Știri
Știri din categoria Externe
Folosirea unei bombe Mark-84 de 900 kg într-o zonă locuită ridică semne de întrebare privind ținta și riscul pentru civili, după ce o casă a unei familii de pe insula Qeshm din Iran a fost lovită joi, potrivit Mediafax, care citează o analiză realizată de experți în armament și de The New York Times.
Atacul ar fi ucis un soț și o soție, precum și fiul lor în vârstă de 2 ani, potrivit oficialilor iranieni. Ceilalți doi copii ai cuplului au fost scoși vii din dărâmături.
Analiza imaginilor video, a fotografiilor și a imaginilor din satelit sugerează că arma folosită a fost o bombă aeriană convențională Mark-84 (Mk-84) de 900 kg, una dintre cele mai mari bombe convenționale utilizate de armata SUA. Dimensiunea craterului și fragmentele de muniție sunt elementele invocate pentru această concluzie.
Mark-84 este cea mai mare bombă din seria Mark 80 și a intrat în serviciu în timpul Războiului din Vietnam. Jurnaliștii care au analizat materialele disponibile spun că dovezile ridică întrebări despre ce anume ar fi vizat SUA și de ce a fost folosită o muniție de asemenea dimensiuni.
Lovitura a afectat un cartier dens populat de pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, în sudul Iranului. The New York Times arată că a identificat locația impactului în cartierul Chah-Tangu din orașul Qeshm și a estimat că a rămas un crater cu o lățime de cel puțin 9 metri, după ce au fost coroborate imagini de la martori și din știri cu imagini din satelit.
Oficialii iranieni au declarat că aproximativ 20 de gospodării au fost strămutate. Imaginile analizate arată resturi și vehicule avariate la peste 60 de metri distanță. În același val de atacuri, alte lovituri ar fi distrus și două depozite în afara orașului, potrivit analizei vizuale citate.
Analiștii nu au găsit indicii privind existența unui amplasament militar în apropierea casei și nici informații despre victime militare, în condițiile în care autoritățile iraniene anunță de obicei astfel de cazuri, potrivit materialului citat.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că investighează rapoartele privind victimele civile, fără să răspundă întrebărilor despre ținta vizată, muniția utilizată sau măsurile de precauție pentru protejarea civililor.
„Suntem la curent cu rapoartele și le investigăm. Armata americană nu vizează niciodată civilii.”
În același timp, sursa arată că arme de această dimensiune sunt folosite, în mod obișnuit, împotriva unor obiective precum clădiri, depozite de căi ferate și linii de comunicații, iar experții avertizează că pot provoca vătămări grave civililor când sunt utilizate în zone dens populate. Cei doi copii supraviețuitori ai familiei Jafari au rămas internați în spital, în stare stabilă, potrivit oficialilor iranieni.
Recomandate
SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii din Rusia au vizat inclusiv o rafinărie Rosneft și au forțat închiderea spațiului aerian în regiunea Samara , potrivit Biziday , care relatează despre lovituri în noaptea de 2 august asupra unei baze aeriene din Engels, a rafinăriei din Saratov și a unui depozit al companiei de comerț online Wildberries din Novosemeykino. În Engels (regiunea Saratov), au fost raportate explozii după atacul asupra bazei aeriene. În orașul apropiat Saratov, un incendiu a izbucnit la rafinărie după ce aceasta ar fi fost lovită cu drone, conform informațiilor citate de publicație din The Kyiv Independent și AFP. Guvernatorul regiunii Saratov a anunțat că două persoane au fost ucise în atacuri și că infrastructură civilă din ambele orașe a fost avariată. Separat, în Novosemeykino (regiunea Samara), un depozit al Wildberries a luat foc după ce a fost lovit cu drone. Guvernatorul regiunii Samara a precizat că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza amenințărilor de atac cu drone. Pe partea rusă, Ministerul Apărării susține că a interceptat 635 de drone ucrainene „peste noapte”, menționând pe Telegram peste o duzină de regiuni în care ar fi fost întâlnite dronele. Rafinăria Saratov a Rosneft este descrisă ca una dintre cele mai vechi rafinării din Rusia, cu un volum de 4,8 milioane de tone, ceea ce face ca incidentul să fie relevant și din perspectiva riscurilor operaționale pentru infrastructura energetică. [...]
O nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile din Harkov și regiunea Nikolaev a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv trei copii , într-un context în care intensificarea loviturilor aeriene pune presiune pe capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele, potrivit Kyiv Post . În Harkov, atacurile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 august, și au vizat districtele Industrialnîi, Kîivskîi și Saltivskîi. Primarul Ihor Terehov a spus că o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe din districtul Saltivskîi, fără victime raportate în acel incident. În districtul Industrialnîi au fost înregistrate mai multe lovituri, iar șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat că trei locuitori – un bărbat de 74 de ani, o fată de opt ani și un băiat de 13 ani – au suferit reacții acute de stres. Asistența medicală a fost acordată la fața locului. Tot în Harkov, primarul a raportat o lovitură în districtul Kîivskîi, precizând că forțele ruse au folosit o dronă de tip „Molniya ” („Fulger”) – descrisă ca o muniție rătăcitoare (dronă care poate „patrula” până găsește ținta) cu aripă fixă, cu cost redus, capabilă să transporte încărcături explozive mici pe distanțe de 30-40 km. Autoritățile evaluau amploarea pagubelor. Atac separat în regiunea Nikolaev: benzinărie lovită, trei răniți Loviturile din Harkov au urmat unui atac cu dronă produs sâmbătă, 1 august, în regiunea Nikolaev, care a vizat o benzinărie și a rănit trei civili. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, atacul a avut loc în jurul orei 13:45 (ora locală) și i-a rănit pe un bărbat de 61 de ani, o femeie de 29 de ani și o fetiță de patru ani. Victimele au fost tratate și primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Context: val recent de lovituri aeriene și presiune pe apărarea antiaeriană Publicația plasează aceste atacuri regionale după un baraj aerian la nivel național, produs sâmbătă dimineață, care ar fi inclus 35 de rachete și 185 de drone de atac de diverse tipuri. Ținta principală a rachetelor balistice ar fi fost Kievul, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat că Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice, invocând un deficit critic de interceptori Patriot. În același episod, atacurile asupra Kievului ar fi ucis nouă persoane și ar fi rănit 33, inclusiv patru copii, fiind raportate pagube la clădiri rezidențiale și obiective civile, inclusiv o clinică medicală, un studio de film și supermarketuri. Au fost raportate lovituri și în regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava, precum și un atac cu dronă asupra unui centru logistic Rozetka din Brovarî (regiunea Kiev), soldat cu un mort și șase răniți. [...]
Disputa privind o posibilă suspendare a Spaniei din Schengen reaprinde tensiunile din UE pe gestionarea migrației , după ce premierul Pedro Sánchez a acuzat unele state membre că reacționează „egoist, polarizant și ilegal” în contextul trecerilor masive la frontiera din Ceuta, potrivit Mediafax . Sánchez spune că a trimis o scrisoare către Bruxelles în care susține că anumite guverne au preferat să „atace” Spania și să ceară excluderea temporară din spațiul Schengen , invocând „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care ar contraveni legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate ale UE. Informațiile sunt atribuite publicației spaniole El Pais, citată de Mediafax, iar contextul este relatat de The Guardian. Miza: reguli Schengen și răspuns coordonat la crizele de frontieră În argumentația sa, premierul spaniol afirmă că, în mai puțin de 48 de ore, guvernul de la Madrid ar fi „restaurat complet controlul frontierei”, ar fi oferit asistență umanitară extinsă, ar fi returnat „practic toți” migranții care au trecut ilegal și ar fi prevenit deplasări neautorizate către Europa continentală. Sánchez a adăugat că măsurile au fost luate „în strânsă coordonare” cu autoritățile marocane și cu „foarte puțin sprijin” din partea altor state europene, cerând o reuniune rapidă, „de urgență”, a miniștrilor de interne din UE. Situația din Ceuta: revenire treptată la normal, dar cu bilanț de victime El Pais mai relatează că Ceuta „revine treptat la normal”, cu magazine redeschise, trafic reluat și rezerve de combustibil restabilite după mai multe zile de perturbări. Potrivit aceleiași surse, mulțimile mari observate la începutul săptămânii s-au dispersat în mare parte, deși grupuri mici de tineri au rămas în anumite zone. Autoritățile spaniole au anunțat un nou bilanț al crizei de la frontieră: numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Totodată, guvernul de la Madrid ar urma să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, potrivit agenției AP, citată de Mediafax. Poziția Madridului: „Integritatea spațiului Schengen este garantată” Ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc” și a susținut, într-o postare pe platforma X, că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.” În plan european, disputa indică o presiune în creștere pentru decizii rapide la nivelul miniștrilor de interne, în condițiile în care unele state cer măsuri excepționale, iar Spania respinge ideea unei suspendări din Schengen ca fiind contrară regulilor UE. [...]
Blocarea Strâmtorii Hormuz și extinderea atacurilor asupra rutelor maritime mută presiunea pe costurile energiei și ale transportului , într-un moment în care Occidentul operează cu resurse militare limitate pe două teatre majore, potrivit unei analize din Adevărul . În Orientul Mijlociu, confruntarea dintre Iran și Statele Unite depășește „loviturile punctuale” și riscă să se transforme într-un conflict regional, cu efecte directe asupra securității și economiilor statelor din Golf. Atacurile asupra infrastructurii energetice și asupra rutelor maritime au început să afecteze interesele guvernelor din regiune, pe fondul incertitudinii privind un acord durabil cu Iranul și al unei politici americane descrise ca greu de anticipat. Hormuz, punctul critic pentru piețele energetice Strâmtoarea Hormuz rămâne centrul confruntării Washington–Teheran și, înaintea conflictului, prin acest coridor maritim tranzita aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, notează analiza. În prezent, ruta este „practic blocată”, iar vulnerabilitatea este amplificată de incidente navale raportate în apropiere: o navă comercială avariată după ce a fost lovită de un proiectil și o altă ambarcațiune care a semnalat o explozie în proximitate. Publicația citează organizația britanică UK Maritime Trade Operations (UKMTO), care indică faptul că una dintre cele mai importante rute maritime și energetice ale lumii rămâne expusă, indiferent de evoluția negocierilor diplomatice. „Pauza” anunțată de Trump nu oprește escaladarea din teren Donald Trump a anunțat suspendarea unei operațiuni militare americane pregătite împotriva Iranului, după ce ar fi existat „linii generale” ale unui acord ce ar putea permite redeschiderea Hormuz pentru navigația comercială și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Mesajul a fost publicat pe Truth Social și a funcționat ca o frână temporară într-o criză care părea să se îndrepte spre o nouă rundă de bombardamente. Totuși, în aceeași zi, Iranul a lansat un atac cu drone asupra Kuweitului, aliat-cheie al SUA în Golf; autoritățile kuweitiene au spus că aparatele au fost interceptate. În paralel, ambasadele americane din Orientul Mijlociu le-au recomandat cetățenilor SUA să ia în calcul părăsirea regiunii, iar mai multe companii aeriene și-au prelungit suspendarea curselor către statele din Golf, pe fondul avertismentelor privind posibile închideri de spații aeriene. Conflictul se lărgește: Egipt, Marea Roșie, Irak Analiza descrie o extindere a confruntării dincolo de actorii principali, prin episoade și decizii care lovesc direct logistica energetică și comercială: în Egipt, două nave de transport de gaz natural lichefiat au luat foc în portul Damietta după ce una ar fi fost lovită de o dronă; nu există, până în prezent, un actor care să-și fi asumat atacul; rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor petroliere saudite prin Marea Roșie; Arabia Saudită a acuzat miliții irakiene susținute de Teheran că au atacat instalații petroliere saudite și a răspuns cu lovituri aeriene asupra unor obiective din Irak, în coordonare cu Statele Unite. O alianță maritimă „pe hârtie”, cu mize comerciale Pe fondul atacurilor din Marea Roșie, Arabia Saudită încearcă să construiască o structură regională de securitate – Multinational Maritime Defense Alliance – pentru protejarea rutelor comerciale. Paisprezece state (inclusiv Turcia, Pakistan, Kuweit, Bahrain, Qatar, Iordania și Egipt) au semnat o declarație comună de sprijin, însă documentul are, deocamdată, valoare politică, fără obligații militare concrete. Textul punctează că prudența semnatarilor reflectă reticența de a împărți costurile și riscurile unei alianțe permanente, în timp ce absența Omanului și a Emiratelor Arabe Unite sugerează lipsa unei poziții comune chiar în interiorul Golfului privind gestionarea confruntării cu Iranul și cu Houthi. Contextul european: presiune pe resursele occidentale și vulnerabilități în Ucraina În paralel, războiul din Ucraina intră într-o fază în care lipsa interceptoarelor antiaeriene devine critică. La 1 august 2026, Rusia a lansat un atac major asupra Kievului, cu rachete balistice și drone, soldat cu cel puțin nouă morți și peste treizeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a rămas fără interceptori pentru apărarea antiaeriană: „A fost interceptată o singură rachetă balistică, pur și simplu pentru că nu mai există interceptori.” În acest context, Zelenski i-a propus lui Donald Trump un schimb de capabilități: continuarea sprijinului american pentru apărarea antiaeriană, în schimbul accesului la experiența și tehnologiile dezvoltate de Ucraina în războiul cu drone. De ce contează pentru economie Mesajul central al analizei este că cele două crize – Orientul Mijlociu și Ucraina – se leagă prin aceeași constrângere: resurse militare limitate și presiune asupra aliaților occidentali, în timp ce rutele energetice și comerciale rămân vulnerabile. În practică, blocaje precum Hormuz și perturbările din Marea Roșie cresc riscul de costuri mai mari pentru transport și energie, chiar și în scenariul unor „pauze” diplomatice temporare. Pentru context suplimentar, Adevărul trimite la analizele anterioare despre „ecuația” celor două războaie și despre schimbarea de abordare a Riadului: Adevărul , respectiv Adevărul . [...]
El Niño a atins deja un nivel record de intensitate într-o zonă-cheie a Pacificului, iar ONU avertizează că următorul an ar putea aduce mai multe episoade de vreme extremă la nivel global , potrivit Biziday . Organizația Mondială de Meteorologie (OMM) , agenție a ONU, indică faptul că fenomenul este încă la început, dar semnalele măsurate și prognozele sugerează o escaladare care va amplifica efectele crizei climatice. OMM anunță că, în această săptămână, o zonă-cheie a Oceanului Pacific folosită pentru a evalua intensitatea El Niño a atins „cel mai cald și mai intens nivel înregistrat vreodată”. Deși El Niño este un fenomen natural și ciclic, acesta se află abia în a 15-a săptămână de la formare, iar modelele de prognoză computerizate indică deja că ar putea depăși recordul istoric de intensitate când va atinge vârful, spre finalul acestei toamne sau anul viitor. El Niño înseamnă o încălzire naturală a apelor Pacificului în apropierea ecuatorului, care „deformează” modelele meteorologice la nivel mondial. Conform informațiilor citate, fenomenul ar urma să dureze până în primăvara anului 2027, ceea ce prelungește fereastra de risc pentru episoade de temperaturi extreme și alte manifestări meteo severe. Într-o declarație citată de Biziday, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, leagă intensificarea El Niño de o creștere a probabilității de fenomene meteo „sălbatice” și de agravarea efectelor încălzirii globale generate de activitatea industrială: „Acum două luni, am avertizat că El Niño sosește la ușa noastră. Acum este în casă – și crește temperaturile. (…) Dar acesta este doar un prim episod de încălzire, iar pe măsură ce El Niño se intensifică, va adăuga combustibil unei planete deja în flăcări. Ne aflăm pe un teritoriu necunoscut. Criza climatică este în plină expansiune.” Ce urmează, pe baza prognozelor citate vârful de intensitate este așteptat spre finalul acestei toamne sau anul viitor, conform modelelor computerizate menționate; durata estimată a episodului El Niño se întinde până în primăvara lui 2027; ONU avertizează că, pe măsură ce fenomenul se dezvoltă, crește riscul de noi extreme meteorologice la nivel mondial. Materialul Biziday citează ca sursă AP News . [...]
