CAT$808.27+1.22%

NATO își adaptează operațiunile din statele baltice la războiul cu drone, iar exercițiile din Letonia arată cât de repede devin vulnerabile echipamentele și tacticile clasice în fața supravegherii aeriene ieftine și omniprezente, potrivit Digi24.

Într-un exercițiu al brigăzii NATO desfășurate pentru protejarea Letoniei, o companie daneză de infanterie mecanizată a jucat rolul „inamicului” și a început acțiunea prin atacarea zonelor de adunare cu drone care lansau încărcături simulate, declanșând haos în rândul trupelor „lovite”. Scenariul face parte dintr-o serie de exerciții derulate în acest an în statele baltice, menite să pregătească brigada condusă de canadieni pentru o eventuală escaladare a amenințării ruse.

Comandantul brigăzii, colonelul canadian David Brassard, descrie schimbarea drept una de mentalitate, de la antrenamente la „repetiții de misiune”.

Ce se schimbă pe teren: dispersare, fortificare, protecție antidrone

Adaptarea se vede în măsuri concrete, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina, dar cu rezultate „mixte”, după cum notează materialul:

• artileria canadiană a distanțat obuzierele tractate M777 la 12 kilometri unul de altul, mai mult decât în mod obișnuit, pentru a reduce riscul de detectare de către drone;
• aceleași obuziere sunt îngropate până la 3 metri în pământ, pentru a crește șansele de supraviețuire după ce sunt descoperite;
• brigada exersează acoperirea drumurilor cu plase antidrone și construirea de cartiere generale fortificate.

În paralel, militarii danezi au analizat intens imagini filmate de drone de pe canale de social media rusești și ucrainene, iar aproape toți cei aproximativ 150 de soldați ai companiei ar fi dobândit cel puțin abilități rudimentare de pilotaj.

Vulnerabilități: tancuri fără apărare dedicată și puține drone disponibile

Pe traseul exercițiului, două tancuri canadiene Leopard erau parcate fără plase de protecție sau sisteme de apărare împotriva dronelor, considerate între timp indispensabile pe frontul ruso-ucrainean. Echipajele au spus că abia încep să învețe despre războiul cu drone, iar un militar a indicat că ar urma să primească „în curând” o pușcă de vânătoare ca mijloc de apărare; în tanc nu exista tehnologie de detectare a dronelor.

Chiar și unitatea daneză, deși concentrată pe lecțiile din Ucraina, ar avea „doar un număr redus de drone”, urmând să primească mai multe în cazul unui conflict, potrivit comandantului citat.

Presiunea strategică: statele baltice avertizează asupra unei Rusii mai periculoase

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, spune că primește evaluări ale serviciilor de informații privind o escaladare iminentă din partea Rusiei, deocamdată sub pragul unei invazii directe care ar activa articolul 5. În același timp, el avertizează că războiul început în 2022 a întărit armata rusă, chiar dacă economia Rusiei „probabil nu mai este la fel de puternică”.

În timpul exercițiului au fost observate și drone „necunoscute”, probabil rusești și probabil operate de civili locali, deasupra zonei, pe fondul unui istoric de atacuri hibride asupra statelor baltice.

„Tancul… ca un tort”: lecția dură din Ucraina

Juris Jurašs, fost parlamentar leton devenit comandant de companie de recunoaștere în armata ucraineană, contestă eficiența unor măsuri testate în exerciții și spune că obuzierele remorcate sunt rareori folosite în prezent în Ucraina, deoarece devin ținte imediat după tragere. El susține și că tancurile au dispărut aproape complet de pe linia frontului, iar cele care operează sunt acoperite cu straturi de protecție antidrone.

„Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul.”

În aceeași logică, șeful de stat major al președinției ucrainene, Kirilo Budanov, afirmă că dronele, fără un sistem militar integrat în spate, sunt inutile și critică faptul că unitățile ucrainene invitate la exerciții NATO ajung adesea să joace rolul „echipei roșii” (adversarul), nu al forței principale.

Ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, susține că „există o singură țară” care știe să lupte cu Rusia „în realitate” — Ucraina — și că lecțiile de acolo trebuie folosite pentru pregătire.