Știri
Știri din categoria Diverse
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB, iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea. Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara.
Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”.
În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente.
„Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.”
În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”.
Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „NATO Drone Edge”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone.
Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații.
Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre.
Recomandate
România își calibrează poziția înaintea reuniunii NATO despre prezența militară a SUA în Europa , după o discuție între consilierul prezidențial Marius Lazurca și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza imediată este reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, convocată pentru a discuta prezența militară americană în Europa și un chestionar transmis recent de Pentagon statelor membre. În mesajul public, Lazurca a spus că discuția cu Nirenberg a vizat „aprofundarea coordonării strategice” dintre SUA și România și că întâlnirea a fost o etapă de pregătire înaintea vizitei sale la Bruxelles, la sediul NATO. „Ne-am pus de acord asupra punctelor-cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică ca partener și angajamentul nostru comun față de alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței.” Ce urmează la NATO și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi, 27 august 2026, și va avea loc fizic la sediul central al NATO din Bruxelles, Belgia. Potrivit informațiilor prezentate, scopul întâlnirii este: discutarea prezenței militare a SUA în Europa; analizarea chestionarului trimis recent de Pentagon către statele membre. În acest context, discuția Lazurca–Nirenberg indică o coordonare politică prealabilă pe subiecte care pot influența direct postura de securitate pe flancul estic al NATO și, implicit, predictibilitatea pentru mediul economic (prin riscuri de securitate, investiții și planificare operațională în regiune). [...]
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
Manfred Weber cere clarificări rapide de la Comisia Europeană pentru ca România să nu riște pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul controverselor legate de noua lege a integrității (ANI) și a „ amendamentului Fritz ”, potrivit Digi24 . Președintele Partidului Popular European (PPE) spune că respectarea valorilor europene și a statului de drept trebuie să rămână o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene și susține că grupul PPE nu își dorește ca România să piardă „niciun euro” din banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza: ultima cerere de plată și un termen-limită apropiat Weber explică faptul că scrisoarea transmisă de grupurile PPE și Renew oferă Comisiei Europene posibilitatea de a lămuri rapid dacă forma actuală a noii Legi a Integrității îndeplinește cerințele jalonului din PNRR sau dacă sunt necesare modificări suplimentare, astfel încât România să aibă timp să facă ajustări și să respecte termenul. În mesajul citat de Digi24, Weber indică explicit miza financiară: „Este esențial ca această clarificare să vină rapid, astfel încât România să poată face, dacă este nevoie, toate ajustările necesare și să îndeplinească jalonul în termen. Miza este una majoră: România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro și să nu piardă niciun euro din PNRR.” Ce spune Comisia Europeană: evaluarea vine la ultima cerere de plată Comisia Europeană precizează, într-un răspuns pentru Agerpres, că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultime cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. În același răspuns, Comisia arată că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În practică, mesajul combinat al PPE și al Comisiei indică o presiune de calendar: clarificările trebuie să vină rapid, iar eventualele ajustări legislative ar trebui făcute la timp pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit în cadrul ultimei cereri de plată. [...]
Invitația Maiei Sandu către Nicușor Dan și Volodimir Zelenski ridică miza politică și de securitate a evenimentelor de la Chișinău , într-un moment în care Republica Moldova marchează 35 de ani de la proclamarea independenței, potrivit Digi24 . Prezența simultană a liderilor României și Ucrainei la manifestările din 27 august aduce un semnal de coordonare regională, cu implicații directe pentru agenda de securitate din vecinătatea estică a UE. Evenimentele sunt programate joi, 27 august, la Chișinău, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, care comemorează proclamarea independenței la 27 august 1991. Ce se întâmplă pe 27 august la Chișinău Programul include mai multe momente oficiale și publice, desfășurate în Piața Marii Adunări Naționale și în alte locații din capitală, conform informațiilor preluate de Agerpres din Radio Chișinău și Deschide.md: depuneri de flori la monumentul „Maica Îndurerată”, în Complexul Memorial „Eternitate” (ora 08:30); depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (ora 09:30); paradă militară în Piața Marii Adunări Naționale (ora 16:30); concert dedicat Zilei Independenței (ora 18:00). De ce contează: semnal politic cu componentă de securitate Invitarea și participarea a doi șefi de stat din țări direct implicate în arhitectura de securitate a regiunii (România, stat membru UE și NATO, și Ucraina, aflată în război) transformă aniversarea într-un eveniment cu încărcătură diplomatică peste nivelul unei ceremonii naționale. În lipsa altor detalii în materialul citat despre agenda discuțiilor sau întâlniri bilaterale, rămâne de urmărit dacă vizita va fi însoțită de anunțuri privind cooperarea regională sau măsuri concrete în zona de securitate și sprijin pentru Republica Moldova. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
