Știri
Știri din categoria Diverse
De duminică, 2 august, intră în vigoare grosul obligațiilor din Regulamentul UE privind inteligența artificială, ceea ce ridică miza de conformare pentru companii prin cerințe de transparență și un regim de sancțiuni de până la 35 de milioane de euro, potrivit Digi24. Regulamentul, aprobat în 2024, este prezentat ca prima lege din lume care reglementează utilizarea acestor sisteme și are o implementare etapizată până în 2028.
Publicația notează că noul cadru urmărește o utilizare „sigură” și „transparentă” a IA în Uniunea Europeană, cu accent pe respectarea drepturilor omului și pe supraveghere tehnică și etică, pentru reducerea riscurilor asociate acestor instrumente.
Regimul de sancțiuni include amenzi „de milioane de euro”, cu praguri maxime menționate explicit pentru două categorii:
În paralel, regulamentul operează cu o clasificare pe niveluri de risc, iar obligațiile diferă în funcție de tipul de sistem și de utilizarea sa.
Conform articolului, sistemele considerate cu „riscuri inacceptabile” au fost interzise de anul trecut. Lista include, între altele, instrumente care:
De asemenea, sunt interzise sisteme care deduc emoțiile la locul de muncă sau în educație, colectarea de imagini de pe internet pentru baze de date faciale, precum și identificarea biometrică de la distanță, în timp real, în spații publice, pentru utilizare de către forțele de ordine.
Articolul mai arată că au fost adăugate ca sisteme interzise (cu intrare în vigoare în decembrie) unele utilizări grave ale IA generative, inclusiv:
Data de 2 august este descrisă drept un „punct de cotitură”, deoarece începe aplicarea majorității obligațiilor: transparență, reguli pentru majoritatea sistemelor de IA și obligații pentru furnizori și utilizatori.
În același timp, Comisia Europeană a aprobat un regulament numit „Omnibus Digital”, cu scopul de a simplifica ecosistemul de legi digitale și de a face aplicarea mai graduală și coordonată.
Digi24 precizează și amânări importante:
În analiza citată, Giovanni Alessandrello (BIP Iberia) avertizează că amânările pot fi interpretate de firme „ca o invitație la așteptare” și susține că un sistem de IA trebuie să poată fi explicat, guvernat și auditat. El respinge ideea că reglementarea ar fi, prin definiție, un frânar pentru inovare.
„Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm IA; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuși inovația (...). Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el.
Guillermo Hidalgo (Maio Legal) consideră că Regulamentul aduce reguli mai clare, dar avertizează că tehnologia avansează mai repede decât normarea și că pot apărea confuzii din cauza termenelor de implementare sau a suprapunerii cu alte reglementări, precum cele privind protecția datelor.
Recomandate
De la 2 august, companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială în UE intră sub un nou regim de conformare, cu amenzi de până la 35 de milioane de euro , odată cu aplicarea primelor obligații din Regulamentul european privind IA , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una operațională și de risc: firmele trebuie să-și inventarieze sistemele, să înțeleagă în ce categorie de risc intră și să aplice reguli de transparență, într-un calendar etapizat până în 2028. Regulamentul, aprobat în 2024, urmărește un cadru comun pentru utilizarea IA „sigură, transparentă” și cu respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană, cu supraveghere tehnică și etică pentru reducerea riscurilor, conform informațiilor transmise de Agerpres. Amenzi și categorii de risc: ce sancționează UE Regimul de sancțiuni include amenzi „de milioane de euro”, cu două praguri evidențiate: până la 35 de milioane de euro pentru infracțiuni „foarte grave”, precum utilizarea sistemelor de IA interzise; până la 15 milioane de euro pentru infracțiuni „grave”, legate de încălcări ale cerințelor pentru sisteme clasificate drept „de înalt risc”. În paralel, regulamentul operează cu o clasificare pe niveluri de risc, iar pentru unele utilizări considerate „inacceptabile” interdicțiile sunt deja în vigoare sau urmează să se aplice la termene distincte. Ce tipuri de sisteme sunt interzise În categoria de „riscuri inacceptabile”, regulamentul interzice, între altele, sisteme care: folosesc tehnici subliminale, manipulatoare sau înșelătoare; exploatează vulnerabilitatea unor persoane (minori, vârstnici, persoane cu dizabilități); utilizează clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; aplică „scorul social” pentru evaluarea comportamentului; deduc emoțiile la locul de muncă sau în mediile educaționale; colectează imagini de pe internet pentru a crea baze de date faciale; folosesc identificarea biometrică de la distanță, în timp real, în spații publice, pentru uzul forțelor de ordine. Tot în zona utilizărilor „inacceptabile” au fost adăugate recent (dar cu aplicare de la decembrie ) unele dintre cele mai grave utilizări ale IA generative: crearea sau manipularea fără consimțământ a conținutului intim („deepfake-uri sexuale”) și orice sistem capabil să genereze pornografie infantilă. Calendarul: ce se aplică acum și ce se amână Data de 2 august este prezentată drept „punctul de cotitură” al Regulamentului, pentru că începe aplicarea „grosului legislației”: obligații de transparență, reguli pentru majoritatea sistemelor de IA și obligații pentru furnizori și utilizatori. În același timp, Comisia Europeană a aprobat un regulament numit „Omnibus Digital”, cu obiectivul de a simplifica ecosistemul de legi digitale și de a face aplicarea mai graduală și coordonată. Unele elemente importante sunt amânate: până în decembrie 2027 : obligații exigente pentru sistemele de IA „de înalt risc” (exemplele din articol includ sisteme folosite pentru notarea studenților, filtrarea CV-urilor, evaluarea bonității sau stabilirea prețului asigurărilor de viață ori de sănătate); etichetarea obligatorie a conținutului generat cu IA (cu un logo cu acronimul IA) este amânată până pe 2 decembrie , pentru sistemele capabile să genereze conținut sintetic (imagini, video, audio care imită elemente sau persoane reale); până în august 2028 : intră în vigoare obligațiile pentru sisteme „de înalt risc” integrate în produse/servicii deja reglementate (exemple: dispozitive medicale, asistenți IA pentru șoferi, jucării, asistenți de navigație aeriană). De ce contează pentru companii: riscul de „așteptare” și confuzia de conformare Specialiști citați în material (într-o analiză realizată împreună cu EFE) avertizează că amânările pot fi interpretate greșit de piață. Giovanni Alessandrello, director general BIP Iberia, spune că riscul major este ca firmele să vadă aceste decalări „ca o invitație la așteptare” și argumentează că un sistem de IA trebuie să poată fi „explicat, guvernat și auditat”. „Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm IA; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuși inovația, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el. Guillermo Hidalgo, avocat specializat în tehnologie și drepturi digitale la Maio Legal, consideră că regulamentul poate funcționa ca o „ștampilă de calitate pentru IA europeană”, dar avertizează că tehnologia avansează mai repede decât normarea și că suprapunerea cu alte reglementări (precum protecția datelor) poate crea confuzie și complicații pentru companii. Pentru mediul de afaceri, următoarea perioadă este, practic, una de audit intern și pregătire: identificarea sistemelor folosite, stabilirea încadrării (inclusiv „de înalt risc”) și implementarea obligațiilor care încep să se aplice din 2 august, în paralel cu urmărirea termenelor amânate până în 2027–2028. [...]
Mai multe state UE iau în calcul controale temporare la frontierele interne , pe fondul unei dispute politice legate de migrație care riscă să pună presiune suplimentară pe funcționarea spațiului Schengen, potrivit Digi24 . Douăzeci și doi de lideri din UE, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au criticat politicile de migrație ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii. Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, face trimitere directă la programul de regularizare a migranților promovat de Madrid. Semnatarii susțin că astfel de măsuri pot deveni „factori de atracție” pentru migrația ilegală și cer coordonare la nivel european pentru descurajarea intrărilor neautorizate. Contextul imediat este afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta , în Africa de Nord. Potrivit informațiilor citate în articol, aproape toți s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE, însă episodul a reaprins tensiunile între statele membre privind răspunsul la crizele de frontieră. Ce cer cei 22 de lideri și ce înseamnă pentru Schengen În scrisoare, liderii afirmă că sunt dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul UE, invocând riscuri la adresa spațiului Schengen de liberă circulație. Ei solicită și organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori. Inițiativa redactării scrisorii a fost atribuită Romei și Copenhagăi. Printre semnatari sunt menționați, între alții, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, alături de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Replica Madridului și poziția lui Sánchez Guvernul spaniol respinge ideea că schema de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și susține că persoanele intrate ilegal în enclavă nu ar fi eligibile pentru această măsură. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei a indicat condiții precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii; termenul-limită pentru depunerea cererilor, pentru programul lansat în aprilie, a fost în iunie. Pedro Sánchez a criticat dur demersurile unor omologi, pe care i-a acuzat de reacții „egoiste” și „ilegale”, în special în legătură cu solicitările de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În articol se menționează că Giorgia Meloni a propus suspendarea Spaniei din zona Schengen, iar ulterior Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene; Franța ar fi intensificat controalele la frontiera cu Spania. Sánchez mai susține că solicitările de suspendare ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, invocând și faptul că migrația a mai fost „instrumentalizată” în trecut împotriva UE, cu referire la episodul Belarus din 2021. De ce contează Dincolo de disputa politică, miza imediată este funcționarea Schengen: reintroducerea sau întărirea controalelor la frontierele interne poate afecta circulația persoanelor și, indirect, fluxurile de transport și activitatea economică transfrontalieră. Următorul pas indicat în material este o posibilă coordonare la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferința cerută de semnatarii scrisorii. [...]
Cetatea dacică Bănița a reintrat în circuitul turistic, cu un traseu amenajat care reduce riscurile de acces și poate schimba fluxurile de vizitare din zona Văii Jiului, potrivit Adevărul . Din 1 august 2026, situl UNESCO poate fi vizitat pe un traseu tematic semnalizat, care trece prin Cheile Băniței, după decenii în care drumul spre monument a fost considerat extrem de dificil și periculos. Până la amenajarea noului acces, o parte din traseu se făcea pe calea ferată, din zona Peșterii Bolii, printr-un defileu îngust de aproape 500 de metri, unde întâlnirea cu trenul putea deveni periculoasă. Lipsa marcajelor și pantele abrupte au dus, în ultimii ani, la intervenții ale salvamontiștilor, după ce turiști au rămas blocați pe stânci sau au suferit accidente la coborâre. În același timp, izolarea sitului nu i-a oprit pe căutătorii de comori, care au „scormonit” repetat zona arheologică. Cum arată noul traseu și ce presupune pentru vizitatori Noul traseu tematic are 0,57 km, cu un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 metri și un grad de dificultate mediu. Accesul presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea prin pădure, pe un drum în pantă, unde urcarea se face cu ajutorul unor frânghii. Reprezentanții Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva recomandă echipare corespunzătoare, respectarea marcajelor și a indicațiilor de pe traseu, precum și protejarea patrimoniului cultural și a mediului natural. Context: un sit UNESCO lângă orașe, dar greu de atins Deși se află la mai puțin de zece kilometri de Petroșani și Petrila, Cetatea dacică Bănița a rămas în ultimele decenii aproape necunoscută turiștilor, tocmai din cauza accesului riscant. Cetatea a fost ridicată ca avanpost pentru controlul Văii Jiului și al Pasului Vulcan, pe una dintre rutele pe care romanii se puteau apropia dinspre sud de Sarmizegetusa Regia. Istoricul Ion Horațiu Crișan descria fortificația ca fiind formată dintr-un val de pământ și piatră, un zid de piatră locală și ziduri de calcar fasonate. Ruinele sunt încă vizibile, însă rămășițele așezării civile de la poalele cetății au fost afectate de construirea căii ferate Simeria–Petroșani, în urmă cu un secol și jumătate, când au fost dislocate blocuri de piatră și au dispărut terase de la baza dealului. Ce mai poate fi vizitat în zonă În apropiere, turiștii pot include în traseu și alte obiective menționate în material: Peștera Bolii , vizitabilă pe aproape 500 de metri, cunoscută pentru acustică și utilizarea ei pentru concerte încă din perioada interbelică; Cheile Băniței, un defileu de aproximativ 300 de metri, care vara poate fi străbătut prin albia pârâului; Turnul medieval de la Crivadia și Cheile Crivadiei, plus trasee forestiere și montane spre Munții Șureanu, izvoarele Streiului și Munții Retezat. Cetatea Bănița a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1999, alături de Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie și Căpâlna. [...]
Letonia a închis granița cu Belarus , o măsură cu impact operațional imediat pentru transport, navetă și fluxurile de persoane la frontiera estică a UE, pe fondul acuzațiilor de „război hibrid cu imigranți”, potrivit Libertatea . Decizia a fost anunțată de ministrul de interne Jānis Dombrava , care i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu mai rămână în Belarus și să folosească alte rute pentru întoarcerea în Letonia. În explicația publică, închiderea este justificată prin „motive tehnice”, însă autoritățile leagă măsura de presiunea migratorie pe care o atribuie regimului de la Minsk. „Granița Letonia-Belarus este închisă din motive tehnice. Îi îndemnăm pe cei care nu s-au întors încă în Letonia să folosească alte rute”, a anunțat Jānis Dombrava. De ce contează: frontieră UE/NATO, cu efecte directe asupra circulației Închiderea punctelor de trecere înseamnă, în practică, blocarea unei rute de intrare/ieșire din spațiul UE pe segmentul leton-belaruso, cu consecințe pentru cei care tranzitează zona și pentru operatorii care depind de această conexiune. În paralel, mesajul autorităților indică o înăsprire a abordării de securitate la granița estică. Letonia, Lituania și Polonia acuză Belarus că folosește migrația ilegală ca instrument de presiune, în contextul în care Minsk este descris ca aliat al Kremlinului. Context: presiune în creștere și măsuri de sprijin regional Guvernul leton a prelungit regimul de alertă la frontiere până la sfârșitul acestui an. Garda de Frontieră de Stat a Letoniei a împiedicat 12.046 de tentative de trecere ilegală a graniței dinspre Belarus anul trecut, față de 5.388 de tentative în 2024, conform datelor citate. În regiune, situația rămâne tensionată: Lituania a anunțat descoperirea unui nou tunel pe teritoriul său care ar veni dinspre Belarus, iar Estonia a decis să sprijine Letonia cu polițiști de frontieră. Criza este plasată de autoritățile din zonă în perioada 2021–2022, când Polonia, Lituania și Letonia au raportat un aflux mare de imigranți ilegali dinspre Belarus, pe care îl consideră organizat pentru a destabiliza Uniunea Europeană. În material este menționată și suspiciunea de implicare a Kremlinului, iar după întărirea controalelor în statele baltice și Polonia, o parte din presiune ar fi fost redirecționată spre Finlanda, care a ajuns să își închidă granița cu Rusia. [...]
Debitul Dunării riscă să coboare sub pragul minim din 2003, punând presiune pe alimentarea cu apă și pe funcționarea de la Cernavodă , iar autoritățile pregătesc intervenții pe fluviu pentru a dirija mai multă apă spre sectorul critic, potrivit Digi24 . Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că, pe 6 august, la intrarea Dunării în țară, debitul ar putea ajunge sub minimul din august 2003 (1.600 mc/s). Ei explică faptul că „următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, pe fondul lipsei de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului. Sâmbătă, debitul la intrarea în țară era de 1.550 mc/s, de circa trei ori mai mic decât media multianuală din iulie (4.700 mc/s) și sub media din august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este mai mic cu aproximativ 25% (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Efecte în interiorul țării: debite sub normal și risc de restricții Apele Române arată că mai multe râuri interioare din vest (Crișana și Banat), dar și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice perioadei. În unele sectoare, mai ales în Crișana, sunt deja fenomene de secare, care ar urma să se accentueze. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor, relatează News.ro. Intervenții pe Dunăre pentru menținerea debitelor necesare la Cernavodă Pe termen scurt, precipitațiile recente din Austria au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele ar urma să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă circa cinci zile. Chiar și așa, autoritățile estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste, nivel care rămâne „mult sub media multianuală a lunii august”. În paralel, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, după măsurători batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează: scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, pentru dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala; lucrări de dragaj începute de Administrația Fluvială a Dunării de Jos pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Apele Române avertizează că operațiunea este complexă și are riscuri tehnice, inclusiv ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral și că lucrările pot crește temporar turbiditatea apei. În comunicat, autoritățile afirmă că vor încerca să asigure „pe cât posibil” debitele minime necesare producției de energie nucleară. Rezervele din lacuri și apelul la economisire Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel descris drept „rezerva strategică” pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, Apele Române fac apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice, inclusiv prin reducerea consumului de electricitate în intervalele de vârf seara și prin evitarea folosirii apei potabile la activități precum udarea grădinilor, spălarea curților, trotuarelor sau a autovehiculelor, acolo unde există surse alternative. [...]
Japonia testează la limită capacitatea de „apărare planetară” după ce sonda Hayabusa2 a trecut la doar 400 de metri de un asteroid din apropierea Pământului, cel mai apropiat survol realizat vreodată într-o astfel de misiune, potrivit Digi24 . Survolul a avut loc pe 5 iulie, când Hayabusa2 – o sondă de mărimea unui frigider – s-a apropiat de asteroidul Torifune într-un exercițiu care a urmărit să demonstreze precizia necesară pentru a devia, la nevoie, o rocă spațială cu potențial periculos de pe traiectoria Terrei. Sonda se deplasa cu peste 18.000 km/h, iar Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) spune că a ajuns la 400 de metri de suprafața asteroidului și la 744 de metri de centrul acestuia. Apropierea a depășit prognoza inițială a JAXA, care viza o distanță de 800 de metri față de centrul asteroidului. Un cercetător al agenției, Yuya Mimasu, a declarat că rezultatele indică faptul că, raportat la toate sondele care au efectuat misiuni de survol, Hayabusa2 a trecut cel mai aproape de un asteroid. Recordul anterior fusese stabilit de o sondă chineză, care ar fi zburat la 770 de metri de suprafața unui asteroid, potrivit cotidianului economic Nikkei, menționat în material. Ce a arătat survolul: imagini noi și un test de precizie După manevră, JAXA a publicat imagini alb-negru realizate cu o cameră telescopică, care sugerează că Torifune seamănă cu un „om de zăpadă”, adică două volume rotunjite aparent legate între ele. Se știa că asteroidul are o formă alungită, însă aceste detalii nu erau cunoscute până acum, potrivit informațiilor din articol. Context: misiuni tot mai orientate spre protecția Pământului Misiunea japoneză vine după testul reușit al NASA din 2022 , când agenția americană a modificat orbita asteroidului Dimorphos printr-un impact intenționat cu un dispozitiv spațial. În paralel, JAXA și Agenția Spațială Europeană (ESA) s-au asociat pentru o altă misiune, descrisă ca fiind de „apărare planetară”, care vizează explorarea asteroidului Apophis, ce urmează să treacă pe lângă Terra în aprilie 2029. Ce urmează pentru Hayabusa2 Lansată în 2014, Hayabusa2 a mai avut o misiune majoră pe asteroidul Ryugu, de unde a colectat materie la circa 300 de milioane de kilometri de Pământ, iar șase ani mai târziu a adus eșantioanele pe Terra. După survolul Torifune, sonda ar urma să încerce în 2031 o „întâlnire” cu asteroidul 1998KY26 – o manevră care presupune fie zborul alături de obiect, fie plasarea pe acesta pentru colectarea de date detaliate. [...]
