Știri
Știri din categoria Diverse
Reacția Rusiei la achiziția Portului Internațional Giurgiulești este citită de București ca un semnal de presiune geopolitică cu miză economică, în condițiile în care România își consolidează rolul în logistica regională și în conectarea Republicii Moldova la UE, potrivit Digi24.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la Digi24 că atacul verbal al Ministerului rus de Externe vine pe fondul nemulțumirii Moscovei față de „creșterea influenței regionale a României” și a încercării Rusiei de a muta atenția în afara propriilor granițe.
În interpretarea șefei diplomației, achiziția Portului Internațional Giurgiulești are o dimensiune care depășește tranzacția în sine: ea ar întări conectarea Republicii Moldova cu Europa și, implicit, ar reduce spațiul de manevră al Rusiei în regiune.
„Este o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României, față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa, cu Uniunea Europeană.”
Țoiu a mai susținut că Moscova încearcă să „mute atenția” în exterior, pe fondul unor vulnerabilități interne, fără a detalia însă elemente suplimentare în materialul citat.
Ministra a indicat că procesul de negociere pentru Giurgiulești a început cu mai mult timp înainte, sugerând că nu este o reacție punctuală la evoluții recente, ci rezultatul unor discuții mai vechi între România și Republica Moldova.
În material este menționat și atacul lansat de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia, în contextul achiziției, într-o știre separată a publicației: Digi24.
Din informațiile prezentate nu rezultă măsuri concrete anunțate de România ca răspuns la reacția Rusiei. Miza imediată rămâne gestionarea consecințelor diplomatice ale tranzacției și menținerea cursului de integrare economică și logistică a Republicii Moldova către piața europeană, așa cum reiese din poziționarea exprimată de Oana Țoiu.
Recomandate
Moscova amenință cu „răspuns ferm” dacă Transnistria este atacată , ridicând miza de securitate în Republica Moldova și complicând suplimentar relațiile diplomatice și economice dintre Chișinău și Rusia, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin viceministrului rus de Externe Mihail Galuzin , care acuză autoritățile moldovene că își „intensifică politica” împotriva Rusiei și că urmează „directivele Bruxelles-ului”. Oficialul invocă, între altele, restricții impuse diplomaților ruși și măsuri luate față de presa și instituțiile ruse din Republica Moldova, pe care le califică drept „acțiuni ostile” ce vor primi un răspuns din partea Moscovei, „ținând cont de principiul reciprocității”. Linia roșie indicată de Rusia: trupele și cetățenii ruși din Transnistria În același interviu acordat agenției TASS, Galuzin spune că riscurile unor „provocări armate directe” din partea Kievului și a autorităților de la Chișinău împotriva Transnistriei sunt „reduse”, dar „nu pot fi excluse complet”. El afirmă că o agresiune armată împotriva regiunii de pe malul stâng al Nistrului, unde ar locui „peste 220 de mii de cetățeni ruși”, ar avea „consecințe catastrofale” pentru agresori. „Asemenea acțiuni [...] vor fi considerate de noi, în conformitate cu dreptul internațional, drept un atac împotriva Federației Ruse și nu vor rămâne fără un răspuns ferm și oportun.” Oficialul rus adaugă că Moscova ar folosi „toate mijloacele de care dispune” pentru a proteja cetățenii ruși din Transnistria, Grupul Operativ al Trupelor Ruse și contingentul de menținere a păcii, susținând că Rusia este „pregătită pentru orice evoluție a situației”. Contextul bilateral: restricții media, expulzări și închiderea centrului cultural rus Pe fondul acestei retorici, materialul notează că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea la începutul lunii iulie 2026, iar ambasada Rusiei ar urma să continue unele activități culturale prin secția de cultură. Anterior, s-a vehiculat ideea mutării instituției în regiunea transnistreană. Argumentele Chișinăului: securitate informațională și acuzații de spionaj Autoritățile moldovene justifică măsurile restrictive față de unele surse media prin nevoia de protejare a spațiului informațional și a securității naționale, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit autorităților, în perioada stării de urgență au fost blocate aproximativ 75 de resurse online care ar fi răspândit informații false sau mesaje ce incitau la ură, dezordini în masă ori război, transmite TVRMoldova . În privința expulzărilor de diplomați ruși, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova le-ar fi justificat prin acuzații de spionaj, ingerință în afacerile interne și activități incompatibile cu statutul diplomatic, nu prin simplul fapt că diplomații erau ruși. Iar închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură este pusă în legătură cu drone rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova, conform articolului. [...]
România riscă presiuni pe prețurile energiei din cauza importurilor în următorii ani , pe fondul întârzierii noilor capacități de producție și al unor probleme punctuale din sistem, potrivit declarațiilor fostului ministru al Energiei Răzvan Nicolescu , făcute la Digi24 . Nicolescu spune că România va fi „nevoită să importe energie” în următorii aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor intra în funcțiune. În opinia sa, scenariul deconectării temporare a marilor consumatori este puțin probabil, deoarece există opțiuni de acoperire a necesarului prin capacități aflate în rezervă și prin importuri. Importurile ca soluție de echilibrare, cu efect posibil în facturi În cazul în care producția internă nu este suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, inclusiv Grecia, Bulgaria și Ucraina. Fostul ministru a invocat existența capacităților transfrontaliere (linii de conectare) disponibile și a estimat că, după această perioadă de circa doi ani, România ar putea reveni la statutul de exportator. În paralel, închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă adaugă presiune suplimentară asupra sistemului energetic, însă Nicolescu susține că există suficiente opțiuni pentru a acoperi consumul. „Panică” și discuțiile despre forță majoră, risc suplimentar pentru prețuri Întrebat despre posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Nicolescu a spus că situația „nu este atât de simplă” și a amintit că forța majoră se referă, în general, la evenimente excepționale (calamități, cutremure, războaie, fenomene extreme). Stabilirea existenței forței majore ar reveni instanțelor, în cazul unui litigiu. Principala sa îngrijorare rămâne însă efectul mesajelor alarmiste asupra pieței: „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri.” El avertizează că reacțiile exagerate și apariția panicii pot amplifica presiunile asupra prețurilor energiei și cere ca situația să fie explicată „clar și corect” pentru a evita distorsiuni în piață. Probleme structurale: proiecte întârziate și rolul cărbunelui în criză Nicolescu a criticat ritmul lent al proiectelor energetice ale companiilor de stat, dând exemplul unei centrale începute în urmă cu aproximativ 12 ani și încă nefinalizate. În schimb, el spune că mizează pe proiecte private aflate într-un stadiu avansat pentru creșterea producției. În ceea ce privește centralele pe cărbune, fostul ministru consideră că ele pot fi utile în perioade de criză, chiar dacă sunt vechi și au randamente mai scăzute. Pe termen lung, România ar trebui să se bazeze pe soluții mai eficiente și pe capacități noi, iar închiderea unor centrale pe cărbune înainte de a avea înlocuitori a fost, în opinia sa, o greșeală: „Întâi pui în loc și apoi închizi.” [...]
Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]
PSD condiționează votul pentru un premier tehnocrat de un plan de guvernare care să includă prioritățile partidului și ale României , iar această poziționare poate debloca rapid formarea unui guvern dacă se strânge o majoritate în jurul unui nume acceptabil, potrivit Digi24 . Bogdan Ivan a spus, marți, la Digi24, că PSD ar susține un premier tehnocrat „dacă acel premier va veni cu un plan de guvernare în care să se regăsească prioritățile” partidului și ale țării, adăugând că, în aceste condiții, nu ar vedea probleme „pentru a-l vota mâine cu ambele mâini”. În același timp, Ivan a reiterat că, în opinia sa, prima nominalizare de premier „ar fi trebuit” să vină de la PSD, ca cel mai mare partid parlamentar, iar formațiunea l-a susținut pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. Compromisul invocat de PSD și blocajul politic Deputatul PSD a susținut că partidul a făcut compromisuri în discuțiile pentru formarea noului guvern, inclusiv acceptând varianta unui executiv tehnocrat susținut de partide din fosta coaliție. În declarațiile sale, Ivan a indicat drept sursă a schimbărilor de poziție pe „premierul demis Ilie Bolojan ”, despre care a spus că ar fi respins, pe rând, mai multe opțiuni de premier. Totodată, Ivan a afirmat că PSD este dispus să voteze un premier care nu este din partid, în timp ce PNL, în evaluarea sa, nu ar fi arătat aceeași disponibilitate la compromis, „pentru că le convine actuala formulă cu Ilie Bolojan la Palatul Victoriei”. De ce apare numele lui Alexandru Nazare Întrebat despre varianta Alexandru Nazare premier, Bogdan Ivan a spus că Sorin Grindeanu ar fi „mult mai potrivit”, dar a deschis ușa unei soluții alternative dacă Nazare ar putea „să coalizeze mai rapid un număr suficient de voturi” pentru un guvern, iar Grindeanu ar accepta să cedeze. „Am lucrat cu Nazare în fostul guvern, consider că e un om corect, nu face politică, face multă administrație și cred că ar fi o variantă corectă pentru a deține funcția de premier.” În logica prezentată de Ivan, criteriul decisiv rămâne capacitatea candidatului de a strânge rapid voturi pentru învestire, cu condiția existenței unui plan de guvernare compatibil cu prioritățile PSD. [...]
Un sat izolat din provincia Zhejiang a ajuns să genereze anual circa 10,4 milioane de dolari (aprox. 47,8 milioane lei) din afaceri mici conduse de tineri , pe fondul unei transformări începute cu investiții în infrastructură și continuate cu dezvoltarea de activități orientate spre turiști și comunitatea locală, potrivit Libertatea . În satul Lizu funcționează aproximativ 100 de afaceri – de la ateliere de meșteșuguri și magazine mici până la cafenele – conduse de 340 de tineri antreprenori. Veniturile cumulate sunt estimate la aproximativ 70 de milioane de yuani, echivalentul a circa 10,4 milioane de dolari (aprox. 47,8 milioane lei), conform Channel NewsAsia, citată de publicație. Un indicator al schimbării este structura demografică: aproximativ jumătate dintre locuitori au cel mult 35 de ani, deși satul păstrează și o populație vârstnică, cel mai bătrân localnic având 102 ani, potrivit aceleiași surse. De la infrastructură la economie locală bazată pe servicii Transformarea Lizu a început în 2003, înainte ca „revitalizarea rurală” să devină o politică națională în China. Primele intervenții au vizat infrastructura de bază, iar ulterior autoritățile și comunitatea au trecut la dezvoltarea activității comerciale. La nivel național, strategia de revitalizare rurală a fost introdusă în 2017, iar Beijingul a prezentat anul trecut un plan până în 2027, care urmărește inclusiv dezvoltarea agriculturii și reducerea diferențelor dintre orașe și mediul rural. Ce tip de antreprenoriat atrage satul Materialul dă exemple de tineri care au renunțat la joburi din marile orașe pentru a deschide afaceri în Lizu: o fostă profesoară din Hangzhou care a deschis o cafenea (Coeur Et) după cinci luni de renovări, concepută și ca spațiu pentru activități; o tânără care a plecat dintr-o companie de internet din Beijing, unde lucra în regimul „996” (9:00–21:00, șase zile pe săptămână), și conduce acum un magazin de tămâie din casa bunicii, realizând accesorii din plante și ierburi tradiționale. Schimbarea se vede și în utilizarea clădirilor: o fostă casă a unui profesor pensionar a fost transformată într-o cafenea modernă, iar proprietarul închiriază o parte din spațiu unei tinere antreprenoare, descriind o relație de sprijin între generații. Modelul nu se copiază automat Un profesor de la Universitatea Fudan , Zhao Deyu, avertizează că proiectele rurale de succes au nevoie de un element distinctiv și că simpla copiere a unei idei poate duce la împărțirea cererii între localități apropiate, cu risc de scădere a profitabilității. În acest context, autoritățile chineze ar introduce planuri care încurajează comunitățile să-și dezvolte propriile caracteristici. Dimensiunea programelor este mare: China are aproximativ 500.000 de sate administrative, iar 260.000 sunt vizate de lucrări și programe de îmbunătățire, însă profesorul citat consideră nerealist ca toate să ajungă la nivelul Lizu. O soluție discutată este relocarea locuitorilor din satele aproape depopulate către localități revitalizate, în timp ce terenurile rămase pot primi alte utilizări. [...]
Rusia își mută greutatea militară din Crimeea spre aviație, pe fondul loviturilor ucrainene , după ce peninsula „nu mai reprezintă o bază navală cu drepturi depline” pentru Flota rusă din Marea Neagră, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk , preluată de Digi24 , care citează RBC Ukraine. Mesajul central al Marinei ucrainene este că Rusia nu mai menține o prezență navală „deplină” în Crimeea, însă continuă să folosească peninsula în scopuri militare. În această logică, Crimeea rămâne importantă pentru Moscova, dar nu mai este un spațiu sigur pentru navele de război. De ce contează: schimbare operațională în Marea Neagră Pletenchuk susține că principala capacitate a Rusiei de a influența situația din regiune „constă acum în mijloacele sale aeriene”. Cu alte cuvinte, presiunea militară ar fi mutată mai mult în zona aviației, în timp ce rolul Crimeei ca bază navală ar fi degradat. În paralel, forțele ucrainene continuă să lovească obiective militare de pe peninsulă, vizând infrastructura care ar susține prezența trupelor ruse în regiune. „Operațiunile se desfășoară acolo practic non-stop. Este vorba de obiective de infrastructură militară care le permit rușilor să-și mențină prezența aici.” Ținte menționate în atacurile ucrainene Digi24 notează că, în noaptea de 1 august, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit instalații militare rusești din Crimeea ocupată și din sudul Ucrainei. Printre ținte sunt enumerate: un depozit pentru nave de suprafață fără echipaj din Chornomorske; poduri feroviare din apropierea localităților Chonhar și Vladyslavivka; o unitate de informații radio-electronice a Flotei ruse din Marea Neagră, în Sevastopol. Separat, este menționat că luptători din cadrul Grupului 13, unitate specială a Serviciului de Informații al Apărării, ar fi distrus un sistem rusesc de apărare aeriană Pantsir-S1 și o macara militară în Crimeea ocupată temporar. Ce urmează Din informațiile prezentate, concluzia operațională este că Rusia ar continua să folosească Crimeea ca platformă militară, chiar dacă rolul ei ca bază navală ar fi diminuat, iar vulnerabilitatea infrastructurii ar rămâne un punct de presiune pentru Ucraina. Declarațiile sunt atribuite Marinei ucrainene și sunt relatate de RBC Ukraine, fără o confirmare independentă în materialul citat. [...]
