Știri
Știri din categoria Diverse
Aproape 5.000 de investiții PNRR derulate prin Ministerul Dezvoltării au fost finalizate, iar Guvernul susține că nu va pierde bani europeni pe aceste componente, potrivit Digi24. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Oradea că țintele asumate de România pe componentele gestionate de minister vor fi atinse și chiar depășite, după analiza documentelor depuse.
În total, sunt 4.976 de investiții finalizate, cu o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de lei, care „contribuie la îndeplinirea obiectivelor PNRR”, conform ministrului. Acesta a afirmat că, pe aceste componente, România „nu va pierde niciun euro” și că vor exista „câteva sute” de investiții finalizate peste ținta asumată, declarație citată de Agerpres.
Cseke Attila a mai spus că, la închiderea PNRR, proiectele se împart în trei categorii. Dincolo de cele 4.976 de investiții care intră în țintele asumate, „peste 600” de proiecte finalizate ar urma să fie susținute din bugetul de stat, ceea ce ar duce absorbția pe componentele Ministerului Dezvoltării la aproximativ 108–109%, potrivit aceleiași surse.
În municipiul Oradea au fost finalizate toate cele 32 de investiții derulate împreună cu Ministerul Dezvoltării prin PNRR. Printre proiectele enumerate de ministru se află:
Ministrul a indicat și județul Bihor drept unul dintre „județele fruntașe” la numărul de contracte și investiții derulate prin minister.
Din informațiile prezentate, următorul pas este închiderea PNRR pe componentele Ministerului Dezvoltării, cu includerea proiectelor care contribuie la ținte și cu trecerea unor investiții finalizate pe finanțare de la bugetul de stat, astfel încât nivelul de absorbție să depășească pragul de 100% pe aceste componente.
Recomandate
UDMR cere refacerea unei majorități cu PSD pentru guvernare până în 2028 , în timp ce exclude explicit orice formulă care ar depinde de voturile AUR, SOS sau ale altor partide extremiste, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de Tanczos Barna la conferința de presă a premierului desemnat Siegfried Mureșan , pune accentul pe stabilitate politică pe termen mediu și pe reluarea negocierilor cu PSD. Tanczos Barna a afirmat că „cea mai bună soluție” pentru depășirea crizei politice este refacerea, „chiar într-o altă formulă”, a majorității care „s-a destrămat în aprilie” și a indicat că „rotativa” (alternarea funcției de prim-ministru între partenerii de coaliție) „poate fi în continuare o soluție”, dar aceasta ar trebui discutată în negocieri politice cu PSD. În același timp, reprezentantul UDMR a exclus participarea la un guvern care ar avea nevoie de sprijinul partidelor extremiste, menționând explicit AUR și SOS. În această logică, Barna a susținut că „săptămâna viitoare trebuie reluate” negocierile pentru o alternativă care să ofere „o guvernare stabilă pe termen mediu” pentru România. Replica AUR: „Nu cred că va căuta cineva voturi la AUR” În replică, liderul AUR Petrișor Peiu a spus că nu se așteaptă ca cineva să caute sprijinul AUR pentru un eventual guvern condus de Siegfried Mureșan și a ironizat ideea unor astfel de discuții. „Din fericire pentru domnia sa, care are obsesia asta, nu cred că va căuta cineva voturi la AUR pentru un eventual guvern Mureșan.” De ce contează: majoritate fără „voturi de completare” de la extremiști Miza declarațiilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un guvern cu orizont până în 2028, fără a depinde de voturi „la limită” obținute de la partide pe care UDMR le exclude din start. În acest cadru, apelul UDMR către PSD indică faptul că, din perspectiva formațiunii, stabilitatea ar necesita o reconstrucție a majorității anterioare, chiar dacă într-o formulă renegociată, inclusiv cu posibilitatea reluării rotativei. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de un program „bazat pe realități”, cu accent pe echilibrele financiare și pregătirea bugetului , după ce Ilie Bolojan spune că a aflat cu doar circa 30 de minute înainte despre intenția președintelui de a-l nominaliza pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, potrivit Digi24 . Declarația președintelui PNL vine în contextul desemnării lui Siegfried Mureșan ca propunere de prim-ministru. Bolojan a spus, la Parlament, că informația i-a fost comunicată de Mureșan „ieri”, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de nominalizare, și a adăugat că, deși desemnarea ar fi venit „cu aproape 3 luni de zile întârziere”, partidul va trata situația „cu responsabilitate”, în funcție de „ponderea” sa electorală. Ce pune PNL pe masă în negocierile pentru guvernare Bolojan afirmă că liberalii vor furniza, „în zilele următoare”, prin experții din ministere și prin colegii de partid, datele pe care se va baza viziunea premierului desemnat, astfel încât aceasta să fie construită pe informații „corecte” despre situația țării. În același timp, liderul PNL a trasat o linie roșie privind programul de guvernare: „Nu vom veni cu programe şi nu vom susţine programe care nu se bazează pe realităţi, care creează aşteptări care nu pot fi acoperite de situaţia noastră economică.” Prioritățile invocate: finanțe publice, funcționarea statului, bugetul pe anul viitor În declarațiile citate de Digi24 , Bolojan a enumerat principalele teme pe care le consideră inevitabile, indiferent de cine conduce guvernul: „păstrarea echilibrelor financiare”, cu o evaluare așteptată „în perioada imediat următoare”; funcționarea statului și a „serviciilor publice principale”; pregătirea bugetului pentru anul următor; „crearea condițiilor pentru relansarea economiei românești”. Bolojan a mai spus că PNL va participa la negocierile care „vor începe în zilele următoare”, mizând pe un guvern care propune „măsuri corecte” și ține cont de constrângerile economice și de contextul internațional. [...]
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
PSD condiționează orice discuție despre sprijin parlamentar pentru noul guvern de prezentarea unui program economic și fiscal , cerând premierului desemnat Siegfried Mureșan să spună public dacă va continua sau va schimba politicile Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PSD susține că Mureșan „trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală”: dacă intenționează să continue politicile actualului executiv sau să schimbe direcția. Social-democrații afirmă că, odată cu acceptarea desemnării, premierul desemnat are „obligația” de a prezenta „planul” pentru scoaterea țării din „criza economică și socială” pe care o leagă de guvernarea condusă de Ilie Bolojan. Partidul cere detalii concrete despre măsurile propuse pentru economie și nivelul de trai, inclusiv pe teme precum austeritatea și fiscalitatea, protejarea puterii de cumpărare, sprijinirea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă, dar și funcționarea serviciilor publice esențiale (de la sănătate la administrația locală). Mesajul politic: „întâi programul, apoi voturile” Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat public aceeași linie, acuzându-l pe Siegfried Mureșan că nu a venit cu un „plan pentru România” și criticând discuțiile despre împărțirea funcțiilor înaintea prezentării programului de guvernare. În postarea sa, Grindeanu afirmă că, „între timp”, leul „a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și insistă că PSD rămâne „ferm” pe condiția sa: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. De ce contează Miza imediată este una de funcționare a guvernării: PSD transmite că nu intră în negocieri despre o majoritate parlamentară fără clarificări asupra direcției economice (austeritate, fiscalitate, sprijin pentru investiții și locuri de muncă). În lipsa acestor răspunsuri, partidul sugerează că discuțiile despre voturi și formule de putere sunt premature. [...]
Uniunea Europeană pregătește o tranșă suplimentară de 3,3 miliarde de euro (aprox. 16,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone și rachete destinate Ucrainei , iar banii ar urma să ajungă la Kiev chiar din 18 septembrie, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: finanțarea imediată a nevoilor militare ale Ucrainei și direcționarea unor resurse europene către proiecte comune care pot antrena industria de apărare din UE. Fondurile vin pe fondul unei discuții telefonice între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Conform informațiilor prezentate, Bruxelles-ul este pregătit să folosească fondurile rămase din programul SAFE pentru a lansa proiecte de apărare împreună cu Ucraina. SAFE: împrumuturi preferențiale și proiecte comune de apărare Programul SAFE permite statelor membre să obțină împrumuturi în condiții preferențiale, în cadrul unui plafon de până la 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei). În acest cadru, Comisia Europeană urmărește să conecteze capacitățile industriale europene cu experiența operațională și inovațiile Ucrainei. „Dorim să combinăm experiența de luptă și inovațiile Ucrainei cu tehnologiile și potențialul industrial european”, a declarat Ursula von der Leyen. Proiectul „Freya” și componenta industrială UE și Ucraina intenționează să lucreze la sistemul „Freya”, destinat interceptării rachetelor balistice. Potrivit materialului, sistemul are la bază racheta de interceptare ucraineană FP-7.X, dezvoltată de compania Fire Point. În iunie, Fire Point a încheiat un acord cu firma germană Hensoldt pentru furnizarea de radare TRML-4D, care pot detecta și urmări peste 1.500 de ținte aeriene la o distanță de până la 250 km. Context bugetar: presiune pe finanțarea Ucrainei și condiționalități Von der Leyen a discutat cu Zelenski și despre reformele de care depinde finanțarea viitoare a Kievului, precum și despre progresul Ucrainei către aderarea la UE, în condițiile în care nevoile de finanțare pentru apărare cresc. Digi24 notează că, pentru 2027, Ucraina ar urma să aloce o sumă record de 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) pentru apărare. Conform proiectului de buget citat, țara se așteaptă să primească anul viitor 52,6 miliarde de dolari (aprox. 237 miliarde lei) sub formă de ajutor internațional, din care 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei) sunt deja asigurate prin angajamentele partenerilor. Totodată, potrivit ministrului ucrainean de finanțe Serghei Marchenko, Kievului îi lipsesc 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare în 2026. [...]
Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]
