Știri
Știri din categoria Diverse
Dominic Fritz neagă că ar fi alimentat un mesaj atribuit consultărilor de la Cotroceni, într-un moment în care România este de peste patru luni fără un guvern stabil, iar tensiunile dintre partide complică formarea unei majorități, potrivit Digi24.
Președintele USR spune că nu el i-ar fi spus președintelui Nicușor Dan, la consultări, fraza „România e problema ta, cu partidul e problema mea”, apărută în spațiul public după declarațiile șefului statului. Fritz califică informația drept „o minciună sfruntată” și cere redacțiilor care au preluat-o să o retragă.
Într-o postare pe Facebook, Dominic Fritz afirmă că formularea nu îi aparține și că nu reflectă nici „limbajul”, nici „gândirea” sa. El adaugă că implicarea sa în politică are la bază „pasiunea pentru România”, născută la Timișoara, și că este obișnuit ca patriotismul său să fie contestat, inclusiv pentru că nu s-a născut în România.
Contextul este legat de mesajul transmis de președintele Nicușor Dan la anunțarea numelui premierului desemnat, când a spus că a observat la partide „multă preocupare electorală” și mai puțină pentru „interesul național”. În aceeași declarație, șeful statului a relatat că un lider de partid i-ar fi spus „în privat” fraza despre România și partid.
Separat, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ridicat public întrebarea privind identitatea liderului despre care vorbea președintele, într-o intervenție la România TV.
Digi24 nu indică, în materialul citat, că președintele Nicușor Dan ar fi numit explicit persoana la care se referă, iar Dominic Fritz susține că nu el este autorul replicii. În lipsa unei clarificări oficiale privind identitatea liderului invocat de președinte, disputa rămâne una de poziționare politică, pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza guvernamentală.
Recomandate
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Grupul minorităților cere amânarea desemnării premierului din lipsă de majoritate , un semnal că blocajul politic riscă să se prelungească și să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Solicitarea a fost formulată de liderul grupului, Varujan Pambuccian , după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan . Pambuccian a spus că, după trei-patru luni, „nu s-a schimbat nimic, aproape nimic” și că „nu există în momentul de față o majoritate certă”, motiv pentru care i-a cerut președintelui să amâne propunerea de premier. El și-a exprimat speranța ca „într-o săptămână, două” situația să se poată schimba „sub presiunea realității”, invocând probleme „foarte serioase” care țin de „viața de zi cu zi”. Miza: fără majoritate, desemnarea riscă să rămână fără efect În evaluarea liderului deputaților minorităților naționale, cheia este existența unei majorități parlamentare, iar în lipsa ei „nu se poate merge mai departe”. Mesajul sugerează că o nominalizare făcută înaintea unei înțelegeri politice ar putea prelungi criza, în loc să o închidă. Întrebat despre varianta alegerilor anticipate, Pambuccian a respins ideea ca soluție imediată, afirmând că România se află într-o „criză profundă” care „nu mai trebuie prelungită”, deoarece duce la „deteriorarea vieții de zi cu zi a oamenilor”. Ce spune despre formulele de guvernare, inclusiv cu AUR Referitor la cooptarea AUR la guvernare, Pambuccian a declarat că „orice formulă care dă stabilitate și care permite deblocarea crizei este o formulă funcțională”, dar a adăugat că aceasta trebuie să fie „rațională”. În același context, a avertizat asupra unor riscuri legate de „diluarea democrației” și a spus că anumite „lucruri care par minore” ar trebui evitate, pentru că un guvern format „în jurul acestor lucruri” ar putea fi „mai rău decât cum suntem acum”. Rolul președintelui, în limitele Constituției Pambuccian a susținut că președintele „nu poate face nimic” în absența unei majorități și a avertizat că o intervenție „brutală” ar putea fi interpretată ca neconstituțională. În opinia sa, soluția trebuie să vină de la parlamentari și partidele din Parlament, prin consultări „serioase”, pentru a construi o majoritate „cu votul fiecăruia”, nu „cu un vot dat în numele unui grup parlamentar”. Președintele Nicușor Dan are consultări cu liderii și reprezentanții formațiunilor politice parlamentare pentru a pune capăt crizei politice care durează de „mai bine de patru luni”, mai notează Digi24. [...]
Victor Ponta își condiționează oferta de premier de un calendar rapid pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , într-un moment în care blocajul politic riscă să prelungească incertitudinea fiscală și administrativă, potrivit Digi24 . După consultările de la Cotroceni, Ponta a spus că, dacă va fi desemnat de președintele Nicușor Dan , „crede” că poate forma o majoritate parlamentară. În același timp, a avertizat că, dacă premierul desemnat nu trece de Parlament, președintele poate face o altă nominalizare. Miza pe care o pune fostul premier este una operațională și bugetară: România ar avea nevoie de un guvern „cu puteri depline” care să facă rectificarea bugetară, să pregătească bugetul pe 2027 și să „stabilizeze foarte clar regulile electorale”, pentru a evita „haosul în politică” care, în formularea sa, se adaugă „haosului economic și social”. Ce spune grupul „Uniți pentru România” și ce invocă drept argument Răzvan Chiriță, liderul grupului parlamentar Uniți pentru România, a anunțat că formațiunea îl propune „din nou” pe Victor Ponta pentru funcția de premier și a cerut formarea rapidă a unui guvern funcțional. Chiriță a invocat și scorul lui Ponta la alegerile prezidențiale, despre care a spus că a fost de „aproximativ 1,3 milioane de voturi”. Tot el a susținut că grupul nu vine „cu un blocaj” și că ar fi dispus să discute și alte variante, inclusiv susținerea unui guvern politic sau a unui premier independent, cu un cabinet format din persoane cu „expertiza” necesară pentru portofolii. Mesajul politic al lui Ponta: majoritate posibilă, dar cu linii roșii În declarațiile citate de Digi24, Ponta a afirmat că, dacă ar fi desemnat, ar discuta cu „toate grupurile”, „mai puțin cu USR”. În paralel, el a încercat să transmită că decizia de desemnare nu ar trebui amânată, menționând că „s-a tras mult de timp, 4 luni”. Într-o notă personală, Ponta a comparat întâlnirea cu Nicușor Dan cu perioada în care Traian Băsescu era președinte, afirmând că atunci „nu bea niciodată apă” la întâlniri „că îi era frică”, iar acum „a băut”, ca semn de încredere că actualul șef al statului „va face un lucru bun”. Consultările de la Palatul Cotroceni au loc în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Digi24 nu indică, în materialul citat, o decizie finală a președintelui privind nominalizarea. [...]
UDMR cere refacerea unei majorități cu PSD pentru guvernare până în 2028 , în timp ce exclude explicit orice formulă care ar depinde de voturile AUR, SOS sau ale altor partide extremiste, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de Tanczos Barna la conferința de presă a premierului desemnat Siegfried Mureșan , pune accentul pe stabilitate politică pe termen mediu și pe reluarea negocierilor cu PSD. Tanczos Barna a afirmat că „cea mai bună soluție” pentru depășirea crizei politice este refacerea, „chiar într-o altă formulă”, a majorității care „s-a destrămat în aprilie” și a indicat că „rotativa” (alternarea funcției de prim-ministru între partenerii de coaliție) „poate fi în continuare o soluție”, dar aceasta ar trebui discutată în negocieri politice cu PSD. În același timp, reprezentantul UDMR a exclus participarea la un guvern care ar avea nevoie de sprijinul partidelor extremiste, menționând explicit AUR și SOS. În această logică, Barna a susținut că „săptămâna viitoare trebuie reluate” negocierile pentru o alternativă care să ofere „o guvernare stabilă pe termen mediu” pentru România. Replica AUR: „Nu cred că va căuta cineva voturi la AUR” În replică, liderul AUR Petrișor Peiu a spus că nu se așteaptă ca cineva să caute sprijinul AUR pentru un eventual guvern condus de Siegfried Mureșan și a ironizat ideea unor astfel de discuții. „Din fericire pentru domnia sa, care are obsesia asta, nu cred că va căuta cineva voturi la AUR pentru un eventual guvern Mureșan.” De ce contează: majoritate fără „voturi de completare” de la extremiști Miza declarațiilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un guvern cu orizont până în 2028, fără a depinde de voturi „la limită” obținute de la partide pe care UDMR le exclude din start. În acest cadru, apelul UDMR către PSD indică faptul că, din perspectiva formațiunii, stabilitatea ar necesita o reconstrucție a majorității anterioare, chiar dacă într-o formulă renegociată, inclusiv cu posibilitatea reluării rotativei. [...]
PSD condiționează orice discuție despre sprijin parlamentar pentru noul guvern de prezentarea unui program economic și fiscal , cerând premierului desemnat Siegfried Mureșan să spună public dacă va continua sau va schimba politicile Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PSD susține că Mureșan „trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală”: dacă intenționează să continue politicile actualului executiv sau să schimbe direcția. Social-democrații afirmă că, odată cu acceptarea desemnării, premierul desemnat are „obligația” de a prezenta „planul” pentru scoaterea țării din „criza economică și socială” pe care o leagă de guvernarea condusă de Ilie Bolojan. Partidul cere detalii concrete despre măsurile propuse pentru economie și nivelul de trai, inclusiv pe teme precum austeritatea și fiscalitatea, protejarea puterii de cumpărare, sprijinirea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă, dar și funcționarea serviciilor publice esențiale (de la sănătate la administrația locală). Mesajul politic: „întâi programul, apoi voturile” Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat public aceeași linie, acuzându-l pe Siegfried Mureșan că nu a venit cu un „plan pentru România” și criticând discuțiile despre împărțirea funcțiilor înaintea prezentării programului de guvernare. În postarea sa, Grindeanu afirmă că, „între timp”, leul „a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și insistă că PSD rămâne „ferm” pe condiția sa: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. De ce contează Miza imediată este una de funcționare a guvernării: PSD transmite că nu intră în negocieri despre o majoritate parlamentară fără clarificări asupra direcției economice (austeritate, fiscalitate, sprijin pentru investiții și locuri de muncă). În lipsa acestor răspunsuri, partidul sugerează că discuțiile despre voturi și formule de putere sunt premature. [...]
Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]
