Știri
Știri din categoria Diverse
Eșecurile repetate ale „Starlink-ului rusesc” riscă să frâneze capacitatea Moscovei de a susține operațiuni militare bazate pe drone și lovituri la distanță, într-un moment în care Rusia încearcă să-și construiască o constelație de sateliți care ar putea crește precizia atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Digi24.
Programul „Rassvet”, prezentat ca o alternativă internă la Starlink, a bifat un nou episod problematic: niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie nu a ajuns pe orbita operațională planificată, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care citează date ale serviciului de urmărire N2YO. Majoritatea se află la 300–400 km altitudine, sub ținta de 870 km, iar cel puțin doi par să se îndrepte spre reintrarea în atmosferă.
Miza nu este doar una tehnică. Rusia urmărește o rețea care să ofere comunicații pentru operațiuni militare și să sprijine folosirea dronelor și a rachetelor împotriva Ucrainei. Sateliții aflați prea jos sunt afectați de rezistența atmosferică, consumă mai repede combustibil și au o durată de viață mai scurtă, ceea ce reduce șansele ca sistemul să funcționeze la parametrii planificați.
În paralel, internetul prin satelit a devenit o infrastructură critică în conflict: accesul Ucrainei la Starlink a susținut utilizarea dronelor, coordonarea artileriei și menținerea comunicațiilor în zone unde infrastructura terestră a fost distrusă. În acest context, o constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a lovi mai departe și mai precis.
Problemele nu au început în iulie. La lansarea anterioară, din 24 martie, 12 din 16 sateliți au atins altitudinea prevăzută de 550 km și se află încă acolo, potrivit ISW. Aceștia ar oferi deja forțelor ruse două ferestre zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei.
ISW avertizează că și această capacitate limitată poate conta operațional: sateliții existenți ar putea permite atacuri mai precise cu sisteme fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Rusia nu ar avea nevoie ca întreaga constelație să fie complet operațională pentru a produce efecte pe câmpul de luptă.
Programul este dezvoltat de Bureau 1440, companie care intenționează „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Totuși, atingerea unei conectivități continue ar necesita, potrivit lui Serhii Beskrestnov (la acel moment consilier al ministrului ucrainean al Apărării), cel puțin 200–250 de sateliți pe orbită.
Una dintre constrângerile majore este dependența de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia ar fi efectuat doar șase până la opt lansări Soyuz-2.1b pentru toate misiunile spațiale și comerciale. În calculele ISW, ritmul actual ar permite lansarea a cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, doar dacă fiecare lansare reușește și rachetele nu sunt redirecționate către alte misiuni. Până acum, 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă.
Pe lângă dificultățile tehnologice și logistice, Ucraina ar fi început să lovească obiective asociate programului, într-o încercare de a-i încetini dezvoltarea. În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producător de vehicule de lansare Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înaintea unei lansări Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1.
ISW avertizează că astfel de atacuri pot afecta atât oferta limitată de vehicule de lansare, cât și infrastructura rară necesară pentru plasarea sateliților pe orbită — un risc direct pentru ritmul și amploarea programului Rassvet.
Recomandate
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
Rusia își menține recomandarea de evacuare a diplomaților din Kiev , pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene, un semnal care poate accelera retragerea personalului străin și poate complica funcționarea misiunilor diplomatice și a activităților internaționale din oraș, potrivit Digi24 . Apelul a fost reiterat marți de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , care a spus că recomandarea adresată „întregului corp diplomatic și cetățenilor străini” de a părăsi Kievul „nu pierde în valabilitate”, invocând atacuri „sistematice și constante” ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii militare a Ucrainei. Informația este transmisă de EFE, potrivit Agerpres. Contextul avertismentelor și escaladarea atacurilor Primul avertisment de acest tip, menționat în material, a fost emis înainte de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a vorbit despre un „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Atunci, Zaharova le-a cerut diplomaților străini să părăsească „urgent” capitala ucraineană. La finalul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , i-a transmis această informație omologului său american, Marco Rubio. În același context, Lavrov a atras atenția asupra unei noi recomandări privind evacuarea diplomaților și a altor străini din Kiev. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, care s-au soldat cu moartea a zeci de civili, notează publicația. Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze o campanie de atacuri împotriva instalațiilor energetice din Ucraina, ceea ce poate amplifica riscurile operaționale în capitală și presiunea asupra prezenței străine din oraș. [...]
Germania a forțat, la G20, izolarea simbolică a Rusiei , după ce ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a cerut ca omologul său rus să nu apară în fotografia oficială de grup, potrivit Bild . Episodul, consumat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din G20 de la Asheville (Carolina de Nord, SUA), arată cât de repede pot deveni gesturile de protocol instrumente de presiune politică, cu potențial de a complica cooperarea pe dosare economice. În relatarea publicației, administrația președintelui american Donald Trump l-a invitat explicit la întâlnire pe ministrul rus de Finanțe Anton Siluanov, decizie pe care Klingbeil a criticat-o public. Contextul invocat de oficialul german: Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, iar guvernul federal ar fi „pe punctul” de a atribui Rusiei responsabilitatea pentru un atac cu dronă la Leipzig (formulare prezentată ca iminentă, nu ca decizie deja anunțată). De ce contează: semnal politic într-un format economic Klingbeil a spus că primirea ministrului rus „ca a unui oaspete normal” i se pare „iritantă” și a cerut „claritate” din partea SUA. În același timp, a argumentat că „nu se poate reveni la normalitate” în condițiile în care Rusia își reia atacurile. „Semnalul de a-l primi aici pe ministrul rus de Finanțe este unul pe care îl percep ca iritant. Pentru că mi-aș fi dorit să existe o claritate și din partea americană că nu este primit ca un oaspete normal.” Cum s-a ajuns la fotografia fără ministrul rus Potrivit aceleiași surse, guvernul german ar fi aflat cu două zile înainte de plecarea lui Klingbeil în SUA că Siluanov va participa, iar ministrul german ar fi decis că nu va apărea într-o fotografie comună cu acesta. Klingbeil a căutat sprijin în rândul europenilor înaintea reuniunii și le-ar fi transmis că nu se va alinia la fotografia de grup dacă ministrul rus este inclus. Publicația notează că europenii ar fi transmis administrației americane o poziție de tip „ori o fotografie cu el, ori cu noi”, iar presiunea ar fi dat rezultat „în ultimul moment”: fotografia oficială („familia foto”, în jargonul întâlnirilor internaționale) ar fi fost făcută luni fără ministrul rus. Confruntare directă în sală În paralel cu disputa de protocol, Klingbeil afirmă că l-a abordat personal pe Siluanov în sala de ședințe, cerând încetarea războiului și reafirmând sprijinul Germaniei pentru Ucraina. „I-am spus direct în față că guvernul rus trebuie să încheie acest război. Că noi suntem ferm de partea Ucrainei.” [...]
Germania anunță represalii diplomatice și cere sancțiuni mai dure după ce a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Digi24 . Miza imediată este una de securitate și reglementare: Berlinul ridică nivelul de răspuns la ceea ce numește „operațiuni hibride” și împinge subiectul spre măsuri concrete la nivel european. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a spus că evaluarea guvernului a fost discutată în consultări cu Consiliul de Securitate Națională și cabinetul, inclusiv cu cancelarul Friedrich Merz. El a invocat un „nivel ridicat de amenințare” asociat activităților hibride și a susținut că informațiile serviciilor germane și ale partenerilor indică implicarea Rusiei. Dobrindt a legat explicit incidentul de „modelul cunoscut” al operațiunilor hibride rusești, invocând configurația dronei și componentele folosite, despre care a spus că sunt similare cu cele din alte acțiuni atribuite Moscovei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. „Vreau să fiu clar: nu suntem în război, dar suntem ținta zilnică a unui război hibrid.” Ce măsuri anunță Berlinul Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a încadrat acțiunile Rusiei într-o „serie” de destabilizare, dezinformare, amenințări și sabotaj îndreptate împotriva Europei și a anunțat măsuri de represalii, inclusiv pe linie diplomatică și de control. Concret, Germania spune că va urmări: închiderea consulatului rus din Bonn; închiderea Casei Ruse a Științei și Culturii din Berlin; convocarea ambasadorului rus pentru a fi informat despre decizii; demersuri pentru sancțiuni mai severe împotriva Rusiei; controale la intrare pentru cetățenii ruși; presiune sporită asupra așa-numitei „flote fantomă” (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții). Incidentul de la Leipzig și reacția NATO Pe 4 august, o dronă a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean Antonov pe aeroportul Leipzig/Halle. Ancheta a indicat că drona era echipată cu explozibili și ar fi avut ca țintă aeronava, însă detonatorul era „aparent defect”, conform informațiilor prezentate. După anunțul Berlinului, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și că încercările Moscovei de intimidare și de subminare a sprijinului pentru Ucraina „vor eșua”, mai notează publicația. [...]
