The New York Times: Vladimir Putin ar fi cerut serviciilor secrete ruse să „distrugă NATO și UE din interior” în 2026 - Moldova, indicată ca țintă prioritară de destabilizare

Serviciile occidentale avertizează că Rusia ar putea escalada „războiul hibrid” în 2026, inclusiv prin atacuri care să testeze solidaritatea NATO și prin destabilizarea Republicii Moldova , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times și evaluări ale serviciilor de informații americane. Miza, dincolo de dimensiunea militară, este una de securitate economică și operațională: infrastructura critică (energie, rețele, utilități) devine țintă, iar întreruperile pot produce efecte în lanț asupra companiilor, piețelor și stabilității regionale, mai ales pe flancul estic al NATO. Ce ar fi cerut Putin pentru 2026, potrivit NYT În decembrie 2025, Vladimir Putin și-ar fi convocat subordonații la o ședință secretă, iar pentru 2026 ar fi stabilit ca sarcină pentru serviciile secrete și armată „să distrugă NATO și UE din interior”, scrie The New York Times, citând oficiali din două țări care ar fi avut cunoștință despre întâlnire, conform materialului Digi24. Două direcții: presiune asupra NATO și destabilizarea Moldovei Potrivit evaluărilor citate, planul ar urma să fie urmărit pe cel puțin două direcții: divizarea NATO și testarea articolului de apărare colectivă , inclusiv printr-un posibil „atac limitat” asupra unui stat membru, începând din toamna acestui an, conform unei concluzii a serviciului de informații al SUA menționate în articol; destabilizarea Republicii Moldova , descrisă ca având un rol „central” în eforturile Moscovei de a submina UE și NATO, potrivit NYT. În ceea ce privește Moldova, reprezentanți ai serviciilor secrete occidentale citați de NYT susțin că, în ierarhia priorităților Kremlinului, după Ucraina ar urma controlul asupra Moldovei , iar Putin ar spera în continuare să cucerească sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru între Rusia și Moldova. Infrastructura energetică, vulnerabilitate majoră în regiune Articolul indică și exemple de vulnerabilități cu impact direct asupra funcționării economiei. În martie, un atac asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene din apropierea frontierei cu Moldova ar fi dus la contaminarea rețelei de alimentare cu apă pe un teritoriu extins al ambelor țări. Ulterior, drone rusești ar fi lovit în vestul Ucrainei o linie de înaltă tensiune prin care Moldova primește până la 70% din energia electrică , ceea ce ar fi provocat întreruperi masive de curent. „Zona gri” și riscul de haos politic în NATO Generalul Carsten Breyer, inspectorul general al forțelor armate germane, afirmă că în țările NATO „atacurile hibride au loc în fiecare zi”, mai ales pe flancul estic, iar Rusia ar intensifica operațiuni în „zona gri” (acțiuni sub pragul unui război declarat) pentru a destabiliza guverne și instituții europene. În același context, Polonia și țările baltice au început să își consolideze protecția pentru baraje, conducte de gaz și centrale electrice împotriva sabotajelor. Totodată, un angajat al unui serviciu de informații dintr-o țară baltică a declarat pentru Reuters că armata și serviciile rusești ar planifica un posibil atac simulat în care ar putea fi folosite drone de fabricație ucraineană, iar îngrijorarea principală ar fi „haosul politic” pe care l-ar putea provoca în interiorul conducerii NATO, în momentul deciziei privind reacția. În lipsa unor detalii operaționale verificabile public, informațiile rămân la nivel de evaluări și relatări atribuite serviciilor de informații și publicațiilor citate, însă mesajul comun este că riscul de escaladare prin acțiuni hibride cu efecte economice și energetice este tratat ca scenariu de lucru pentru 2026. [...]