrainene Ukrainska Pravda . „Nu se va încheia printr-o victorie militară zdrobitoare a uneia sau alteia dintre părți. Se va încheia printr-un acord obținut pe calea negocierilor. Și cu cât se va întâmpla asta mai repede, cu atât vor muri mai puțini oameni și cu atât vor fi mai puține distrugeri”. Armistițiul energetic: „în prezent nu există” Rubio a insistat că, deși „este perfect logic” ca războiul să fie oprit pentru că „nu este în beneficiul niciuneia dintre părți”, acest lucru nu se întâmplă automat în politica externă. „Așadar, este perfect logic să-i punem capăt. Dar, din păcate, în politica externă și în chestiuni de acest gen, uneori ceea ce este logic nu se întâmplă neapărat”. Ce urmează pe canalul diplomatic SUA–Ucraina–Rusia În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA vor transmite rușilor propunerea Ucrainei privind un armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că președintele american Donald Trump a avut marți după-amiază o întâlnire bilaterală cu Zelenski, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , iar liderul ucrainean a spus după întrevedere că Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie „înainte de iarnă”. [...]
Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă cooperarea economică și energetică cu Senegal și Guineea , în întâlniri bilaterale la New York, pe marginea sesiunii Adunării Generale a ONU , potrivit Digi24 . Discuțiile cu președintele Senegalului, Bassírou Diomaye Diakhar Faye, au vizat consolidarea relațiilor dintre România și Senegal și aprofundarea dialogului și cooperării bilaterale. Nicușor Dan a transmis că l-a felicitat pe liderul de la Dakar pentru preluarea președinției Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS) și a discutat despre rolul Senegalului în stabilitatea și cooperarea regională. „Am discutat, de asemenea, despre modalitățile de consolidare a relațiilor dintre România și Senegal, precum și de aprofundare a dialogului și a cooperării noastre bilaterale.” Într-o a doua întâlnire, cu președintele Republicii Guineea, Mamadi Doumbouya, șeful statului a legat explicit dialogul politic de direcții de cooperare cu miză economică: energie, agricultură și securitate alimentară. Nicușor Dan a menționat și aniversarea a 65 de ani de relații bilaterale. „Celebrăm 65 de ani de relații fondate pe respect reciproc, prilej să ne reafirmăm angajamentul de aprofundare a cooperării economice, energetice, agricole și în domeniul securității alimentare.” Francofonia, un fir comun al discuțiilor În ambele întrevederi, președintele a indicat și componenta de cooperare în cadrul Francofoniei. În cazul Senegalului, a amintit dialogul purtat la Dakar cu Dacian Cioloș, în contextul candidaturii acestuia la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) . În discuția cu liderul Guineei, Nicușor Dan a invocat „prioritățile” legate de OIF și perspectiva viitorului summit de la Phnom Penh. Publicația nu oferă detalii despre eventuale acorduri, termene sau proiecte concrete rezultate din întâlniri; mesajele prezentate sunt din postările președintelui pe Facebook. [...]
Trump TV pornește cu audiențe foarte mici, punând sub semnul întrebării eficiența canalului ca instrument de comunicare și influență : noul flux video promovat de Casa Albă a atras, în primele seri, doar câteva mii de spectatori simultan pe YouTube, potrivit BILD . Postul a fost lansat luni, la ora 19:00, ora locală, sub sloganul „canalul esențial”, fiind transmis pe site-ul Casei Albe și pe YouTube. Publicația notează că debutul a fost „un dezastru de audiență”: aproximativ 8.000 de persoane urmăreau live pe YouTube la început, iar după 90 de minute numărul s-a înjumătățit. În jurul orei 21:00, audiența live ar fi coborât la circa 3.000 de spectatori, iar marți seara, la ore de vârf, la aproximativ 1.300. În același timp, canalul de YouTube strânsese până atunci 3,2 milioane de abonați, însă funcția de comentarii a rămas dezactivată, conform aceleiași surse. Context: răspuns la boicotul unor televiziuni BILD plasează lansarea Trump TV în conflictul dintre Donald Trump și o parte a presei americane. Înainte de lansare, președintele SUA ar fi exclus trei instituții media – CNN, MS NOW și „Politico” – de la Casa Albă, iar ulterior alte posturi TV ar fi boicotat transmisiunile live legate de președinte, în semn de solidaritate. În acest context, Trump a pornit propriul canal. Ce conținut rulează și ce miză are Conținutul difuzat până acum este descris ca fiind în mare parte compus din materiale mai vechi: discursuri anterioare, ceremonia de învestire de la Capitoliu (ianuarie 2025), o gală de box în fața Casei Albe și documentare patriotice. Printre elementele mai „actuale” sunt menționate discursul lui Trump la Adunarea Generală a ONU , semnarea acordului privind Groenlanda cu Danemarca și întâlnirea cu noul premier britanic Andy Burnham, alături de alte evenimente din „săptămâna ONU” la New York. Casa Albă promovează canalul ca un flux 24/7 cu „cele mai mari momente” ale lui Trump și ale administrației sale. Publicația consemnează și reacții divergente: susținători care văd un canal direct, „nefiltrat”, către cetățeni, respectiv critici care îl ironizează ca „televiziune de stat” sau instrument de propagandă. Notă: articolul din sursă este trunchiat în materialul furnizat, astfel că informațiile de mai sus reflectă strict fragmentul disponibil. [...]
Ucraina propune un „moratoriu energetic” pentru a limita riscul unei crize de iarnă , după discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, potrivit Libertatea . Miza imediată este reducerea atacurilor asupra infrastructurii critice (energie și apă), într-un moment în care loviturile reciproce au efecte economice și asupra piețelor de energie. Zelenski a transmis pe platforma X că atât Ucraina, cât și SUA își doresc ca războiul „să se încheie înainte de iarnă” și că discuția cu Trump a vizat „posibile măsuri de dezescaladare” care ar putea deschide calea către diplomație. „Atât Statele Unite, cât și Ucraina își doresc ca acest război rusesc fără sens să se încheie înainte de iarnă. Am discutat despre posibile măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”, a transmis Zelenski pe platforma X. Moratoriu pe atacurile asupra energiei, condiționat de cooperarea Rusiei Într-o conferință de presă la New York, Zelenski a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui „moratoriu energetic” între Ucraina și Rusia. Propunerea vizează oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă cu o condiție explicită: Moscova să înceteze loviturile asupra rețelelor energetice și de alimentare cu apă ale Ucrainei. „Nu vrem să intrăm în detalii, dar suntem pregătiți de un moratoriu (...), cu condiția ca ei (n.r. - rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate și rezervele de apă”, a declarat Zelenski, citat de News.ro. Liderul ucrainean a precizat, totuși, că nu are certitudinea că Rusia va coopera în această privință. Apărare antiaeriană și producția de interceptoare Patriot Pe componenta operațională, Zelenski a mai afirmat că echipe tehnice din Ucraina și SUA lucrează pentru accelerarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, sisteme considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, conform AFP. În același context, Zelenski a reiterat că aceste sisteme sunt, în evaluarea sa, singurele capabile să contracareze rachete rapide, cu traiectorii complexe. „Acesta este lucrul care va contribui la apărarea vieților, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea rachetelor balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și după aceea”, a spus Zelenski. Mesaj către Xi Jinping, pe filiera Trump Zelenski a mai spus că i-a cerut lui Trump să transmită un mesaj președintelui Chinei, Xi Jinping, cu care fostul lider american urmează să se întâlnească la Washington. Potrivit lui Zelenski, Kievul consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin. În paralel, pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, Zelenski a indicat că aceste lovituri au avut „un impact sever asupra prețurilor globale la energie”, amplificând presiunile economice la nivel mondial. [...]
Discursul lui Trump la ONU ridică miza presiunii SUA asupra Cubei , într-un mesaj care sugerează continuarea liniei dure – cu potențiale efecte asupra relațiilor economice din regiune – potrivit Digi24 . Președintele american a spus că „regimul comunist” de la Havana „se prăbușește” și „va cădea”, în timp ce SUA ar urmări „o schimbare fundamentală” în Cuba. În discursul susținut marți în fața Adunării Generale a ONU , Trump a descris Cuba drept „un stat care a eșuat complet” și a afirmat că presiunea asupra regimului este „cea mai mare” din istoria sa. El a reluat și mesajul ideologic, spunând că „comunismul nu va ajunge niciodată în America, dar libertatea va ajunge în Cuba”. Delegația cubaneză a părăsit sala în timpul intervenției lui Trump, un gest care indică nivelul de tensiune diplomatică în jurul subiectului. Context: embargo vechi și presiune intensificată Statele Unite mențin un embargo comercial asupra Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei, notează materialul, în contextul unei politici regionale mai asertive. Digi24 menționează că această escaladare a venit după ce SUA au recurs la opțiunea militară în ianuarie pentru a-l înlătura pe președintele venezuelean Nicolas Maduro. Trump a mai calificat Cuba drept „stat eșuat” și în trecut, inclusiv în luna iunie, când a spus că SUA au „planuri foarte bune” pentru această țară și că „se vor ocupa de ea”. De ce contează: semnal pentru politica externă și pentru mediul economic din regiune Mesajul de la ONU indică faptul că Washingtonul își păstrează direcția de presiune asupra Cubei și își asumă public obiectivul unei schimbări de regim, ceea ce poate menține ridicat riscul politic în Caraibe și America Latină. În practică, acest tip de poziționare tinde să influențeze climatul investițional și relațiile comerciale din regiune, mai ales în jurul țărilor aflate sub sancțiuni sau restricții. În plan intern, Trump se bazează pe sprijinul cubanezo-americanilor cu vederi intransigente din Florida, care susțin de decenii o schimbare de regim orchestrată de SUA, iar președintele republican și-a exprimat explicit dorința de a vedea o schimbare în Cuba. [...]
Groenlanda deschide calea pentru o prezență militară americană mai extinsă , printr-un acord de securitate semnat la New York, în marja Adunării Generale a ONU , între SUA, Danemarca și guvernul Groenlandei, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control: documentul ar urma să stabilească limite și condiții pentru investiții și prezențe militare considerate „sensibile” pe insulă. Acordul a fost semnat de președintele american Donald Trump , premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen. Conform relatării, înțelegerea „permite o prezenţă militară americană mai extinsă” în Groenlanda și ar putea pune capăt disputei privind insula, descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale; informația este atribuită de Digi24 publicației germane focus.de . Ce schimbă acordul: control asupra securității și investițiilor „sensibile” Trump a susținut că înțelegerea oferă Statelor Unite „control permanent asupra securităţii şi asupra tuturor celorlalte necesităţi” ale teritoriului și a formulat explicit o condiție pentru actorii terți: „Niciun adversar al SUA nu va mai avea voie să stabilească o prezenţă militară în Groenlanda sau să facă investiţii sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump. Digi24 notează însă că, inițial, partea daneză și cea groenlandeză nu au confirmat versiunea lui Trump „în această formă”, ceea ce indică faptul că interpretarea exactă a prerogativelor rămâne, cel puțin deocamdată, incomplet clarificată public. Limita politică: nu include preluarea Groenlandei de către SUA Acordul nu ajunge până la solicitarea anterioară a lui Trump ca SUA să preia Groenlanda ca teritoriu american, demers prezentat în contextul contracarării influenței tot mai mari a Rusiei și Chinei în Arctica. Totuși, documentul creează cadrul pentru o prezență militară americană mai amplă, într-un moment în care liderii Groenlandei s-au opus unei preluări complete. Frederiksen a spus că detaliile vor fi făcute publice abia după semnare și a indicat că ea și Nielsen nu ar semna un acord „dacă nu ar fi bun pentru Groenlanda”. Înainte de ceremonie, premierul danez a descris înțelegerea drept o „etapă importantă”, cu beneficii inclusiv pentru NATO și Europa, iar Nielsen a vorbit despre o soluție „câștigătoare pentru toți” și un acord istoric. Acordul se bazează pe tratatul de apărare existent cu Statele Unite, aflat în vigoare din 1951. [...]
