Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își menține recomandarea de evacuare a diplomaților din Kiev, pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene, un semnal care poate accelera retragerea personalului străin și poate complica funcționarea misiunilor diplomatice și a activităților internaționale din oraș, potrivit Digi24.
Apelul a fost reiterat marți de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, care a spus că recomandarea adresată „întregului corp diplomatic și cetățenilor străini” de a părăsi Kievul „nu pierde în valabilitate”, invocând atacuri „sistematice și constante” ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii militare a Ucrainei. Informația este transmisă de EFE, potrivit Agerpres.
Primul avertisment de acest tip, menționat în material, a fost emis înainte de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a vorbit despre un „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Atunci, Zaharova le-a cerut diplomaților străini să părăsească „urgent” capitala ucraineană.
La finalul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a transmis această informație omologului său american, Marco Rubio. În același context, Lavrov a atras atenția asupra unei noi recomandări privind evacuarea diplomaților și a altor străini din Kiev.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, care s-au soldat cu moartea a zeci de civili, notează publicația. Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze o campanie de atacuri împotriva instalațiilor energetice din Ucraina, ceea ce poate amplifica riscurile operaționale în capitală și presiunea asupra prezenței străine din oraș.
Recomandate
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
SUA confirmă oficial că au desfășurat arme pe orbita Pământului , o schimbare de poziționare care ridică miza competiției militare în spațiu și complică discuțiile despre reguli și limite în utilizarea orbitelor, potrivit Digi24 . Washingtonul invocă amenințări în creștere din partea Rusiei și Chinei, dar nu oferă detalii despre tipul armelor sau momentul plasării lor. Declarația vine de la secretarul american al Forțelor Aeriene, Troy Meink , care a spus că armele „pe orbită” sunt necesare pentru protejarea forțelor SUA împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor, relatează BBC. Meink a vorbit la Air, Space and Cyber Conference și a susținut că SUA se pregătesc pentru „amenințări în continuă evoluție”, fără să intre în detalii operaționale. De ce contează: presiune pe regulile jocului în spațiu Recunoașterea publică a unor capabilități ofensive pe orbită apare într-un context în care marile puteri testează limitele cadrului internațional existent. Un tratat din 1967 interzice amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă, însă, de atunci, SUA, Rusia și China au explorat capabilități care nu intră sub incidența tratatului, inclusiv mijloace de a viza sateliții adversarilor. În practică, sateliții sunt infrastructură critică pentru comunicații militare, supraveghere și navigație, iar orice escaladare în acest domeniu poate afecta nu doar securitatea, ci și funcționarea sistemelor care depind de spațiu. Legătura cu „Golden Dome” și rolul Forțelor Spațiale Administrația Trump a susținut că sistemele amplasate în spațiu, împreună cu rachetele interceptoare, sunt o componentă esențială a sistemului de apărare „Golden Dome”, conceput pentru protejarea SUA împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Totodată, anul trecut, Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forțelor Spațiale americane nu doar în apărarea infrastructurii, ci și ca forță capabilă de acțiuni ofensive. US Space Force a fost înființată în 2019 pentru a proteja infrastructura americană din spațiu, inclusiv sutele de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere. Un purtător de cuvânt al US Space Force a descris „controlul spațiului” ca folosirea mijloacelor „cinetice și non-cinetice” pentru a afecta capabilitățile adversarului prin „perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar”, în scopuri ofensive și defensive, la ordinul comandamentelor. Amenințările invocate: Rusia și China, cu accent pe sateliți În material este menționat că, la începutul lunii februarie, s-a aflat că doi sateliți ruși ar fi interceptat, cel mai probabil, comunicațiile a cel puțin 12 sateliți europeni, începând de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor ruse de informații să citească date sensibile sau, ipotetic, să preia controlul asupra sateliților. De asemenea, în 2024, SUA au anunțat că Rusia a lansat un satelit despre care Washingtonul crede că ar putea avea capacitatea de a ataca alți sateliți, iar Rusia nu a comentat public informația. În privința Chinei, US Space Force afirmă că Beijingul „dezvoltă și operează capabilități spațiale și contraspațiale” ca parte a modernizării militare, în timp ce Rusia „consideră spațiul un domeniu de război” și vede supremația spațială ca factor decisiv în conflictele viitoare. [...]
Rusia oprește timp de 10 zile gazele către Armenia , o întrerupere care testează capacitatea Erevanului de a-și acoperi consumul din rezerve și din importuri alternative, într-un moment în care relațiile politice cu Moscova sunt deja tensionate, potrivit Digi24 . Gazprom Armenia a anunțat că furnizarea de gaze naturale din Rusia va fi oprită temporar pentru „lucrări de întreținere programate” și reparații pe teritoriul Rusiei. Intervențiile vizează conducta de gaze Caucazul de Nord–Transcaucazia, iar livrările vor fi suspendate în perioada 15–25 septembrie, potrivit Meduza. Compania susține că, pe durata opririi, consumul intern va fi acoperit din rezervele existente și din volume suplimentare de gaze naturale importate din Iran, astfel încât alimentarea consumatorilor din Armenia să fie menținută „fără restricții”. O situație similară a avut loc și cu un an înainte, tot în a doua jumătate a lunii septembrie, când livrările de gaze rusești către Armenia au fost suspendate pentru lucrări de reparații programate. Context: tensiuni politice și discuții despre alternative În paralel, deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Erevan a accelerat în apropierea alegerilor parlamentare din Armenia, de la începutul lunii iunie. Rusia îl acuză pe premierul Nikol Pașinian că se apropie de Occident și, ca răspuns, a început să restricționeze importurile de bunuri armenești, pe fondul deschiderilor Erevanului către Europa. Totodată, Rusia, Belarus, Kazahstanul și Kârgâzstanul cer Armeniei să organizeze un referendum privind rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) sau continuarea parcursului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 11 septembrie, Pașinian a declarat că Armenia caută alternative la gazul rusesc și a criticat nivelul prețurilor interne. În același context, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus anterior că Rusia ar putea oferi Armeniei un preț preferențial „pe bază de piață” dacă Erevanul decide să părăsească UEEA. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
O plângere penală pentru zboruri private scumpe redeschide disputa despre folosirea banilor publici în Ungaria , după ce actuala șefă a diplomației de la Budapesta a reclamat costuri semnificativ mai mari în deplasările externe ale fostului ministru Peter Szijjarto , potrivit Digi24 . Anita Orban, ministrul de externe în funcție, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva predecesorului său, Peter Szijjarto, și a echipei acestuia, acuzându-i că au folosit „cu regularitate” zboruri private costisitoare în locul curselor de linie, relatează Reuters, citată de Digi24. Miza: costuri mai mari și suspiciunea de gestionare defectuoasă a fondurilor Potrivit Anitei Orban, începând din 2022, Szijjarto și delegațiile sale ar fi trecut „sistematic” la zboruri private închiriate sau la avioane ale armatei pentru deplasările oficiale. În analiza invocată de actualul ministru, perioada 2022–2026 ar fi generat cheltuieli de aproape șase ori mai mari, cu 4 miliarde de forinți (12,6 milioane de dolari, aprox. 54,4 milioane lei) peste nivelul pe care l-ar fi implicat zborurile de linie la clasa business. În acest context, Anita Orban susține că faptele „ridică suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor”, care ar fi produs „pierderi semnificative” și ar atrage răspunderea fostei conduceri a ministerului. Reacția lui Viktor Orban : acuzații respinse, apărare pe „respectarea normelor” Fostul premier Viktor Orban respinge acuzațiile, iar purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, afirmă că zborurile lui Szijjarto în deplasările oficiale „au respectat întocmai normele guvernamentale în vigoare”. „În ultimii ani, deplasările în străinătate în cazul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului au fost organizate cu o eficienţă exemplară.” „Prin urmare, Peter Szijjarto merită aprecieri, nu atacuri motivate politic.” Context politic: ofensiva noului guvern împotriva fostului executiv Plângerea este prezentată ca parte dintr-o serie de acțiuni ale noului guvern condus de Peter Magyar împotriva membrilor fostului executiv, pe care îi acuză de corupție, notează Agerpres, citată de Digi24. Ce urmează procedural nu este detaliat în materialul citat: nu sunt menționate termene, pași ai anchetei sau o reacție directă a lui Peter Szijjarto. [...]
