Știri
Știri din categoria Diverse
Noile norme UE pentru vehiculele scoase din uz mută presiunea de conformare pe producători și pe lanțul de dezmembrare/reciclare, prin obligații care vizează nu doar reciclarea, ci și recuperarea materiilor prime valoroase și limitarea exporturilor de mașini nefuncționale, potrivit Digi24. Regulamentul intră în vigoare din 13 august, conform Comisiei Europene.
Miza economică invocată de Executivul comunitar este reducerea dependenței de materiale „virgine” importate (materii prime noi, nefolosite anterior), prin creșterea recuperării și reutilizării materialelor din mașinile ajunse la final de viață. În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule din Europa ajung să fie tratate ca deșeuri, iar gestionarea necorespunzătoare duce atât la probleme de mediu, cât și la pierderea a „milioane de tone de materiale” pentru economia europeană.
Regulamentul introduce cerințe care afectează direct modul în care sunt proiectate și întreținute vehiculele, dar și felul în care sunt demontate la finalul ciclului de viață. Printre obligațiile și direcțiile menționate de Comisie:
Comisia susține că pachetul de măsuri ar urma să creeze oportunități de afaceri de-a lungul lanțului de aprovizionare și să stimuleze colaborarea dintre producători, dezmembratori și reciclatori.
O schimbare cu impact operațional și de control este legată de export: potrivit Executivului comunitar, doar autoturismele care pot circula pe drumurile publice vor putea fi exportate în afara UE. Măsura vizează limitarea ieșirii din Uniune a vehiculelor care, în practică, ar ajunge să fie tratate ca deșeuri în alte jurisdicții.
În comunicarea Comisiei, accentul cade pe reziliență și pe păstrarea resurselor în interiorul UE. Comisarul pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat:
„Este vorba despre mai mult decât reciclare - este vorba despre securizarea materialelor critice și despre transformarea sectorului nostru auto într-unul cu adevărat circular.”
Vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stephane Sejourne, a încadrat regulamentul și ca instrument de politică industrială, argumentând că reduce dependențele de furnizori externi și consolidează securitatea economică a Europei.
Pentru companii, următorul pas este adaptarea proceselor de proiectare, documentație tehnică și tratare a vehiculelor scoase din uz la noile cerințe, într-un context în care UE încearcă să transforme deșeurile auto într-o sursă mai predictibilă de materii prime. Pentru consumatori, efectele directe nu sunt detaliate în material, însă direcția indicată este creșterea disponibilității pieselor second-hand și o demontare mai ușoară, pe măsură ce regulile se aplică în piață.
Recomandate
Amânarea legii salarizării în PNRR mută presiunea bugetară mai târziu , după ce coaliția a decis că România nu putea susține simultan și noua lege a pensiilor, și o reformă amplă a salarizării, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că, în 2023, legea salarizării a fost mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6 tocmai pentru a evita un blocaj financiar și riscul de a rata țintele din PNRR. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a susținut că partidul sprijină adoptarea legii, dar că proiectul nu este suficient de „închis” între ministerele implicate și nici fundamentat bugetar. El a afirmat că PSD nu a primit o formă finală a legii și nici simulări privind efectele aplicării. De ce contează mutarea din cererea 3 în cererea 6 Grindeanu a explicat că, în arhitectura PNRR, legea salarizării fusese inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost amânată pentru cererea nr. 6 deoarece bugetul nu ar fi putut suporta în același timp creșterile și ajustările din legea pensiilor și cele din legea salarizării. „Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României.” Potrivit acestuia, decizia a fost una „pragmatică”, pentru a reduce riscul ca România să nu îndeplinească obiectivele aferente cererii de plată nr. 3, în condițiile în care o lege a salarizării ar fi fost mai dificil de finalizat și negociat. Blocaje între ministere și lipsa simulărilor Liderul PSD a indicat că discuțiile nu ar fi fost finalizate între Ministerul Muncii și alte ministere cu impact major (Educație, Sănătate, Justiție), dar nici între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, el a spus că nici la discuțiile de la Cotroceni nu ar fi fost prezentate o formă a legii sau simulări privind impactul. „Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare.” Critici privind gestionarea dialogului social Grindeanu a afirmat că procesul ar fi fost gestionat mai bine dacă Florin Manole ar fi rămas la Ministerul Muncii și a criticat relația actualei conduceri a ministerului cu partenerii sociali, susținând că o parte importantă a sindicatelor ar refuza dialogul cu ministrul Dragoș Pîslaru . În lipsa unei forme finale și a unei fundamentări bugetare prezentate public, rămâne neclar când va fi agreată varianta care să poată fi asumată politic și integrată în calendarul PNRR, însă explicația avansată de PSD indică o constrângere centrală: spațiul fiscal limitat și prioritizarea legii pensiilor în raport cu reforma salarizării. [...]
Menținerea ratingului României depinde acum de coerența politică și de mesajele publice , nu doar de corecția fiscală deja făcută, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , într-o declarație citată de Digi24 . În contextul deciziilor Fitch și Moody’s de a menține ratingul, Isărescu spune că riscul major pentru credibilitate vine din incertitudinea privind direcția viitoare a guvernării și din declarații politice „necântărite”, care pot schimba percepția investitorilor. Guvernatorul BNR a susținut că deciziile agențiilor au fost „corecte” și nu reprezintă o „concesie” făcută României, subliniind că dialogul dintre autorități și agențiile de rating face parte dintr-o procedură normală. Corecția fiscală a contat, dar nu închide discuția Isărescu a argumentat că România a făcut „o corecție fiscală majoră, de peste 2% din PIB”, iar o țară care trece printr-un astfel de efort nu putea fi „sancționată” prin retrogradare. În același timp, el a spus că tensiunile sociale și politice sunt de așteptat când sunt adoptate măsuri de asemenea dimensiuni. „Nu se putea ca o țară care a făcut o corecție fiscală de 2% și ceva să fie sancționată în acest fel.” Guvernatorul a apreciat și profesionalismul echipelor implicate în discuții (Ministerul Finanțelor, Consiliul Fiscal și BNR), în contextul interacțiunii cu agențiile de rating. „Vorbele” pot cântări mai mult decât faptele în ochii investitorilor Punctul central al avertismentului ține de comunicarea politică și de semnalele contradictorii. Isărescu a spus că, în perioade dificile, declarațiile făcute „la un anumit nivel” pot avea un impact mai mare decât deciziile deja luate, pentru că agențiile de rating își construiesc evaluările și pe perspectiva de politici viitoare. El a dat ca exemplu discuțiile publice despre reducerea TVA, arătând că astfel de mesaje pot alimenta îndoieli privind continuitatea corecției fiscale. „În situații din astea dificile, vorbele, mai ales dacă sunt spuse la un anumit nivel, sunt mai tari decât faptele.” Ce urmează: stabilitatea guvernării și o linie fiscală previzibilă În evaluarea guvernatorului, problema de credibilitate nu este „neapărat” legată de ceea ce s-a făcut până acum, ci de lipsa de claritate despre ce va urma. Isărescu a spus că investitorii, agențiile de rating, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale „nu văd foarte clar ce vom face în viitor” și a cerut partidelor din coaliție să „se reașeze la masă” pentru a depăși impasul. Totodată, el a cerut ca disputele politice să rămână în interiorul negocierilor și să nu fie transferate constant în spațiul public, pentru a nu amplifica percepția de instabilitate. [...]
Rusia condiționează reluarea negocierilor de pace de acceptarea exclusivă a noilor propuneri ale SUA , potrivit Digi24 . Mesajul sugerează o repoziționare tactică: Moscova spune că este „pregătită” de discuții, dar își restrânge cadrul la o singură parte, ceea ce poate influența direct calendarul și formatul oricărei runde de negocieri. Declarația îi aparține lui Grigori Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), citat de RBC-Ucraina, care la rândul său citează „Izvestia”. Karasin afirmă că, în acest moment, Moscova ar fi dispusă să discute „noile propuneri ale SUA”. În același context, oficialul rus susține că nu vede obstacole pentru o întâlnire la Moscova cu trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , și cu Jared Kushner. Karasin mai spune că Rusia ar relua negocierile „dacă SUA vor fi interesate de rezultate concrete”, iar criteriul-cheie pentru eficiența unei noi runde ar fi tocmai „rezultatele concrete”. „Suntem întotdeauna pregătiți pentru întâlniri și negocieri. Așadar, acest lucru se aplică atât lui Kushner, cât și lui Witkoff. Nu văd niciun obstacol în calea organizării unei astfel de întâlniri, indiferent de ce a propus Zelenski și de ce nu a propus”, a adăugat Karasin. Context: Kievul încearcă să relanseze discuțiile Digi24 notează că Ucraina încearcă de mai mult timp relansarea negocierilor de pace, iar președintele Volodimir Zelenski reamintește frecvent că vrea încheierea rapidă a războiului, însă „acest lucru este imposibil fără decizia lui Vladimir Putin”. Pe 11 august, Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri care, potrivit materialului, ar urma să contribuie la aducerea liderului de la Kremlin la masa negocierilor. În informațiile prezentate nu apar detalii despre conținutul acestor propuneri și nici un calendar pentru eventuale întâlniri. [...]
Declarația lui Donald Trump despre „controlul total” al SUA asupra Strâmtorii Ormuz ridică miza riscului geopolitic pentru piața petrolului , într-un moment în care ruta este descrisă ca fiind blocată de Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe rețeaua Truth Social , sugerează o strategie de presiune pe termen lung asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor de transport și a volatilității la energie. Trump a susținut că SUA „dețin controlul total” asupra Strâmtorii Ormuz și că intenționează să îl mențină, descriind blocada navală drept „un zid de oțel” și afirmând că „Iranul nu poate face absolut nimic în această privință”. De ce contează pentru economie: o arteră critică pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca „arteră strategică pentru comerțul mondial cu petrol”, iar orice escaladare în jurul controlului și accesului în zonă se traduce, de regulă, în prime de risc mai mari în prețuri și în costuri suplimentare pentru asigurări și transport maritim. În material se menționează că Iranul blochează strâmtoarea, în timp ce SUA impun un blocaj asupra porturilor iraniene, informație atribuită publicației franceze Le Figaro. Mesajul politic: presiune economică, nu ofensivă militară Potrivit aceleiași relatări, Trump a indicat că se concentrează pe „presiunea economică pe termen lung” asupra Teheranului și că nu mai vorbește despre noi ofensive militare sau diplomatice. În același mesaj, el a făcut afirmații despre capacitățile Iranului și despre situația internă, inclusiv că soldații „nu sunt plătiți”, că Garda Revoluționară Islamică (IRGC) ar fi „decimată” și că „conducerea” ar fi „incertă”. Trump a mai susținut că Iranul „nu are bani” și a invocat o inflație care „ar fi de 300%” în țară, fără ca materialul să indice o confirmare independentă a acestor cifre. [...]
Grok Bot mută automatizarea muncii în cloud, cu execuție de sarcini chiar și când dispozitivul e închis , printr-o aplicație disponibilă în beta pe macOS și iOS, potrivit Mobilissimo . Miza practică este operațională: nu mai vorbim doar de răspunsuri într-un chat, ci de delegarea unor fluxuri de lucru complete către un agent AI care rulează pe un „computer” dedicat în cloud. Ce se schimbă față de un chatbot obișnuit Diferența centrală, conform articolului, este că fiecare „Bot” primește acces la un computer în cloud și se poate autentifica în aplicațiile, site-urile și instrumentele folosite deja de utilizator. SpaceX AI susține că agentul poate duce o sarcină „de la început până la final” și revine la utilizator atunci când are nevoie de aprobare. În practică, asta înseamnă că agentul poate continua să lucreze și atunci când laptopul este închis, pentru că execuția nu depinde de dispozitivul local. „Îi arăți o dată cum lucrezi”, apoi repetă procesul Grok Bot păstrează contextul conversațiilor și poate învăța preferințele utilizatorului privind modul de executare a unor operațiuni. Publicația notează și posibilitatea de a-i arăta un flux de lucru: agentul urmărește pașii, îi salvează ca rutină și îi poate reproduce ulterior. SpaceXAI oferă și exemple de utilizare internă, între care: actualizarea CRM-urilor (sisteme de gestionare a relațiilor cu clienții), pregătirea mesajelor către clienți, procesarea facturilor primite prin Gmail, reproducerea unor bug-uri și deschiderea tichetelor aferente. Articolul punctează și reversul: pentru astfel de sarcini, utilizatorul trebuie să acorde acces la conturi și instrumente cu date reale, ceea ce ridică problema încrederii, nu doar a performanței. Lucru în paralel, cu mai mulți agenți O altă funcție menționată este rularea simultană a mai multor instanțe Grok Bot. Agenții își pot transmite context între ei, își pot împărți sarcinile și pot fi adăugați în aceeași conversație. Un Bot poate coordona alți agenți specializați, de exemplu, pe recrutare, cheltuieli, suport sau dezvoltare software. Cine are acces și cât costă Grok Bot este disponibil, deocamdată, în beta pentru abonații: SuperGrok Heavy , Cursor Ultra , Cursor Teams Premium . În material sunt menționate și prețurile pentru planurile Cursor: Cursor Ultra: 200 de dolari pe lună (aprox. 920 lei), Cursor Teams Premium: 120 de dolari per utilizator pe lună (aprox. 550 lei). Aplicația este disponibilă pentru macOS, iOS și alte platforme desktop, iar versiunea Android este anunțată „pentru mai târziu”, fără un termen precizat. Context: apropierea SpaceX și Cursor Lansarea vine la câteva luni după acordul prin care SpaceX a decis să cumpere compania din spatele Cursor pentru 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei), conform articolului. În acest context, Grok Bot este prezentat ca o extindere a ideii de agent autonom dincolo de programare, cu accent pe executarea efectivă a muncii, nu doar pe conversație. [...]
Refuzul ministrului Apărării de la Chișinău de a prelua o întrebare în rusă reaprinde tensiunile legate de limba oficială în instituțiile statului , într-un episod care poate influența modul în care autoritățile gestionează comunicarea publică într-un context politic sensibil, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi , a întrerupt o jurnalistă de la NewsMaker care îi adresa o întrebare în limba rusă și i-a spus, în română, „Nu vă înțeleg”. După ce întrebarea a fost reformulată în română, ministrul a răspuns și a felicitat-o pentru folosirea „limbii de stat”, conform relatării preluate de Digi24 de la News.ro. Incidentul s-a produs miercuri, la o conferință de presă organizată după ședința Guvernului. Jurnalista Alexandra Mereuță a început întrebarea în rusă („Domnule Nosatîi, să ne spuneți…”), însă ministrul a intervenit înainte ca aceasta să o finalizeze. „Nu vă înțeleg” După reformularea întrebării în română, Nosatîi a răspuns și a adăugat: „Cu mare drag şi mulţumesc frumos că vorbiţi în limba de stat, limba română. O vorbiţi foarte bine” Contextul: ministrul declară în CV că vorbește rusa Digi24 notează că, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Anatolie Nosatîi indică drept limbă maternă româna și menționează că vorbește și limba rusă, precum și limba engleză. În același document sunt menționate și studii militare urmate timp de patru ani în Ucraina, în anii ’90, inclusiv cursuri la Kiev și Odesa. Reacția redacției NewsMaker Redacția NewsMaker a reacționat public la gestul ministrului, publicând un „disclaimer” în care condamnă discriminarea, xenofobia și limbajul urii și respinge „manipulările îndreptate către divizarea oamenilor” în funcție de criterii precum naționalitatea, etnia, limba sau religia. Digi24 mai precizează că NewsMaker are două versiuni ale site-ului, în limba română și în limba rusă, cu conținut în general similar. Publicația este descrisă ca având un ton echidistant și oferind context, iar în a doua jumătate a anului 2025 s-a clasat pe primul loc în Republica Moldova la capitolul credibilitate, potrivit evaluării Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). [...]
