Știri
Știri din categoria Diverse
Noile norme UE pentru vehiculele scoase din uz mută presiunea de conformare pe producători și pe lanțul de dezmembrare/reciclare, prin obligații care vizează nu doar reciclarea, ci și recuperarea materiilor prime valoroase și limitarea exporturilor de mașini nefuncționale, potrivit Digi24. Regulamentul intră în vigoare din 13 august, conform Comisiei Europene.
Miza economică invocată de Executivul comunitar este reducerea dependenței de materiale „virgine” importate (materii prime noi, nefolosite anterior), prin creșterea recuperării și reutilizării materialelor din mașinile ajunse la final de viață. În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule din Europa ajung să fie tratate ca deșeuri, iar gestionarea necorespunzătoare duce atât la probleme de mediu, cât și la pierderea a „milioane de tone de materiale” pentru economia europeană.
Regulamentul introduce cerințe care afectează direct modul în care sunt proiectate și întreținute vehiculele, dar și felul în care sunt demontate la finalul ciclului de viață. Printre obligațiile și direcțiile menționate de Comisie:
Comisia susține că pachetul de măsuri ar urma să creeze oportunități de afaceri de-a lungul lanțului de aprovizionare și să stimuleze colaborarea dintre producători, dezmembratori și reciclatori.
O schimbare cu impact operațional și de control este legată de export: potrivit Executivului comunitar, doar autoturismele care pot circula pe drumurile publice vor putea fi exportate în afara UE. Măsura vizează limitarea ieșirii din Uniune a vehiculelor care, în practică, ar ajunge să fie tratate ca deșeuri în alte jurisdicții.
În comunicarea Comisiei, accentul cade pe reziliență și pe păstrarea resurselor în interiorul UE. Comisarul pentru mediu, reziliență în domeniul apei și o economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a declarat:
„Este vorba despre mai mult decât reciclare - este vorba despre securizarea materialelor critice și despre transformarea sectorului nostru auto într-unul cu adevărat circular.”
Vicepreședintele executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Stephane Sejourne, a încadrat regulamentul și ca instrument de politică industrială, argumentând că reduce dependențele de furnizori externi și consolidează securitatea economică a Europei.
Pentru companii, următorul pas este adaptarea proceselor de proiectare, documentație tehnică și tratare a vehiculelor scoase din uz la noile cerințe, într-un context în care UE încearcă să transforme deșeurile auto într-o sursă mai predictibilă de materii prime. Pentru consumatori, efectele directe nu sunt detaliate în material, însă direcția indicată este creșterea disponibilității pieselor second-hand și o demontare mai ușoară, pe măsură ce regulile se aplică în piață.
Recomandate
Ridicarea sancțiunilor UE pentru Usmanov și Fridman riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să deschidă o nouă linie de atac – juridică și politică – pentru alți miliardari ruși cu active blocate în Occident, potrivit Digi24 . Decizia Uniunii Europene de a-i scoate de pe lista sancțiunilor pe Alișer Usmanov și Mihail Fridman a fost percepută ca un posibil precedent de către alți oameni de afaceri ruși sancționați, care, de ani, se confruntă cu blocarea activelor și restricții de călătorie, în principal către Orientul Mijlociu și Asia. Digi24 relatează, citând The Moscow Times, că în rândul miliardarilor ruși există însă scepticism privind șansele unei ieșiri rapide din acest statut, mulți considerând că cele două cazuri au avut circumstanțe specifice. Totuși, unii dintre cei intervievați într-un sondaj Bloomberg (menționat în material) spun că vor analiza atent exemplul lui Fridman, în speranța că poate fi folosit ca precedent în propriile demersuri. De ce a ridicat UE sancțiunile și ce semnal transmite Potrivit informațiilor prezentate, UE a ridicat sancțiunile în această lună pe fondul riscului ca state membre individuale să blocheze în totalitate pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei. În cazul lui Usmanov, Franța ar fi insistat pentru eliminarea de pe listă invocând preocupări de securitate națională, într-un context legat de eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Ulterior, Luxemburgul a cerut un tratament similar pentru Fridman, în condițiile în care acesta a deschis un proces împotriva statului, solicitând despăgubiri de 16 miliarde de dolari (aprox. 72 miliarde lei), conform materialului. „Modelul Fridman”: presiune prin arbitraj și litigii mari Specialistul în dreptul sancțiunilor Serghei Glandin, partener la BGP Litigation din Moscova, spune că arbitrajul de investiții poate deveni o cale de a presa guvernele occidentale să negocieze sau chiar să ridice restricțiile, mai ales când miza financiară este ridicată. Fridman susține în procesul intentat Luxemburgului că blocarea activelor i-ar fi încălcat un tratat de protecție a investițiilor și cere despăgubiri pentru daune. După intervenția Franței în cazul Usmanov, Luxemburgul și-ar fi considerat poziția în instanță slăbită și ar fi cerut excluderea lui Fridman de pe lista sancțiunilor, potrivit relatării. Riscul pentru politica de sancțiuni: contestare în instanță și negocieri politice Grégoire Rus, directorul programului pentru Europa, Rusia și Eurasia din cadrul Chatham House, anticipează că aceste două cazuri vor fi analizate atent de rușii bogați, inclusiv ca lecție despre combinarea căilor juridice cu influența politică în interiorul UE. „Lecția pe care ar putea să o învețe este că sancțiunile pot fi contestate nu doar în instanță, ci și prin conexiuni politice cu guverne individuale din UE. Alte țări ar putea, de asemenea, să concluzioneze că lobby-ul în favoarea rușilor sancționați poate face parte din negocieri diplomatice mai ample.” În același timp, materialul notează că unii miliardari ruși privesc situația cu „umor negru”, iar alții se tem că efectul secundar ar putea fi înăsprirea mediului pentru companiile rusești care încă operează în Europa, inclusiv prin posibile măsuri de ripostă ale UE, pe fondul daunelor de imagine și de coerență pe care aceste excluderi le-ar aduce politicii de sancțiuni. [...]
Comisia Europeană le cere statelor UE să pregătească măsuri de reducere a consumului de gaze și electricitate , pe fondul scumpirilor alimentate de perturbările de pe piețele petrolului și gazelor după războiul cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vizează, în principal, limitarea cererii pentru a tempera presiunea asupra prețurilor și pentru a facilita umplerea depozitelor înainte de iarnă. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen , a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că UE se confruntă cu „o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, potrivit Reuters, preluată de News.ro. Deși Europa nu are, deocamdată, penurii de aprovizionare, creșterea prețurilor complică efortul statelor de a-și reface stocurile de gaze înaintea sezonului rece. De ce contează: presiune pe stocuri și vulnerabilitate la șocuri externe UE rămâne puternic dependentă de importuri, furnizorii externi acoperind aproximativ 80% din necesarul de gaze al blocului, iar această expunere amplifică efectele scumpirilor globale. Digi24 notează că închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz , în urma războiului cu Iranul, a fost un factor major de tensiune, în condițiile în care, în mod normal, prin acest coridor tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial. În acest context, depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe citate în articol. Diferența față de anul precedent crește miza pentru lunile următoare, când cererea pentru încălzire urcă, de regulă, la maximele anuale. Ce măsuri sunt puse pe masă Jorgensen le-a cerut guvernelor să intensifice pregătirile pentru iarnă și să ia în calcul măsuri care fie sprijină injectarea gazelor în depozite, fie reduc cererea de gaze și electricitate „atât timp cât va fi necesar”. Printre exemplele menționate în articol se numără: limitarea temperaturilor în clădirile publice; restricționarea încălzirii spațiilor exterioare; stingerea iluminatului public care nu este necesar. Comisarul a arătat că UE este mai bine pregătită decât în iarna anului 2021, când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, invocând drept elemente de reziliență capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
Autoritățile au transmis RO-Alert în nordul județului Tulcea , pe fondul unei alerte aeriene la granița cu Ucraina , iar populația a fost îndemnată să se adăpostească, potrivit Digi24 . Mesajul a fost emis duminică seară și avertizează că „la granița cu Ucraina au fost identificate ținte aeriene”, fiind menționată posibilitatea unei incursiuni de drone. În același timp, locuitorii sunt sfătuiți să rămână calmi și să se adăpostească. În textul RO-Alert, autoritățile indică măsuri concrete de protecție civilă: adăpostirea în beciuri sau adăposturi de protecție civilă; dacă nu există adăpost, rămânerea în interior, departe de geamuri și pereți exteriori. Potrivit aceleiași surse, până la momentul publicării nu au fost semnalate apeluri la Serviciul unic de urgență 112. Știrea este prezentată ca fiind în curs de actualizare. [...]
Peste 500 de militari și jandarmi din 19 state se antrenează în patru județe , într-un exercițiu de interoperabilitate care poate aduce în teren deplasări de trupe, drone și elicoptere, potrivit Digi24 . Pentru companii și locuitori, miza imediată este una operațională: prezența forțelor și a mijloacelor aeriene în zonă este parte dintr-un antrenament planificat, nu un incident de securitate, transmite Jandarmeria Română . Exercițiul a început duminică și este descris drept „unul dintre cele mai mari exerciții de interoperabilitate organizate în Europa”. Antrenamentele sunt organizate de Jandarmeria Română la Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, în județul Dâmbovița, și se desfășoară în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. Unde au loc activitățile și ce presupun Pregătirea nu se limitează la centrul din Ochiuri. Conform Jandarmeriei, activitățile se derulează în: Dâmbovița Prahova Argeș Ilfov Programul include simulări tactice și deplasări de trupe, iar unele activități pot implica drone și elicoptere. Mesajul autorităților: fără pericol real pentru populație Jandarmeria Română spune că prezența trupelor și a mijloacelor aeriene în zonele vizate nu indică o situație reală de pericol și a transmis un mesaj public pentru a evita reacții de panică. „Nu există niciun motiv de panică. Toate activitățile sunt planificate, controlate și fac parte dintr-un exercițiu de antrenament, fără niciun pericol real pentru populație”, a transmis Jandarmeria Română. [...]
