Știri
Știri din categoria Diverse
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB, iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea. Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara.
Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”.
În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente.
„Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.”
În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”.
Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „NATO Drone Edge”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone.
Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații.
Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre.
Recomandate
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră , după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24 . Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova , pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00. Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA. Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră. [...]
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Președintele Nicușor Dan cere reguli previzibile și resurse pentru conservare , astfel încât protejarea patrimoniului natural să fie integrată în politicile publice și în deciziile de utilizare a terenurilor, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Climate Change Summit 2026 , la București, și pune accent pe consecvența instituțiilor, într-un moment în care proiectele de dezvoltare și cele de mediu intră frecvent în conflict. În intervenția citată de Agerpres, șeful statului leagă direct discuția despre climă de „felul în care ne construim viitorul economic”, invocând nevoia de „energie sigură și accesibilă”, investiții și infrastructură adaptate schimbărilor climatice, dar și de protejarea pădurilor, apelor și habitatelor naturale, cu efecte asupra sănătății și bunăstării. Ce înseamnă, în practică, „prioritizarea” protejării naturii Nicușor Dan susține că protejarea naturii trebuie să devină o componentă permanentă a oricărei viziuni de dezvoltare, ceea ce ar presupune, în formularea sa: reguli previzibile; evaluări riguroase; resurse pentru conservare; instituții care implică comunitățile în luarea deciziilor și își asumă implementarea corectă. „Protejarea naturii trebuie integrată permanent în orice fel de viziune despre dezvoltare.” Proiecte și cazuri invocate: Centura Verde, Roșia Montană, lacul Techirghiol Ca exemplu, președintele indică proiectul „Centura Verde București-Ilfov”, despre care spune că are o miză directă pentru calitatea vieții în zona metropolitană: protejarea pădurilor din jurul Capitalei, refacerea legăturilor dintre spațiile naturale, aer mai curat, spații de recreere și adaptare la temperaturi în creștere. În cazul Roșiei Montane, mesajul pune accent pe faptul că recunoașterea internațională a valorii zonei ar trebui dublată de conservare și de „crearea de oportunități” pentru localnici, într-o perspectivă de dezvoltare care protejează peisajul și valorifică patrimoniul cultural. Pentru lacul Techirghiol, Dan cere ca autoritățile competente să clarifice cum se reflectă statutul de arie naturală protejată în deciziile privind utilizarea terenurilor și în activitățile desfășurate în zonă, argumentând că încrederea cetățenilor în stat depinde de consecvența instituțiilor. Sprijin pentru centrele de reabilitare a faunei sălbatice Președintele menționează și inițiativele de salvare a unor specii, inclusiv urșii, și face referire la un centru al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice de la Petrești, unde profesioniști și voluntari îngrijesc animale rănite sau orfane, cu perspectiva reintroducerii în natură când este posibil. În acest context, el cere „un cadru de sprijin stabil” pentru centrele de reabilitare și o capacitate mai bună de intervenție și tratament pentru fauna sălbatică aflată în dificultate. În concluzie, mesajul prezidențial insistă că există „foarte multe inițiative” care au nevoie de atenție constantă și că experiența celor care lucrează în teren ar trebui folosită în elaborarea politicilor publice, prin dialog cu societatea civilă și decizii mai bine fundamentate. [...]
PSD își decide azi formula de intrare la guvernare, o miză directă pentru stabilitatea bugetară pe termen scurt , în condițiile în care partidul cântărește între un executiv politic, unul „hibrid” (mixt) și o susținere parlamentară fără miniștri, potrivit Digi24 . Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide forma de implicare în cabinetul Luca Niculescu. Premierul desemnat a indicat că „toate variantele sunt pe masă”: guvern politic, guvern hibrid sau guvern de tehnocrați. În interiorul PSD, principala variantă luată în calcul „la acest moment” este un guvern hibrid, iar Marian Neacșu a spus la Parlament că „ar fi un Guvern mixt, dacă va fi să fie”, conform relatării Digi24 . De ce contează: decizia PSD poate accelera învestirea și agenda bugetară Digi24 notează că decizia PSD este, „cel mai probabil”, de a intra în Guvernul Niculescu alături de miniștri tehnocrați. Miza imediată este funcționarea executivului într-o perioadă în care, potrivit informațiilor prezentate, în partid există o tabără care ar prefera un guvern tehnocrat care să tranșeze rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe 2027, urmând ca în primăvară să fie schimbată componența guvernului. În paralel, o parte dintre liderii PSD, în special din teritoriu, ar susține varianta unui guvern hibrid, iar această tabără „și-a făcut calculele” privind împărțirea portofoliilor, potrivit informațiilor prezentate. Semnale din Parlament: PNL și UDMR, poziționări pentru vot În același context, PNL a transmis, prin Ilie Bolojan, că ia în calcul un acord politic bilateral cu Luca Niculescu, însă partidul ar urma să rămână în opoziție. Separat, Kelemen Hunor a declarat că UDMR va vota guvernul și programul de guvernare, indiferent dacă executivul va fi tehnocrat sau „format în jurul PSD”. Variante și nume vehiculate pentru portofolii (informații la acest moment) Conform actualizării Digi24, printre numele luate în calcul pentru guvern se află: Externe: Dan Neculăescu (reprezentant permanent al României la NATO) Finanțe: Alexandru Nazare Energie: Bogdan Ivan (PSD) Muncă: Florin Manole (PSD) Sănătate: Alexandru Rogobete (PSD) Interne: Marian Neacșu (PSD) sau „o altă persoană” Justiție: Radu Marinescu (PSD) Apărare: Vlad Ionescu (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Educație: Sorin Costreie (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Economie: Daniel Zamfir (PSD) sau „o altă persoană” Pentru Transporturi, Agricultură, Dezvoltare, Mediu, Cultură și Fonduri Europene, Digi24 precizează că nu este încă decis cine ar urma să preia portofoliile. Ce urmează Potrivit „ultimelor informații” prezentate de Digi24, partidele parlamentare iau în calcul ca Guvernul propus de Luca Niculescu să ajungă la votul de învestitură chiar în această săptămână. Decizia de azi din PSD ar urma să indice dacă România merge spre un executiv cu componentă politică, unul mixt sau o formulă de susținere parlamentară, cu efect direct asupra capacității guvernului de a trece rapid prin Parlament și de a opera deciziile bugetare discutate. [...]
