Știri
Știri din categoria Diverse
Google a stabilit prețuri și un profil de cost pentru Gemini 4 Hydrogen, un model orientat spre execuție rapidă în programare și fluxuri „agentice” (sarcini automate în mai mulți pași), cu implicații directe pentru bugetele de utilizare ale companiilor care rulează aplicații pe modele AI. Potrivit Interesting Engineering, Hydrogen este lansat alături de Gemini 4 Carbon și Gemini 4 Argon, iar Google îl poziționează ca opțiune mai rapidă pentru munca de zi cu zi a dezvoltatorilor.
Modelul este gândit să execute rapid sarcini precum scriere de cod, rulare de teste, verificarea modificărilor și activități de dezvoltare de rutină, fie singur, fie în combinație cu modelele din aceeași familie. În evaluările interne ale Google, Hydrogen a obținut 57% pe Terminal-Bench 4.1, comparativ cu 18,2% pentru Gemini 3.8 Flash, iar compania susține că Hydrogen finalizează sarcini de 2,5 ori mai repede decât predecesorul la setarea implicită „high”.
Google setează prețul API la 1,50 dolari (aprox. 7 lei) per milion de tokenuri de intrare și 7,50 dolari (aprox. 35 lei) per milion de tokenuri de ieșire, pentru o fereastră de context de până la 1 milion de tokenuri (cantitatea de text/date pe care modelul o poate „ține minte” într-o singură sesiune). Pentru echipele care dezvoltă aplicații cu volume mari de solicitări, această structură de tarifare și diferența dintre intrare/ieșire pot influența semnificativ costul total de operare.
Hydrogen include patru niveluri de „gândire” (low, medium, high și xhigh), care permit ajustarea profunzimii de raționament în funcție de complexitate, latență și cost—un mecanism care, în practică, poate fi folosit pentru a limita consumul atunci când nu e nevoie de raționament extins.
În paralel, Google introduce Orchestrator în platforma sa de dezvoltare Antigravity, pentru a combina Carbon (raționament mai profund) cu Hydrogen (execuție rapidă) în aceeași sesiune. Ideea este ca Carbon să analizeze inițial baza de cod și să facă planul de execuție, iar Hydrogen să preia implementarea de rutină (actualizări de pachete, codare, testare), revenind la Carbon dacă apar blocaje.
Pe Terminal-Bench 4.1, Google afirmă că Orchestrator a obținut rate de succes apropiate de Carbon, consumând cu 24% mai puțină cotă de utilizare și terminând sarcinile cu 19% mai repede, în medie. Dacă aceste rezultate se confirmă în utilizare reală, combinația ar putea reduce nevoia de a rula permanent un model „greu” (și mai costisitor) pe întregul flux de lucru.
Google extinde Hydrogen în Google AI Studio, Gemini API, Gemini for business, aplicația Gemini și Google Search. În Antigravity, Hydrogen este disponibil pentru abonații plătiți Google AI Pro și Ultra, iar Orchestrator pornește inițial pentru abonații Google AI Ultra.
Din perspectiva utilizatorilor business, următorul punct de urmărit este dacă economiile de cotă și câștigurile de viteză raportate de Google se traduc în costuri mai mici pe proiect, mai ales în scenarii cu multe apeluri API și ieșiri lungi (unde tariful pe token de ieșire devine dominant).
Recomandate
Atacul cu drone asupra unei nave militare rusești în Golful Finlandei ridică riscuri operaționale pentru una dintre cele mai aglomerate rute maritime din Marea Baltică , folosită de petroliere și nave civile, într-o zonă descrisă ca „relativ îngustă” și traversată de cabluri submarine de comunicații, potrivit Știrile Pro TV . Oficialii finlandezi au confirmat că o navă de război rusă a fost atacată miercuri în Golful Finlandei, însă detaliile despre lovitură sunt limitate. Incidentul este prezentat ca parte a unei operațiuni mai ample a Ucrainei, desfășurate cu drone împotriva terminalului petrolier rusesc Ust-Luga, de pe coasta Mării Baltice, conform BBC, citată în material. De ce contează: o zonă cu trafic civil și infrastructură critică Atacul este considerat, potrivit informațiilor din articol, primul în care drone ucrainene ar fi lovit o navă rusă într-o zonă a Mării Baltice deschisă traficului maritim civil. Contextul a alimentat întrebări legate de posibilitatea extinderii unor astfel de operațiuni în regiune. Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a susținut că situația din Marea Baltică rămâne „stabilă și sigură” și că traficul maritim „nu este amenințat în niciun fel”. În același timp, oficiali din domeniul apărării au transmis Kievului că Golful Finlandei este o cale navigabilă îngustă, utilizată de petroliere și nave civile, iar în zonă există cabluri submarine de comunicații. Ce se știe despre țintă și despre momentul atacului Serviciul de securitate ucrainean SBU a anunțat că a vizat nava Naro-Fominsk. SBU a descris nava rusă drept o corvetă de mici dimensiuni, de tip Buyan-M, echipată cu rachete de croazieră Kalibr și Oniks. În material sunt menționate și informații neconfirmate potrivit cărora mai multe elicoptere de luptă rusești ar fi fost distruse. Martin Herem, ministrul Apărării din Estonia, a declarat pentru postul public ERR că nava a fost lovită în jurul orei 05:30, miercuri, fără să precizeze cum a fost atacată. „Știm că, ulterior, din navă a ieșit fum. Nava s-a îndreptat înapoi spre Sankt Petersburg”, a spus oficialul estonian. Amploarea pierderilor umane sau a pagubelor suferite de nava militară rusă rămâne neclară, iar Moscova „oferă rareori astfel de informații”, potrivit materialului. Context: lovituri la Ust-Luga și incidente de spațiu aerian În noaptea de marți spre miercuri, se crede că mai multe rezervoare de depozitare de la terminalul Ust-Luga au fost lovite, iar incendiile din port ar fi putut fi văzute din Estonia, conform informațiilor prezentate. Herem a mai spus că dronele ucrainene au atacat regiunea Ust-Luga de la miezul nopții până în jurul orei 06:00, zburând în mare parte în apropierea graniței cu Estonia, dar rămânând în spațiul aerian rusesc. Tot el a adăugat că o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian estonian venind dinspre Letonia, după care s-a îndreptat către Rusia. Emil Kastehelmi, analist militar și cofondator al grupului de monitorizare Black Bird , a declarat pentru BBC că nu consideră atacul o „escaladare gravă”, deși ar fi fără precedent în Marea Baltică, în contrast cu atacurile repetate asupra navelor din Marea Neagră de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. [...]
Un angajat Apple a fost pus sub acuzare pentru crimă după un accident rutier mortal lângă Apple Park , un caz care poate expune compania la presiune reputațională și la întrebări despre statutul său de angajat în timp ce ancheta avansează, potrivit AppleInsider . Accidentul a avut loc vineri, în apropierea Apple Park Visitor Center, după ce Eric Chen Su, angajat Apple, ar fi condus cu aproximativ 100 de mile pe oră (circa 161 km/h) și a lovit un vehicul oprit în fața lui. Su a suferit răni ușoare, însă ocupanții mașinii lovite — o fetiță de doi ani și bona ei — au fost transportați la spital. Fetița, Riley Howard, a murit ulterior din cauza rănilor. Incidentul s-a produs la ora 12:01 PM, ora Pacificului (22:01, ora României), la intersecția dintre North Tantau Avenue și Pruneridge Avenue, în apropiere de centrul de vizitatori Apple Park. Încadrarea juridică a fost înăsprită: de la omor din culpă la crimă Inițial, Su a fost arestat și acuzat sub suspiciunea de „gross vehicular manslaughter” (omor din culpă în condiții agravante), însă acuzațiile au fost ulterior ridicate la crimă și agresiune cu o armă mortală, relatează The San Francisco Chronicle în materialul citat de AppleInsider. Potrivit KTVU , anchetatorii au concluzionat că acțiunile șoferului ar fi arătat o lipsă de considerare pentru siguranța celor din jur, notând că „o persoană rezonabilă ar fi știut că la acea oră zona era mai aglomerată decât de obicei”. Reacția Apple și ce urmează în dosar Apple a transmis un punct de vedere pentru MacRumors , printr-un purtător de cuvânt: „Suntem devastați de tragicul accident care a avut loc în afara Apple Park Visitor Center. Gândurile noastre sunt alături de toți cei care suferă, și suntem recunoscători pentru grija și sprijinul acordate de echipele de intervenție.” Publicația notează că nu este clar dacă Su a fost suspendat sau concediat de Apple. Cazul merge mai departe, iar Eric Chen Su, în vârstă de 38 de ani, este programat la o audiere pentru depunerea unei pledoarii („plea hearing”) în Palo Alto, pe 30 noiembrie. [...]
Interdicția anunțată public pentru un jurnalist ridică o problemă de procedură și de acces la instituții , după conferința de presă de la Cotroceni în care președintele Nicușor Dan i-a comunicat lui Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la întâlnirile cu presa, potrivit Stirile Pro TV . Episodul a declanșat reacții critice, inclusiv din partea gazetarului Cristian Tudor Popescu (CTP), care a calificat prestația șefului statului drept „sub orice critică”. Ce s-a întâmplat la conferința de presă de la Cotroceni Conform relatării, CTP s-a oprit în special asupra momentului în care președintele i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă de la Cotroceni, după o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. În comentariul „Palatul și Împăratul”, publicat la o zi după conferința-maraton , CTP susține că răspunsul președintelui la întrebarea jurnalistului a fost, de fapt, un nonrăspuns: în loc să răspundă acuzațiilor și întrebărilor, Nicușor Dan i-ar fi reproșat jurnalistului injurii și a anunțat că a dispus interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă. CTP mai afirmă că jurnalistului nu i-ar fi fost comunicată anterior o decizie oficială, iar interdicția a fost anunțată public chiar în timpul conferinței. Critica lui CTP: de la „Palatul” ca instituție la acuzația de autoritarism În textul citat de publicație, CTP interpretează gestul ca pe o manifestare de atitudine autoritară și critică felul în care președintele s-ar raporta la Palatul Cotroceni, sugerând că ar trata instituția ca pe o proprietate personală. „N. Dan pare convins că Palatul Cotroceni îi aparține, e proprietatea lui, în calitate de împărat care dă porunci. Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român încă de pe vremea când se numea Palatul Pionierilor, și eu jucam baschet pe-acolo. Nu e moșia genitorului matale”, a scris Cristian Tudor Popescu. În finalul comentariului, CTP susține că Nicușor Dan „năpârlește continuu”, iar ultima „piele” la care ar fi renunțat ar fi cea democratică, „lăsând să se vadă” un comportament autocratic. Contextul conferinței-maraton: AUR, ratingul de țară și alegerile anulate În aceeași conferință de peste două ore și jumătate, președintele a explicat de ce nu vrea AUR la guvernare și a spus că intrarea formațiunii în Executiv ar fi dus la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai, potrivit relatării. Tot atunci, Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD, argumentând că nu aveau majoritate parlamentară: „30% e mai mic de 50%”, numind un astfel de scenariu o „iluzie”. Un alt subiect a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024: președintele a vorbit despre nereguli financiare în campanie și despre influența rusă (război hibrid, atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare), menționând că își dorește ca raportul privind anularea alegerilor și implicarea Rusiei să ofere „imaginea de ansamblu”, fără să indice un termen de publicare. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă interdicția comunicată jurnalistului a fost formalizată ulterior printr-un act administrativ și nici care este procedura exactă invocată pentru o astfel de măsură. Cert este că anunțul a fost făcut public, direct, la finalul conferinței, după ce președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat și a susținut că dispoziția sa nu ar fi fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. [...]
Imagini rare cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare a capabilităților operaționale ale Chinei , prin confirmarea vizuală a compartimentelor interne de armament și a utilizării în misiuni cu tragere reală, potrivit Interesting Engineering . Materialul indică faptul că Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLA Air Force) au difuzat pe 9 noiembrie, la televiziunea de stat CCTV, imagini noi cu GJ-11 (numită și „Xuanlong”), o dronă de tip „aripă zburătoare” fără ampenaj, intrată oficial în serviciu în noiembrie 2025. Ce arată filmarea și de ce contează operațional Elementul central este prezentarea, din mai multe unghiuri, a compartimentului intern de armament , inclusiv ușile și muchiile „dințate” (profilate) ale acestora. Conform articolului, transportul munițiilor în interiorul fuzelajului, în locul punctelor externe de prindere, reduce reflexiile radar asociate armelor expuse, iar marginile profilate ajută la gestionarea reflexiilor provenite din îmbinări și deschideri. În același timp, imaginile ar include secvențe care trimit la: o misiune de lovire cu muniție reală („live-fire strike mission”); posibilitatea de operare coordonată cu avioane de vânătoare cu pilot , în roluri precum recunoaștere înaintată, momeală sau „platformă purtătoare” de armament. Date tehnice și capabilități menționate Potrivit sursei, GJ-11 are: prize de aer amplasate pe partea superioară a fuzelajului; o secțiune posterioară aplatizată și o duză de evacuare ecranată; acoperiri care absorb undele radar, pentru reducerea „semnăturii” radar. Autonomia este prezentată ca o rază estimată de circa 2.485 mile (aprox. 4.000 km) , iar misiunile vizate includ lovituri de precizie și suprimarea apărării antiaeriene inamice (SEAD). Articolul mai notează existența unei ferestre optice sub bot, cu aspect asemănător sistemului electro-optic de pe avionul chinez J-20, însă capabilitățile exacte ale senzorului nu sunt precizate . Indicii despre utilizare și extindere către componenta navală Interesting Engineering menționează că raportul difuzat ar fi prezentat și detalii despre prima misiune de lovire cu muniție reală, inclusiv faptul că două operatoare, Shi Xiaoran și Fu Ting, ar fi finalizat conversia în cinci luni și ar fi lovit ținta „din prima încercare”. Sursa subliniază însă că nu sunt oferite detalii despre data testului sau tipul de armă folosit . Separat, articolul indică dezvoltarea unei versiuni navale, GJ-21, derivată din GJ-11. Aceasta ar fi efectuat operațiuni de decolare și aterizare pe nava de asalt amfibiu Type 076 „Sichuan” în noiembrie 2026, semnalând eforturi de a duce conceptul de dronă stealth și în aviația navală. [...]
Armata SUA testează în Polonia o dronă-interceptor ieftină, ca alternativă la rachetele scumpe în fața atacurilor în masă cu drone , potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: apărarea antiaeriană caută soluții „consumabile” care să poată fi folosite în volum, fără a epuiza stocurile de muniții de mare valoare. Testele au avut loc între 2 și 6 noiembrie 2026, la Ustka Training Area din nordul Poloniei, în cadrul exercițiului Operation Audacious Fury . Militari din Tactics, Integration and Employment (TIE) Battery, parte a 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, au evaluat sistemul împotriva amenințărilor din categoriile Group 1–3 și a scenariilor de atacuri cu drone în masă. Ce este FD-1 și de ce contează în apărarea antidrone Sistemul testat este FD-1, o dronă de tip FPV (first-person view – controlată printr-un flux video live de la camera de la bord) proiectată să urmărească și să neutralizeze fizic alte drone, adică un interceptor „cinetic”. FD-1 este dezvoltată de Mountain Horse Solutions , subsidiară a Global Ordnance. Potrivit producătorului, FD-1: este operată de o singură persoană (nu de un echipaj dedicat); poate fi pregătită pentru lansare în mai puțin de două minute; poate funcționa independent sau integrată cu sisteme existente de detecție și urmărire; include o capabilitate de urmărire vizuală numită „Pixel-Lock”, care ar ajuta în faza finală de apropiere; poate depăși 165 mph (265 km/h). Publicația notează că fiecare angajare rămâne sub control uman, operatorul autorizând acțiunea. Problema economică din spatele deciziei: drone ieftine versus interceptori scumpi Motivul central invocat este dezechilibrul de costuri: drone relativ ieftine pot forța unitățile de apărare aeriană să folosească rachete ghidate de precizie care pot costa „sute de mii sau chiar milioane de dolari” per interceptare, ceea ce devine greu de susținut în atacuri saturate (multe ținte într-un interval scurt). În acest context, Interesting Engineering amintește și de un raport din iulie 2026 al US Congressional Budget Office („Options to Counter Small Unmanned Aircraft Systems”), care trece în revistă opțiuni precum interceptori cinetici, război electronic și arme cu energie dirijată și insistă pe ideea apărării stratificate (mai multe „niveluri” de mijloace, în funcție de tipul țintei). FD-1 este prezentată ca o opțiune pentru „nivelul inferior” al acestei apărări: folosirea unor interceptori mai mici pentru amenințări mici, păstrând munițiile scumpe pentru ținte care justifică acest cost. Următorul pas: proceduri standard și instruire pentru soldați fără experiență FPV Exercițiul din Polonia a avut și o componentă de pregătire: armata lucrează la proceduri standard de operare și la un sistem de instruire și certificare pentru militari fără experiență anterioară de zbor FPV, astfel încât capabilitatea să poată fi extinsă către alte unități de apărare aeriană. Lt. Col. John Verwiel, comandantul 5th Battalion, 4th Air Defense Artillery Regiment, a indicat ca obiectiv standardizarea instruirii și a procedurilor de angajare înainte de extindere. Staff Sgt. Felix Aguilar a spus că militari încadrați ca membri ai echipajelor de apărare aeriană și antirachetă învață acum să opereze drone FPV, inclusiv în zboruri deasupra Mării Baltice. Armata SUA nu a făcut publice ratele de succes ale interceptărilor, costurile pe angajare sau numărul de sisteme FD-1 evaluate în cadrul exercițiului, precizează sursa. [...]
Armata SUA împinge spre calificare un sistem de instruire mai ieftin, cu containere de lansare reutilizabile , după ce racheta de antrenament DeepStrike JR3 a trecut al treilea test de zbor, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și de cost: reducerea cheltuielilor recurente cu exercițiile de artilerie reactivă, fără a consuma muniție operațională mai scumpă. Testul a avut loc la Yuma Proving Ground , în Arizona, unde Raytheon a lansat mai multe rachete în succesiune rapidă pentru a demonstra capabilități relevante pentru cerințele în creștere ale programelor de instruire ale Armatei SUA. Rezultatele apropie sistemul de procesul formal de calificare, însă sunt necesare și alte testări de zbor. De ce contează: reutilizarea podului de lansare reduce costurile și simplifică mentenanța Elementul central al conceptului este containerul (podul) de lansare reutilizabil. În loc ca ansamblul de lansare să fie tratat ca echipament de unică folosință, designul permite refolosirea și întreținerea lui în mai multe exerciții, ceea ce ar reduce nevoia de înlocuire a hardware-ului după fiecare sesiune de tragere. În cadrul testelor de la Yuma, Raytheon a urmărit și partea de mentenabilitate a podului, tocmai pentru a valida că poate fi gestionat practic de echipele din teren în cicluri repetate de instruire. Compatibilitate și capacitate: 24 de rachete într-un pod MFOM DeepStrike JR3 este proiectată să se încadreze în arhitectura Multiple Launch Rocket System Family of Munitions (MFOM), ceea ce îi oferă compatibilitate cu o infrastructură de lansare deja consacrată. Fiecare pod poate transporta 24 de rachete, o capacitate care ar putea susține diferite tipuri de exerciții și ar permite instruirea procedurilor de artilerie reactivă fără a depinde exclusiv de muniția operațională. Ce s-a evaluat în test și ce urmează Pe lângă demonstrarea lansării multiple, testul a inclus evaluări privind: raza de acțiune, traiectoria și precizia rachetei; vizibilitatea soluției de marcare, folosită pentru a identifica locul unde cad proiectilele de instruire. Raytheon afirmă că va continua cu teste suplimentare de zbor pentru a strânge dovezi privind maturitatea designului și pentru a demonstra că sistemul poate îndeplini cerințele tehnice și operaționale ale Armatei SUA. În acest moment, DeepStrike JR3 nu este încă un înlocuitor calificat pentru Reduced Range Practice Rocket, însă al treilea test reușit este prezentat ca un nou prag atins pe acest traseu, cu accent pe accesibilitate și pe hardware reutilizabil. [...]
