Știri
Știri din categoria Diverse

Serviciile occidentale avertizează că Rusia ar putea escalada „războiul hibrid” în 2026, inclusiv prin atacuri care să testeze solidaritatea NATO și prin destabilizarea Republicii Moldova, potrivit Digi24, care citează informații relatate de The New York Times și evaluări ale serviciilor de informații americane.
Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de securitate economică și operațională: infrastructura critică (energie, rețele, utilități) devine țintă, iar întreruperile pot produce efecte în lanț asupra companiilor, piețelor și stabilității regionale, mai ales pe flancul estic al NATO.
În decembrie 2025, Vladimir Putin și-ar fi convocat subordonații la o ședință secretă, iar pentru 2026 ar fi stabilit ca sarcină pentru serviciile secrete și armată „să distrugă NATO și UE din interior”, scrie The New York Times, citând oficiali din două țări care ar fi avut cunoștință despre întâlnire, conform materialului Digi24.
Potrivit evaluărilor citate, planul ar urma să fie urmărit pe cel puțin două direcții:
În ceea ce privește Moldova, reprezentanți ai serviciilor secrete occidentale citați de NYT susțin că, în ierarhia priorităților Kremlinului, după Ucraina ar urma controlul asupra Moldovei, iar Putin ar spera în continuare să cucerească sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru între Rusia și Moldova.
Articolul indică și exemple de vulnerabilități cu impact direct asupra funcționării economiei. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea frontierei cu Moldova ar fi dus la contaminarea rețelei de alimentare cu apă pe un teritoriu extins al ambelor țări. Ulterior, drone rusești ar fi lovit în vestul Ucrainei o linie de înaltă tensiune prin care Moldova primește până la 70% din energia electrică, ceea ce ar fi provocat întreruperi masive de curent.
Generalul Carsten Breyer, inspectorul general al forțelor armate germane, afirmă că în țările NATO „atacurile hibride au loc în fiecare zi”, mai ales pe flancul estic, iar Rusia ar intensifica operațiuni în „zona gri” (acțiuni sub pragul unui război declarat) pentru a destabiliza guverne și instituții europene.
În același context, Polonia și țările baltice au început să își consolideze protecția pentru baraje, conducte de gaz și centrale electrice împotriva sabotajelor. Totodată, un angajat al unui serviciu de informații dintr-o țară baltică a declarat pentru Reuters că armata și serviciile rusești ar planifica un posibil atac simulat în care ar putea fi folosite drone de fabricație ucraineană, iar îngrijorarea principală ar fi „haosul politic” pe care l-ar putea provoca în interiorul conducerii NATO, în momentul deciziei privind reacția.
În lipsa unor detalii operaționale verificabile public, informațiile rămân la nivel de evaluări și relatări atribuite serviciilor de informații și publicațiilor citate, însă mesajul comun este că riscul de escaladare prin acțiuni hibride cu efecte economice și energetice este tratat ca scenariu de lucru pentru 2026.
Recomandate

Ucraina este scoasă din discuțiile la vârf SUA–China–Rusia , ceea ce mută presiunea negocierilor de pace aproape exclusiv pe formatul european, potrivit Știrile Pro TV . Casa Albă a anunțat o întâlnire „fără precedent” între Donald Trump , Xi Jinping și Vladimir Putin, săptămâna viitoare, în China, în marja unui summit economic, însă Ucraina nu ar urma să fie pe agenda trilateralei. Miza practică este că, dacă dosarul ucrainean nu intră în discuția directă dintre cei trei lideri, orice progres (sau blocaj) rămâne legat de canalele separate de negociere și de capacitatea Europei de a-și coordona poziția și reprezentarea. De ce nu intră Ucraina pe agenda trilateralei Potrivit materialului, Casa Albă susține că Ucraina nu va fi abordată după ce Xi Jinping „a spus clar” că războiul din Ucraina este o chestiune care privește doar Europa. În același timp, întâlnirea este descrisă ca având o încărcătură simbolică ridicată, dar cu „puține șanse” să producă rezultate concrete. Ce teme sunt așteptate la summit În schimb, sunt indicate două direcții de discuție: reducerea armamentului nuclear la nivel mondial; Iranul, ca alt subiect probabil pe agendă. Contextul negocierilor: Europa primește loc la masa discuțiilor În paralel, analistul de politică externă Andrew Hillier afirmă că o evoluție diplomatică importantă a fost anunțul făcut de Volodimir Zelenski , alături de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, potrivit căruia Europa va primi un loc la următoarea rundă de negocieri de pace. Reprezentarea europeană nu este însă concentrată într-o singură voce: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia ar urma să aibă câte un loc, iar Comisia Europeană și Consiliul European să împartă al șaselea loc, conform informațiilor din articol. Tot în acest context, Zelenski a declarat că negociatorii americani au avansat o propunere „neobișnuită”: Ucraina să își retragă trupele rămase în Donbas, în schimbul aderării la NATO, menționând că este pentru prima dată când această posibilitate este pusă în discuție. [...]

Pagina care ar fi trebuit să conțină analiza despre utilizarea aplicațiilor chinezești în SUA nu este accesibilă , iar în forma disponibilă publicului apare doar un mesaj de eroare 404 , potrivit Axios . Concret, la adresa indicată se încarcă o pagină standard „Page Not Found”, însoțită de elemente de navigare și de un modul de gestionare a preferințelor de confidențialitate (setări privind cookie-urile și „trackerele” pentru publicitate țintită). Textul afișat precizează că pagina „poate fi mutată sau nu mai există” și recomandă utilizatorilor să caute termenul dorit ori să contacteze suportul Axios . În aceste condiții, din sursa furnizată nu pot fi extrase informații verificabile despre subiectul menționat în feed („Americanii continuă să folosească aplicații chinezești în ciuda controalelor”), deoarece conținutul editorial propriu-zis nu este prezent pe URL-ul indicat. [...]

Disney dezvoltă o nouă continuare „Singur acasă”, mizând pe un brand cu istoric de încasări mari , într-un proiect care ar urma să-l readucă pe Macaulay Culkin în rolul lui Kevin McCallister, potrivit Agerpres , care citează revista Variety. Producătorii Seth Rogen și Evan Goldberg lucrează la scenariul și producția filmului împreună cu actorul american, care are acum 46 de ani, conform informațiilor citate de publicație. Contextul revenirii este alimentat și de o apariție recentă a lui Culkin într-o reclamă pentru un lanț de hamburgeri, în care a reluat elemente recognoscibile din rolul care l-a consacrat: ținuta similară, gesturile și referințele la personajul Kevin McCallister. De ce contează: Disney pariază din nou pe o franciză cu randament dovedit Dincolo de componenta de nostalgie, proiectul are o miză economică: filmul original „Singur acasă” a avut un buget de aproximativ 18 milioane de dolari (aprox. 82 milioane de lei) și a încasat aproximativ 476,7 milioane de dolari la nivel mondial (aprox. 2,17 miliarde de lei), potrivit Box Office Mojo , citat de Agerpres. Filmul spune povestea unui băiat de 8 ani lăsat acasă când familia pleacă la Paris de sărbători, care își apără locuința de doi hoți neîndemânatici. În distribuția originală au mai jucat Joe Pesci, Daniel Stern, Catherine O’Hara și John Heard. În acest stadiu, materialul citat nu oferă detalii despre calendarul de producție sau data lansării. [...]

Includerea județului Harghita în topul BBC Travel pentru 2027 poate aduce un plus de vizibilitate turistică unei zone promovate prin gastronomie , într-un moment în care regiunea urmează să fie poziționată explicit ca destinație culinară, potrivit Digi24 . Selecția este făcută de BBC Travel într-o listă de 20 de destinații recomandate pentru 2027, descrise ca locuri care „oferă experiențe extraordinare, motive noi pentru a le vizita și moduri diferite de a vedea lumea”. Publicația își motivează alegerile printr-o orientare „dincolo de destinațiile clasice”, către locuri care pot oferi și „oportunități de a aduce o schimbare pozitivă” pentru comunitățile locale și mediul înconjurător. De ce Harghita intră în radar: „ Regiune Gastronomică Europeană ” în 2027 BBC descrie Harghita drept un „colț mai puțin cunoscut al Transilvaniei” care devine Regiune Gastronomică Europeană. În portretul făcut județului, accentul cade pe Ținutul Secuiesc și pe tradițiile culinare locale, legate de tehnici precum afumarea, murarea, coacerea, culesul din flora spontană, prepararea brânzeturilor și conservarea alimentelor pentru iernile lungi. În același context, BBC notează și elemente de viață rurală păstrate, precum cositul manual al fânului, cu coasa. Ce urmează: programul „Preparate reprezentative” cu 50 de feluri locale Pentru 2027 este menționat un program nou, „Preparate reprezentative” (Signature Dish), care ar urma să prezinte 50 de feluri de mâncare locale – de la pâine cu cartofi și brânzeturi de munte până la ciuperci de pădure și dulcețuri din fructe de pădure. Editorii BBC recomandă și experiența meselor la pensiuni locale, cu exemple de preparate precum ciorbă de cartofi, friptură de porc, brânză de oaie și zacuscă, alături de pălincă distilată în sat. Context: lista include destinații cu „motive noi” de vizitare în 2027 Pe lângă Harghita, materialul citat de Digi24 enumeră și alte destinații din topul BBC Travel, de la Madagascar și Québec până la Peninsula Ise-Shima (Japonia) sau insula St Helena, fiecare cu propriul argument de actualitate pentru 2027 (evenimente, aniversări, infrastructură sau inițiative locale). Pentru Harghita, miza indicată de BBC este repoziționarea zonei dincolo de clișeele turistice asociate Transilvaniei, printr-un motiv concret de călătorie: oferta gastronomică și experiențele rurale legate de ea. [...]

Spotify oferă trei luni de Premium Individual la 0 lei în România , o promoție care poate reduce pe termen scurt costul unui abonament de streaming, dar care vine cu condiții și cu riscul de a pierde beneficiile dacă utilizatorul anulează prea devreme, potrivit Mobilissimo . Oferta este disponibilă pentru cei care nu au folosit până acum Spotify Premium și poate fi activată până la 31 decembrie 2026 , conform paginii oficiale Spotify Premium citate de publicație. După perioada gratuită, abonamentul revine la prețul standard de 26 de lei pe lună , ceea ce înseamnă o economie de 78 de lei pentru cele trei luni. Cine este eligibil și ce condiții se aplică Condiția principală este ca utilizatorul să fie nou pe Premium . Dacă a existat în trecut un abonament plătit sau a fost activată deja o probă gratuită, utilizatorul nu este eligibil pentru această promoție. La activare, Spotify solicită și o metodă de plată validă , chiar dacă în primele trei luni nu sunt retrași bani. Ce primești în cele trei luni gratuite În perioada promoției, utilizatorii au acces la funcțiile Premium, inclusiv: ascultare fără reclame; descărcarea muzicii pentru redare offline; redare în orice ordine; „skip” nelimitat. Mobilissimo notează și că Spotify oferă „mai nou” muzică lossless în format FLAC , cu calitate de până la 24 biți / 44,1 kHz , funcție disponibilă și în România din octombrie 2025 . Riscul operațional: anularea taie accesul imediat Un detaliu important ține de momentul anulării. Dacă utilizatorul anulează în timpul perioadei de probă de 0 lei, pierde imediat beneficiile Premium , nu la finalul celor trei luni, conform termenilor oficiali ai abonamentelor menționați în articol. În practică, pentru cei care vor să folosească integral perioada gratuită fără a fi taxați ulterior, soluția indicată de sursă este setarea unui memento înainte de expirarea celor trei luni, astfel încât anularea să fie făcută la timp, dar cât mai aproape de finalul perioadei gratuite. [...]

PNL pune sub semnul întrebării seriozitatea reorganizării administrative anunțate de Guvern , iar Ilie Bolojan spune că, în acest moment, singurul element „concret” rămâne comasarea voluntară, care se poate face deja în baza legislației existente, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și implementare: fără un proiect clar, reforma riscă să rămână la nivel de declarații, cu efecte directe asupra administrațiilor locale și serviciilor publice. Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a afirmat că proiectul de reorganizare administrativă ar fi fost „demarat în mod neserios” și a acuzat lipsa unui plan coerent, invocând diferențe între mesajele venite dinspre Ministerul Dezvoltării , partid și Guvern. În acest context, Bolojan a susținut că, „în afară” de comasarea voluntară – posibilă fără modificări legislative – „nu există nimic serios” până acum. Ce spune Bolojan despre cadrul legal: comasarea voluntară se poate face deja Bolojan a indicat că orice primărie are, în prezent, baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune ajung la un acord, nu vede „niciun fel de problemă” în realizarea comasării. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre reorganizarea administrativă, un subiect cu impact asupra multor localități, atât prin modul de furnizare a serviciilor publice, cât și prin organizarea instituțională la nivel local. Consultări în PNL și un punct de vedere anunțat pentru începutul lui decembrie Liderul PNL a anunțat că partidul va avea marți o consultare cu primarii de comune, după consultări anterioare cu primarii de municipii, pentru a strânge opinii din teritoriu. În urma acestor discuții, PNL ar urma să prezinte un punct de vedere „la începutul lunii decembrie”. Bolojan a argumentat că România are nevoie de o reorganizare a administrației, dar că aceasta trebuie construită „cât se poate de serios”, inclusiv din perspectiva calității serviciilor și a factorilor care pot genera dezvoltare. El a avertizat, totodată, că unirea a „două comune sărace” nu produce automat „o comună bogată”. În același context, Bolojan a spus că nu a propus reorganizarea administrativă în perioada în care a fost la guvernare, invocând lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]