Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își menține recomandarea de evacuare a diplomaților din Kiev, pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene, un semnal care poate accelera retragerea personalului străin și poate complica funcționarea misiunilor diplomatice și a activităților internaționale din oraș, potrivit Digi24.
Apelul a fost reiterat marți de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, care a spus că recomandarea adresată „întregului corp diplomatic și cetățenilor străini” de a părăsi Kievul „nu pierde în valabilitate”, invocând atacuri „sistematice și constante” ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii militare a Ucrainei. Informația este transmisă de EFE, potrivit Agerpres.
Primul avertisment de acest tip, menționat în material, a fost emis înainte de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a vorbit despre un „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Atunci, Zaharova le-a cerut diplomaților străini să părăsească „urgent” capitala ucraineană.
La finalul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a transmis această informație omologului său american, Marco Rubio. În același context, Lavrov a atras atenția asupra unei noi recomandări privind evacuarea diplomaților și a altor străini din Kiev.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, care s-au soldat cu moartea a zeci de civili, notează publicația. Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze o campanie de atacuri împotriva instalațiilor energetice din Ucraina, ceea ce poate amplifica riscurile operaționale în capitală și presiunea asupra prezenței străine din oraș.
Recomandate
Germania a forțat, la G20, izolarea simbolică a Rusiei , după ce ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a cerut ca omologul său rus să nu apară în fotografia oficială de grup, potrivit Bild . Episodul, consumat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din G20 de la Asheville (Carolina de Nord, SUA), arată cât de repede pot deveni gesturile de protocol instrumente de presiune politică, cu potențial de a complica cooperarea pe dosare economice. În relatarea publicației, administrația președintelui american Donald Trump l-a invitat explicit la întâlnire pe ministrul rus de Finanțe Anton Siluanov, decizie pe care Klingbeil a criticat-o public. Contextul invocat de oficialul german: Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, iar guvernul federal ar fi „pe punctul” de a atribui Rusiei responsabilitatea pentru un atac cu dronă la Leipzig (formulare prezentată ca iminentă, nu ca decizie deja anunțată). De ce contează: semnal politic într-un format economic Klingbeil a spus că primirea ministrului rus „ca a unui oaspete normal” i se pare „iritantă” și a cerut „claritate” din partea SUA. În același timp, a argumentat că „nu se poate reveni la normalitate” în condițiile în care Rusia își reia atacurile. „Semnalul de a-l primi aici pe ministrul rus de Finanțe este unul pe care îl percep ca iritant. Pentru că mi-aș fi dorit să existe o claritate și din partea americană că nu este primit ca un oaspete normal.” Cum s-a ajuns la fotografia fără ministrul rus Potrivit aceleiași surse, guvernul german ar fi aflat cu două zile înainte de plecarea lui Klingbeil în SUA că Siluanov va participa, iar ministrul german ar fi decis că nu va apărea într-o fotografie comună cu acesta. Klingbeil a căutat sprijin în rândul europenilor înaintea reuniunii și le-ar fi transmis că nu se va alinia la fotografia de grup dacă ministrul rus este inclus. Publicația notează că europenii ar fi transmis administrației americane o poziție de tip „ori o fotografie cu el, ori cu noi”, iar presiunea ar fi dat rezultat „în ultimul moment”: fotografia oficială („familia foto”, în jargonul întâlnirilor internaționale) ar fi fost făcută luni fără ministrul rus. Confruntare directă în sală În paralel cu disputa de protocol, Klingbeil afirmă că l-a abordat personal pe Siluanov în sala de ședințe, cerând încetarea războiului și reafirmând sprijinul Germaniei pentru Ucraina. „I-am spus direct în față că guvernul rus trebuie să încheie acest război. Că noi suntem ferm de partea Ucrainei.” [...]
Germania anunță represalii diplomatice și cere sancțiuni mai dure după ce a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Digi24 . Miza imediată este una de securitate și reglementare: Berlinul ridică nivelul de răspuns la ceea ce numește „operațiuni hibride” și împinge subiectul spre măsuri concrete la nivel european. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a spus că evaluarea guvernului a fost discutată în consultări cu Consiliul de Securitate Națională și cabinetul, inclusiv cu cancelarul Friedrich Merz. El a invocat un „nivel ridicat de amenințare” asociat activităților hibride și a susținut că informațiile serviciilor germane și ale partenerilor indică implicarea Rusiei. Dobrindt a legat explicit incidentul de „modelul cunoscut” al operațiunilor hibride rusești, invocând configurația dronei și componentele folosite, despre care a spus că sunt similare cu cele din alte acțiuni atribuite Moscovei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. „Vreau să fiu clar: nu suntem în război, dar suntem ținta zilnică a unui război hibrid.” Ce măsuri anunță Berlinul Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a încadrat acțiunile Rusiei într-o „serie” de destabilizare, dezinformare, amenințări și sabotaj îndreptate împotriva Europei și a anunțat măsuri de represalii, inclusiv pe linie diplomatică și de control. Concret, Germania spune că va urmări: închiderea consulatului rus din Bonn; închiderea Casei Ruse a Științei și Culturii din Berlin; convocarea ambasadorului rus pentru a fi informat despre decizii; demersuri pentru sancțiuni mai severe împotriva Rusiei; controale la intrare pentru cetățenii ruși; presiune sporită asupra așa-numitei „flote fantomă” (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții). Incidentul de la Leipzig și reacția NATO Pe 4 august, o dronă a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean Antonov pe aeroportul Leipzig/Halle. Ancheta a indicat că drona era echipată cu explozibili și ar fi avut ca țintă aeronava, însă detonatorul era „aparent defect”, conform informațiilor prezentate. După anunțul Berlinului, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și că încercările Moscovei de intimidare și de subminare a sprijinului pentru Ucraina „vor eșua”, mai notează publicația. [...]
Berlinul ia în calcul sancțiuni „extinse” și o acuzație oficială la adresa Moscovei , după ce un executiv din industria germană de apărare a descris sabotajele atribuite Rusiei drept „act de război”, potrivit Libertatea . Stefan Thumann, antreprenor german din industria apărării, a declarat pentru Reporters Network că sabotajele orchestrate de Moscova împotriva Germaniei sunt un „act de război… controlat și coordonat de forțele armate ruse”. El a spus că „Germania și Rusia sunt în război”, respingând termenul de „război hibrid” folosit de liderii UE pentru a descrie campania Kremlinului în Europa. Acuzație oficială pregătită de Merz, pe fondul unui atac cu drone eșuat În același context, Berlinul își înăsprește poziția față de presupusele acte de sabotaj rusești. Potrivit Politico , cancelarul Friedrich Merz intenționează să acuze oficial Moscova pentru un atac cu drone eșuat în Leipzig și să anunțe sancțiuni „extinse”. Presiune operațională asupra industriei de apărare: protecție sporită pentru executivi Thumann, a cărui companie Donaustahl furnizează drone de luptă Ucrainei, trăiește sub protecție continuă după ce autoritățile au descoperit un presupus plan al serviciilor secrete rusești de a-l otrăvi în 2025. El a relatat că autoritățile l-au avertizat înainte de Crăciun că viața îi este în pericol, iar ulterior un presupus agent de nivel inferior a fost reținut. Fondată în 2020 în Bavaria, Donaustahl s-a reorientat către industria de apărare după izbucnirea războiului din Ucraina și a devenit furnizor de drone de luptă pentru forțele armate ucrainene. Pentru protecție, Thumann spune că a transformat anumite locații oficiale în „capcane” cu monitorizare sporită și că locuiește în locații secrete, însoțit de gărzi de corp. El a mai afirmat că nu și-a văzut familia de luni de zile și că și-a pregătit testamentul și directivele medicale în caz de deces. Context: precedentul Rheinmetall și suspiciuni de sabotaj în infrastructură Cazul nu ar fi singular în industria germană de apărare. În vara lui 2024, serviciile de informații americane au identificat un complot similar orchestrat de Moscova împotriva lui Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, cel mai mare producător de muniție și armament din Germania, iar avertismentul transmis Berlinului a dus la creșterea măsurilor de siguranță. În paralel, sunt raportate și alte incidente: dispozitive explozive improvizate au fost descoperite la un transformator din Turnow-Preilack (landul Brandenburg), pe o linie care transportă energia produsă în centrala electrică Jänschwalde, una dintre cele mai mari din țară, potrivit Tagesschau.de și Euronews.com (menționate de Libertatea). Autoritățile au confirmat că populația nu este în pericol. Miza imediată este dacă Germania va formaliza acuzația la adresa Rusiei și va trece la un nou pachet de sancțiuni, într-un moment în care securitatea lanțurilor de aprovizionare pentru sprijinul militar acordat Ucrainei devine o temă de politică internă și de protecție operațională pentru companiile din apărare. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
România ar urma să-și schimbe regulile de intervenție împotriva dronelor , dar înainte de modificarea legislației este nevoie de un „concept de apărare” agreat între instituții, inclusiv la nivelul CSAT , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul dezbaterilor din Comisia de apărare a Senatului despre riscurile pe care le ridică dronele și limitele cadrului legal actual. Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , susține că discuția din Senat trebuie tratată ca un punct de plecare, nu ca o concluzie, pentru adaptarea legislației la „amenințările militare” asociate dronelor care ajung pe mare, la țărm sau în interiorul teritoriului național. De ce vrea MAI un „concept” înainte de lege Predoiu argumentează că un nou cadru legislativ ar trebui construit pe baza unei evaluări unitare a riscului și a resurselor existente, nu doar prin modificări punctuale. În viziunea sa, legislația trebuie să țină cont de: natura militară a amenințărilor; cazurile în care drone au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul României; capacitățile de detecție aflate în operarea instituțiilor; logistica, tehnica și bugetele disponibile; obligațiile deja prevăzute în legislația în vigoare. Ce rol își asumă MAI și ce urmează MAI spune că va continua să participe la dezbaterile parlamentare, dacă va fi invitat, cu „misiunea” de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și capacitățile pe care le are, inclusiv în raport cu evenimentele înregistrate. În același timp, Predoiu insistă că schimbarea legilor ar trebui precedată de elaborarea unui concept de apărare privind dronele, realizat prin consultarea tuturor instituțiilor relevante, „inclusiv a CSAT”. MAI ar urma să contribuie la această viitoare „arhitectură de răspuns” și să coopereze cu celelalte instituții, în limitele competențelor sale legale. [...]
