Știri
Știri din categoria Diverse
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24. Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia.
În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg.
„Spațiul aerian rus devine complet nesigur.”
Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către:
„Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.”
Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza. Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc.
Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia.
Recomandate
Ucraina și SUA pregătesc o nouă rundă de discuții, semnal-cheie pentru continuitatea sprijinului occidental , după tensiunile recente cu Washingtonul , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, la Bruxelles, că Ucraina se află în negocieri cu Statele Unite și că o nouă întâlnire între reprezentanții celor două țări ar putea avea loc „în zilele următoare”. Informația este relatată de AFP, citată de News.ro. Zelenski a spus că echipa ucraineană este „în contact permanent” cu negociatorii americani și că, în opinia sa, părțile vor conveni asupra unei noi întâlniri „la un nivel sau altul”. Ce înseamnă anunțul, dincolo de calendar Mesajul transmis de Zelenski indică faptul că, în pofida tensiunilor cu Washingtonul, canalele de lucru rămân deschise și se caută o formulă de reluare a dialogului într-un format acceptabil pentru ambele părți. Pentru Ucraina, menținerea unei relații funcționale cu SUA rămâne un element critic în arhitectura de sprijin extern. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă data exactă, locul sau nivelul de reprezentare al viitoarei întâlniri. Singura certitudine comunicată public este că discuțiile sunt în desfășurare și că o întâlnire ar putea fi stabilită în perioada imediat următoare. [...]
Un plan rusesc care vizează reducerea cu până la 90% a energiei și încălzirii în Kiev, Harkov și Odesa ar putea forța Ucraina să intre în iarnă cu întreruperi masive de utilități, cu efect direct asupra funcționării economiei urbane și a serviciilor publice, potrivit Digi24 . Informația se bazează pe un document rus interceptat, descris ca un plan de campanie împotriva infrastructurii energetice și de apă. Planul ar prevedea folosirea a până la 1.000 de rachete, drone și bombe, cu ținte precum centrale electrice, substații și instalații de alimentare cu apă, relatează TVPWorld. În document sunt menționate ca priorități Kiev, Harkov și Odesa, cu obiectivul de a diminua drastic alimentarea cu energie electrică și încălzire și de a afecta grav inclusiv sistemele de canalizare. Ținte energetice și riscul pentru centralele nucleare Documentul, prezentat de ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal , partenerilor europeni și obținut de The New York Times , include și intenția de a lovi stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei la rețea. Potrivit materialului, un astfel de scenariu ar putea duce la oprirea acestora. The New York Times precizează că nu a putut verifica independent autenticitatea documentului. În același timp, Digi24 notează că Vladimir Putin a amenințat public cu o campanie amplă împotriva infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă, prezentată ca represalii pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. De ce contează: capacitatea de apărare și „fereastra” de o lună În material este citată și o evaluare potrivit căreia Rusia intră în iarnă cu stocuri de rachete balistice și drone cu propulsie cu reacție pe care Ucraina a avut dificultăți să le intercepteze. Agenția ucraineană Ukrainska Pravda a relatat, pe baza datelor Forțelor Aeriene Ucrainene, că aproximativ 1.000 de rachete, drone și bombe rusești ocolesc apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună. Concluzia sugerată este că Moscova ar putea miza pe paralizarea sistemului energetic într-un interval de circa o lună, pe fondul lipsei sistemelor de apărare aeriană, în special a rachetelor de interceptare Patriot. Pregătiri în Ucraina, dar cu limitări Oficialii ucraineni s-au pregătit luni întregi pentru noi atacuri, prin reparații și consolidarea rețelei electrice, însă experții avertizează că măsurile ar putea doar să atenueze impactul. Olena Pavlenko, directoarea think-tank-ului energetic ucrainean DiXi Group, a declarat pentru The New York Times că patru ierni de război au slăbit rețeaua, iar încă una ar fi echivalentul unui efort extrem în condiții limitate. „Ar fi ca și cum ai alerga un maraton cu un singur plămân.” [...]
Vladimir Putin ridică miza pentru negocieri, declarând „nenegociabilă” o zonă tampon în Ucraina , într-un mesaj care sugerează intenția Moscovei de a fixa unilateral noi condiții teritoriale și de securitate cu impact direct asupra riscului de prelungire a conflictului și, implicit, asupra stabilității regionale, potrivit Libertatea . Putin a apărut „din nou în haine militare” și a revendicat cucerirea a 6.500 km² de teritoriu ucrainean de la începutul anului, afirmând totodată că Ucraina ar mai controla „puțin peste 10%” din Donețk și 16,5% din Zaporojjia, iar Luhansk ar fi „complet sub controlul” Rusiei. Declarațiile sunt atribuite de Libertatea publicației The Moscow Times . În același material, Libertatea notează că, potrivit datelor invocate din analiza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , avansul real al armatei ruse în acest an ar fi de 144,51 km², nu de 6.500 km², iar Rusia ar fi pierdut în 2026 mai mult teritoriu ucrainean decât a cucerit. ISW este citat și cu evaluarea că astfel de afirmații fac parte din „războiul informațional” al Kremlinului, prin care sunt exagerate acțiunile militare pentru a impune o narațiune favorabilă Moscovei. „Zonă de securitate” în interiorul Ucrainei, scoasă din discuția de pace Pe lângă cifrele legate de teritorii, Putin a declarat vineri că armata rusă va stabili o „zonă de securitate” de-a lungul frontierei cu Ucraina, însă „în interiorul țării vecine”, și a spus că își dorește ca aceasta să fie sub controlul Rusiei și să nu fie discutată la nicio eventuală negociere de pace. „Această sarcină este îndeplinită cu succes”, a pretins Putin, fără a oferi informații concrete. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a vorbit despre o „zonă de securitate planificată pe 660 de kilometri” și a susținut că 70% din acest teritoriu s-ar afla sub ocupație rusă, fără a prezenta detalii verificabile, mai arată articolul. Ce indică hărțile și evaluarea ISW Conform hărților „actualizate” menționate de Libertatea, Rusia ar ocupa doar „porțiuni minuscule” din teritoriul ucrainean în regiunile de graniță Sumî și Harkov. ISW consideră că declarațiile lui Putin despre „amploarea avansului rusesc” nu corespund situației reale de pe front, iar scopul ar fi consolidarea unei percepții publice care să sprijine obiectivele Moscovei în plan politic și diplomatic. Contextul pierderilor și al presiunii asupra sprijinului pentru Ucraina Materialul include și estimări privind pierderile ruse: o medie de 1.500 de soldați, pierderi de peste 50.000 de soldați în septembrie (dintre care 28.000 „căzuți pe front”) și un bilanț total de 1,4 milioane, dintre care 450.000 de morți. Libertatea susține, citând ISW, că Rusia își poate completa pierderile prin metode represive de recrutare și continuă să mizeze pe bombardamente pentru a face viața „imposibilă” în orașe ucrainene. În același context, articolul afirmă că Putin ar conta pe propagandă și pe „afacerile” propuse președintelui american Donald Trump pentru a submina sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina și pentru a asigura noi surse de finanțare a războiului. [...]
Elon Musk ar fi sugerat o limitare a Starshield pentru Ucraina , o măsură care ar fi redus capacitatea Kievului de a intercepta drone și rachete rusești, potrivit Bild . Informația, prezentată ca acuzație și bazată pe relatări despre discuții la nivel înalt, ridică o problemă de impact operațional: cât de vulnerabile sunt capabilitățile militare ale Ucrainei la decizii politice și comerciale legate de infrastructura satelitară. Publicația germană scrie că „Telegraph”, citând patru surse familiarizate cu discuțiile, susține că Musk ar fi mers direct la Donald Trump cu ideea de a limita viteza sistemului Starshield folosit în scopuri militare. O sursă ar fi afirmat chiar că Trump „a fost de acord”, iar ulterior Pentagonul ar fi implementat limitarea. Contextul menționat este o dispută între Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski privind atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, în condițiile în care oficiali americani ar fi avertizat că Washingtonul ar putea opri schimbul de informații și alte forme de sprijin dacă aceste atacuri continuă. Ce efect ar fi avut limitarea, potrivit relatării Consecințele pentru Ucraina ar fi fost semnificative, conform aceleiași relatări: viteza dronelor asociate sistemului ar fi fost limitată la aproximativ 160 km/h, ceea ce ar fi făcut „practic imposibilă” interceptarea dronelor cu reacție și a rachetelor rusești, descrise ca având viteze de circa două ori mai mari. Zelenski este citat spunând că restricția a fost o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”. Dispută privind responsabilitatea: Musk vs. surse citate Bild notează că Musk a respins responsabilitatea și a declarat că „toate restricțiile privind viteza sau utilizarea” ar fi decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte. O sursă de rang înalt contrazice această versiune, susținând că Musk s-ar fi temut de reacții negative din partea clienților europeni după o noapte descrisă drept devastatoare la Kiev și că ar fi încercat să plaseze public responsabilitatea pe guvernul SUA. Aceeași sursă este citată cu afirmația că „adevărul este că ambele părți au fost implicate”, versiune care ar fi fost confirmată pentru „Telegraph” de un oficial european de rang înalt și de două surse ucrainene. Reacția Casei Albe și poziția Pentagonului Casa Albă neagă acuzația. Un reprezentant al guvernului SUA a declarat vineri pentru AFP: „Președintele nu a făcut niciodată o astfel de solicitare.” În același timp, Pentagonul nu ar fi explicat public până acum motivele restricțiilor. Potrivit articolului, situația „ar fi început să se îmbunătățească”, însă detaliile din materialul disponibil sunt trunchiate, iar amploarea și calendarul exact al revenirii nu pot fi verificate din textul furnizat. [...]
Avertismentul premierului polonez indică un risc operațional direct pentru rutele logistice către Ucraina , în special pe frontiere și pe liniile feroviare folosite la transportul de gaze, petrol și alimente, potrivit Digi24 . Donald Tusk spune că Rusia ar putea escalada atacurile hibride împotriva Poloniei înainte de Ajunul Crăciunului (24 decembrie). Declarațiile au fost făcute vineri, la o conferință de presă după summitul Consiliului European de la Bruxelles, iar Tusk a avertizat că „iarna va fi extrem de dificilă”, pe fondul intensificării amenințărilor rusești la adresa Occidentului. Informația este relatată de TVP World , citată de Digi24. Unde vede Polonia vulnerabilități: frontiere și cale ferată Tusk a indicat că riscurile ar fi „deosebit de accentuate” de-a lungul frontierelor și al liniilor feroviare utilizate pentru transportul de provizii esențiale către Ucraina, inclusiv gaze, petrol și alimente. În acest context, premierul polonez a spus că Polonia ar trebui să se aștepte la o intensificare a tentativelor de sabotaj și a „provocărilor”, inclusiv la o scară mai mare decât până acum. „Ar trebui să ne așteptăm, așa cum am făcut-o până acum, dar la o scară mai mare, la tentative de sabotaj sau provocări în Polonia.” Context: alertă sporită în Europa și riscul de „testare” a NATO În ultimele luni, Europa a fost în alertă sporită după evaluări ale serviciilor de informații care au avertizat că Rusia ar putea „testa NATO” prin sabotaj, atacuri cibernetice, activități cu drone sau chiar o operațiune militară limitată. Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, a raportat în ultimii ani o serie de incidente ostile suspectate a avea legătură cu Rusia, inclusiv incursiuni cu drone, incendieri ale unor obiective și sabotaj feroviar. Tusk a mai spus că amenințarea se extinde și asupra celor trei state baltice. [...]
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
