Nicușor Dan spune că România ajunge în 2026 la cheltuieli pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB - președintele cere ca majorarea bugetelor să se vadă în echipamente și achiziții comune NATO

România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB , iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara . Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”. De ce contează: presiunea trece de la „cât alocăm” la „ce cumpărăm” În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente. „Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.” În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”. Achiziții comune de drone și planuri pentru industria de apărare Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „ NATO Drone Edge ”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații. Marea Neagră și Flancul Estic, pe agenda României la Ankara Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre. [...]