Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își asumă controlul asupra activelor unor multinaționale, crescând riscul operațional pentru companiile care au rămas pe piață, după ce Vladimir Putin a semnat un decret de confiscare care vizează inclusiv Nestlé și Auchan, potrivit Digi24.
Decretul, semnat pe 17 septembrie, plasează activele mai multor companii internaționale sub administrarea temporară a societății pe acțiuni ruse L.E.V. Management, potrivit presei ruse citate de Kyiv Independent. Pe lista menționată în material apar, pe lângă Nestlé și Auchan, și Bati Logistics, FM Logistics și Le Monlid LLC.
Miza pentru mediul de afaceri este una de reglementare și de risc: trecerea activelor sub „administrare temporară” înseamnă, în practică, pierderea controlului direct asupra operațiunilor și a deciziilor legate de bunuri, într-un context în care multe companii occidentale și-au redus expunerea în Rusia după invazia Ucrainei.
Materialul arată că Nestlé și Auchan nu au părăsit piața rusă după februarie 2022, ci și-au ajustat activitatea.
În paralel cu măsurile administrative din Rusia, articolul notează că proprietăți ale unor companii internaționale care operează în Ucraina au fost avariate în urma atacurilor rusești.
Pe 29 august, un atac a avariat o unitate de producție PepsiCo din regiunea Mikolaiv, iar pe 23 august Rusia a lovit o fabrică a Mondelez International din regiunea Sumîi, potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrii Sîbiha. Două drone ar fi lovit unitatea din orașul Trostianeț, rănind mai mulți angajați, conform aceleiași surse.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile „administrării temporare”, rămâne neclar ce pași vor urma pentru companiile vizate și în ce măsură acestea își pot recupera controlul asupra activelor din Rusia.
Recomandate
NATO mizează pe ambiguitate ca instrument de descurajare , refuzând să precizeze public ce tip de atac ar activa Articolul 5 , în timp ce Rusia „are o viziune clară” asupra pragului, potrivit Digi24 , care citează declarațiile secretarului general al Alianței, Mark Rutte . Într-un interviu acordat Press Association, Rutte a spus că NATO nu va detalia niciodată public liniile roșii pentru activarea clauzei de apărare colectivă, tocmai pentru a păstra incertitudinea strategică. În același timp, el a susținut că Moscova ar evalua totuși destul de precis ce ar putea declanșa un răspuns de tip Articolul 5. „Nu vom vorbi niciodată despre ce anume declanșează aplicarea Articolului 5.” Contextul invocat este intensificarea „atacurilor hibride” atribuite Kremlinului, pe care state europene le descriu drept o campanie de sabotaj și destabilizare, inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra unui aeroport german. Astfel de episoade alimentează întrebarea practică: când trece un atac „sub prag” în zona care ar putea angaja apărarea colectivă a NATO. Răspunsuri „simetrice” și „asimetrice”, unele posibil secrete Rutte a afirmat că Alianța are „toate opțiunile de răspuns” necesare pentru a contracara acțiuni care nu ating pragul Articolului 5, iar o parte dintre aceste măsuri nu vor fi făcute publice și nici nu vor urma logica de tip „ochi pentru ochi”. „Avem la dispoziție toate opțiunile de reacție de care avem nevoie. Nu va fi întotdeauna o chestiune publică. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.” Ca exemple, el a indicat măsuri împotriva „flotei fantomă” folosite de Moscova pentru transportul produselor petroliere supuse sancțiunilor și operațiunea NATO „Baltic Sentry”, lansată după avarierea unor cabluri submarine esențiale. Presiune pentru creșterea efortului de apărare în Europa În același set de declarații, șeful NATO a avertizat că Europa trebuie să-și intensifice eforturile de apărare, invocând riscul unui conflict pe „două fronturi” dacă China ar acționa militar împotriva Taiwanului, ceea ce – în evaluarea sa – ar putea împinge Rusia să atace Europa. Declarațiile vin pe fondul temerilor legate de o posibilă reducere a forțelor americane din Europa, după ce administrația președintelui SUA, Donald Trump, a început în iulie o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în regiune. Rutte a spus însă că nu este îngrijorat de eventuale reduceri, argumentând că SUA trebuie să rămână puternice și în Indo-Pacific, iar Europa să compenseze printr-un efort mai mare pe flancul euro-atlantic. [...]
Rusia deschide secții de vot la frontieră pentru rușii din Polonia și statele baltice , într-o soluție logistică menită să ocolească închiderea multor consulate ruse din regiune după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 . Măsura vizează alegerile parlamentare pentru Duma de Stat și reia un mecanism folosit și la scrutinul prezidențial din 2024. Comisia Electorală rusă a anunțat, citată de TASS și preluată de AFP, că vor fi amenajate zece secții de votare „special” pentru cetățenii ruși care locuiesc în Polonia și în țările baltice, în apropierea punctelor de trecere a frontierei. În paralel, rămâne disponibilă și opțiunea votului electronic. „Bazându-ne pe experiența acumulată în 2024, vor fi amenajate zece secții de votare special pentru aceștia, în apropierea punctelor de trecere a frontierei”, a declarat președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, citată de TASS, potrivit News.ro. Unde vor fi amplasate secțiile și când are loc votul Votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică. Conform detaliilor prezentate, secțiile vor fi organizate astfel: patru secții în regiunea Kaliningrad (enclavă rusă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică); un birou special în regiunea Leningrad, la granița cu Estonia; cinci secții în regiunea Pskov, la granița cu Estonia și Letonia. Separat, Comisia Electorală mai indică deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări. De ce contează: vot extern adaptat la restricțiile diplomatice Inițiativa se adresează alegătorilor din state unde „majoritatea consulatelor ruse au fost închise” ca reacție la ofensiva declanșată de Rusia în Ucraina în februarie 2022. Practic, Moscova mută infrastructura de vot în proximitatea granițelor, reducând dependența de rețeaua consulară și transferând efortul logistic către alegători, care trebuie să se deplaseze până la frontieră. Scrutinul pentru reînnoirea celor 450 de locuri din Duma este primul legislativ organizat după februarie 2022, iar alegerile au loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Context regional de securitate În același timp, Polonia și statele baltice (Letonia, Estonia și Lituania) au semnalat în ultimele luni incursiuni repetate ale dronelor rusești pe teritoriile lor. Digi24 notează că, săptămâna trecută, Varșovia a acuzat Moscova de „escaladare”, după ce drone rusești au lovit teritoriul ucrainean în apropierea frontierei cu Polonia, iar Ucraina a susținut că a fost lovită inclusiv locomotiva unui tren Kiev–Varșovia. [...]
PSD condiționează orice discuție despre sprijin parlamentar pentru noul guvern de prezentarea unui program economic și fiscal , cerând premierului desemnat Siegfried Mureșan să spună public dacă va continua sau va schimba politicile Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PSD susține că Mureșan „trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală”: dacă intenționează să continue politicile actualului executiv sau să schimbe direcția. Social-democrații afirmă că, odată cu acceptarea desemnării, premierul desemnat are „obligația” de a prezenta „planul” pentru scoaterea țării din „criza economică și socială” pe care o leagă de guvernarea condusă de Ilie Bolojan. Partidul cere detalii concrete despre măsurile propuse pentru economie și nivelul de trai, inclusiv pe teme precum austeritatea și fiscalitatea, protejarea puterii de cumpărare, sprijinirea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă, dar și funcționarea serviciilor publice esențiale (de la sănătate la administrația locală). Mesajul politic: „întâi programul, apoi voturile” Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat public aceeași linie, acuzându-l pe Siegfried Mureșan că nu a venit cu un „plan pentru România” și criticând discuțiile despre împărțirea funcțiilor înaintea prezentării programului de guvernare. În postarea sa, Grindeanu afirmă că, „între timp”, leul „a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și insistă că PSD rămâne „ferm” pe condiția sa: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. De ce contează Miza imediată este una de funcționare a guvernării: PSD transmite că nu intră în negocieri despre o majoritate parlamentară fără clarificări asupra direcției economice (austeritate, fiscalitate, sprijin pentru investiții și locuri de muncă). În lipsa acestor răspunsuri, partidul sugerează că discuțiile despre voturi și formule de putere sunt premature. [...]
Aproape 5.000 de investiții PNRR derulate prin Ministerul Dezvoltării au fost finalizate, iar Guvernul susține că nu va pierde bani europeni pe aceste componente , potrivit Digi24 . Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a declarat la Oradea că țintele asumate de România pe componentele gestionate de minister vor fi atinse și chiar depășite, după analiza documentelor depuse. În total, sunt 4.976 de investiții finalizate, cu o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de lei, care „contribuie la îndeplinirea obiectivelor PNRR”, conform ministrului. Acesta a afirmat că, pe aceste componente, România „nu va pierde niciun euro” și că vor exista „câteva sute” de investiții finalizate peste ținta asumată, declarație citată de Agerpres . Ce înseamnă depășirea țintelor: absorbție peste 100% pe componentele ministerului Cseke Attila a mai spus că, la închiderea PNRR, proiectele se împart în trei categorii. Dincolo de cele 4.976 de investiții care intră în țintele asumate, „peste 600” de proiecte finalizate ar urma să fie susținute din bugetul de stat, ceea ce ar duce absorbția pe componentele Ministerului Dezvoltării la aproximativ 108–109%, potrivit aceleiași surse. Exemplu local: Oradea a închis 32 de investiții prin PNRR cu Ministerul Dezvoltării În municipiul Oradea au fost finalizate toate cele 32 de investiții derulate împreună cu Ministerul Dezvoltării prin PNRR. Printre proiectele enumerate de ministru se află: achiziția a nouă tramvaie; eficientizarea energetică a 26 de grădinițe și școli; lucrări la clădirea Primăriei, bazinul municipal și Maternitate. Ministrul a indicat și județul Bihor drept unul dintre „județele fruntașe” la numărul de contracte și investiții derulate prin minister. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este închiderea PNRR pe componentele Ministerului Dezvoltării, cu includerea proiectelor care contribuie la ținte și cu trecerea unor investiții finalizate pe finanțare de la bugetul de stat, astfel încât nivelul de absorbție să depășească pragul de 100% pe aceste componente. [...]
Uniunea Europeană pregătește o tranșă suplimentară de 3,3 miliarde de euro (aprox. 16,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone și rachete destinate Ucrainei , iar banii ar urma să ajungă la Kiev chiar din 18 septembrie, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: finanțarea imediată a nevoilor militare ale Ucrainei și direcționarea unor resurse europene către proiecte comune care pot antrena industria de apărare din UE. Fondurile vin pe fondul unei discuții telefonice între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Conform informațiilor prezentate, Bruxelles-ul este pregătit să folosească fondurile rămase din programul SAFE pentru a lansa proiecte de apărare împreună cu Ucraina. SAFE: împrumuturi preferențiale și proiecte comune de apărare Programul SAFE permite statelor membre să obțină împrumuturi în condiții preferențiale, în cadrul unui plafon de până la 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei). În acest cadru, Comisia Europeană urmărește să conecteze capacitățile industriale europene cu experiența operațională și inovațiile Ucrainei. „Dorim să combinăm experiența de luptă și inovațiile Ucrainei cu tehnologiile și potențialul industrial european”, a declarat Ursula von der Leyen. Proiectul „Freya” și componenta industrială UE și Ucraina intenționează să lucreze la sistemul „Freya”, destinat interceptării rachetelor balistice. Potrivit materialului, sistemul are la bază racheta de interceptare ucraineană FP-7.X, dezvoltată de compania Fire Point. În iunie, Fire Point a încheiat un acord cu firma germană Hensoldt pentru furnizarea de radare TRML-4D, care pot detecta și urmări peste 1.500 de ținte aeriene la o distanță de până la 250 km. Context bugetar: presiune pe finanțarea Ucrainei și condiționalități Von der Leyen a discutat cu Zelenski și despre reformele de care depinde finanțarea viitoare a Kievului, precum și despre progresul Ucrainei către aderarea la UE, în condițiile în care nevoile de finanțare pentru apărare cresc. Digi24 notează că, pentru 2027, Ucraina ar urma să aloce o sumă record de 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) pentru apărare. Conform proiectului de buget citat, țara se așteaptă să primească anul viitor 52,6 miliarde de dolari (aprox. 237 miliarde lei) sub formă de ajutor internațional, din care 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei) sunt deja asigurate prin angajamentele partenerilor. Totodată, potrivit ministrului ucrainean de finanțe Serghei Marchenko, Kievului îi lipsesc 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare în 2026. [...]
Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]
