Știri
Știri din categoria Diverse
NATO mizează pe ambiguitate ca instrument de descurajare, refuzând să precizeze public ce tip de atac ar activa Articolul 5, în timp ce Rusia „are o viziune clară” asupra pragului, potrivit Digi24, care citează declarațiile secretarului general al Alianței, Mark Rutte.
Într-un interviu acordat Press Association, Rutte a spus că NATO nu va detalia niciodată public liniile roșii pentru activarea clauzei de apărare colectivă, tocmai pentru a păstra incertitudinea strategică. În același timp, el a susținut că Moscova ar evalua totuși destul de precis ce ar putea declanșa un răspuns de tip Articolul 5.
„Nu vom vorbi niciodată despre ce anume declanșează aplicarea Articolului 5.”
Contextul invocat este intensificarea „atacurilor hibride” atribuite Kremlinului, pe care state europene le descriu drept o campanie de sabotaj și destabilizare, inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra unui aeroport german. Astfel de episoade alimentează întrebarea practică: când trece un atac „sub prag” în zona care ar putea angaja apărarea colectivă a NATO.
Rutte a afirmat că Alianța are „toate opțiunile de răspuns” necesare pentru a contracara acțiuni care nu ating pragul Articolului 5, iar o parte dintre aceste măsuri nu vor fi făcute publice și nici nu vor urma logica de tip „ochi pentru ochi”.
„Avem la dispoziție toate opțiunile de reacție de care avem nevoie. Nu va fi întotdeauna o chestiune publică. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.”
Ca exemple, el a indicat măsuri împotriva „flotei fantomă” folosite de Moscova pentru transportul produselor petroliere supuse sancțiunilor și operațiunea NATO „Baltic Sentry”, lansată după avarierea unor cabluri submarine esențiale.
În același set de declarații, șeful NATO a avertizat că Europa trebuie să-și intensifice eforturile de apărare, invocând riscul unui conflict pe „două fronturi” dacă China ar acționa militar împotriva Taiwanului, ceea ce – în evaluarea sa – ar putea împinge Rusia să atace Europa.
Declarațiile vin pe fondul temerilor legate de o posibilă reducere a forțelor americane din Europa, după ce administrația președintelui SUA, Donald Trump, a început în iulie o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în regiune. Rutte a spus însă că nu este îngrijorat de eventuale reduceri, argumentând că SUA trebuie să rămână puternice și în Indo-Pacific, iar Europa să compenseze printr-un efort mai mare pe flancul euro-atlantic.
Recomandate
Ținta de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 pune presiune pe bugetele europene , iar Marea Britanie este dată ca exemplu de către secretarul general al NATO, Mark Rutte , care cere „mai multă implicare” financiară și militară pentru a menține credibilă apărarea colectivă, potrivit Digi24 . Într-o vizită în Regatul Unit, Rutte a lăudat promisiunea Londrei de a crește cheltuielile de apărare, dar a insistat că efortul trebuie să continue pe termen lung. Mesajul vine pe fondul obiectivului cerut de Donald Trump la nivelul alianței: cheltuieli de apărare de 3,5% din PIB până în 2035, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de lire sterline „în termeni reali”, bani care ar urma să fie găsiți din impozite suplimentare, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, notează The Guardian, citat de Digi24. Marea Britanie, între angajamente și constrângeri bugetare În prezent, Marea Britanie are prevăzută în buget o creștere a cheltuielilor de apărare la 2,7% din PIB până la sfârșitul următorului deceniu. Pe termen scurt, presiunile financiare au dus armata să oprească antrenamentele neesențiale până la finalul anului, potrivit News.ro. În plan politic, articolul descrie și tensiuni legate de ritmul creșterii bugetului apărării: John Healey a demisionat din funcția de secretar al apărării în iunie, după ce Keir Starmer nu a dorit să se angajeze la atingerea pragului de 3% până în 2030, invocând costuri prea mari în următorul deceniu. Ulterior, numit ministru de finanțe de către Andy Burnham, Healey nu s-a angajat nici atunci față de obiectivul intermediar, alimentând speculații că majorările ar putea fi împinse după următoarele alegeri. De ce contează: credibilitatea apărării colective și „nota de plată” Rutte a legat explicit creșterea cheltuielilor de apărare de credibilitatea NATO într-un context pe care îl descrie drept cel mai periculos și complex „din ultima generație”, invocând războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, incertitudinea geopolitică și amenințări precum Rusia și războiul împotriva Ucrainei, terorismul și Iranul. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Regatului Unit şi a Europei în cadrul alianţei.” În același cadru, Rutte a susținut că, până la revenirea lui Trump la Casa Albă, mulți europeni au plecat de la presupunerea că SUA vor suporta „indiferent de situație” cea mai mare parte a costurilor și a forței militare. El a amintit că la summitul NATO de la Haga din 2025 aliații, inclusiv Regatul Unit, au convenit să-și majoreze cheltuielile pentru a se alinia la nivelurile Statelor Unite. Context operațional: sprijin pentru Ucraina și reacția la sabotaje Rutte a afirmat că Marea Britanie „conduce” riposta împotriva unei campanii rusești de provocare și sabotaj în Europa și a numit Londra „un bun prieten al Ucrainei”. Potrivit articolului, Marea Britanie cheltuiește 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu arme. Separat, biroul premierului canadian Mark Carney a anunțat că Canada a depus oficial o cerere de aderare la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară de reacție rapidă condusă de Marea Britanie și formată din 10 state membre NATO din zona Atlanticului de Nord, în contextul în care Ottawa caută o cooperare militară mai strânsă cu Europa. [...]
Rusia deschide secții de vot la frontieră pentru rușii din Polonia și statele baltice , într-o soluție logistică menită să ocolească închiderea multor consulate ruse din regiune după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 . Măsura vizează alegerile parlamentare pentru Duma de Stat și reia un mecanism folosit și la scrutinul prezidențial din 2024. Comisia Electorală rusă a anunțat, citată de TASS și preluată de AFP, că vor fi amenajate zece secții de votare „special” pentru cetățenii ruși care locuiesc în Polonia și în țările baltice, în apropierea punctelor de trecere a frontierei. În paralel, rămâne disponibilă și opțiunea votului electronic. „Bazându-ne pe experiența acumulată în 2024, vor fi amenajate zece secții de votare special pentru aceștia, în apropierea punctelor de trecere a frontierei”, a declarat președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, citată de TASS, potrivit News.ro. Unde vor fi amplasate secțiile și când are loc votul Votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică. Conform detaliilor prezentate, secțiile vor fi organizate astfel: patru secții în regiunea Kaliningrad (enclavă rusă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică); un birou special în regiunea Leningrad, la granița cu Estonia; cinci secții în regiunea Pskov, la granița cu Estonia și Letonia. Separat, Comisia Electorală mai indică deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări. De ce contează: vot extern adaptat la restricțiile diplomatice Inițiativa se adresează alegătorilor din state unde „majoritatea consulatelor ruse au fost închise” ca reacție la ofensiva declanșată de Rusia în Ucraina în februarie 2022. Practic, Moscova mută infrastructura de vot în proximitatea granițelor, reducând dependența de rețeaua consulară și transferând efortul logistic către alegători, care trebuie să se deplaseze până la frontieră. Scrutinul pentru reînnoirea celor 450 de locuri din Duma este primul legislativ organizat după februarie 2022, iar alegerile au loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate și anexate de Rusia. Context regional de securitate În același timp, Polonia și statele baltice (Letonia, Estonia și Lituania) au semnalat în ultimele luni incursiuni repetate ale dronelor rusești pe teritoriile lor. Digi24 notează că, săptămâna trecută, Varșovia a acuzat Moscova de „escaladare”, după ce drone rusești au lovit teritoriul ucrainean în apropierea frontierei cu Polonia, iar Ucraina a susținut că a fost lovită inclusiv locomotiva unui tren Kiev–Varșovia. [...]
Rusia își asumă controlul asupra activelor unor multinaționale, crescând riscul operațional pentru companiile care au rămas pe piață , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de confiscare care vizează inclusiv Nestlé și Auchan, potrivit Digi24 . Decretul, semnat pe 17 septembrie, plasează activele mai multor companii internaționale sub administrarea temporară a societății pe acțiuni ruse L.E.V. Management, potrivit presei ruse citate de Kyiv Independent. Pe lista menționată în material apar, pe lângă Nestlé și Auchan, și Bati Logistics, FM Logistics și Le Monlid LLC. Miza pentru mediul de afaceri este una de reglementare și de risc: trecerea activelor sub „administrare temporară” înseamnă, în practică, pierderea controlului direct asupra operațiunilor și a deciziilor legate de bunuri, într-un context în care multe companii occidentale și-au redus expunerea în Rusia după invazia Ucrainei. De ce sunt vizate Nestlé și Auchan Materialul arată că Nestlé și Auchan nu au părăsit piața rusă după februarie 2022, ci și-au ajustat activitatea. Nestlé a suspendat mai multe mărci cheie (inclusiv KitKat), a oprit publicitatea și a întrerupt investițiile de capital în Rusia, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE) . Auchan a trecut filiala sa din Rusia sub administrare locală în 2023, invocând statutul de „serviciu civil esențial” și a refuzat să iasă din țară. Context: presiune în creștere asupra companiilor internaționale În paralel cu măsurile administrative din Rusia, articolul notează că proprietăți ale unor companii internaționale care operează în Ucraina au fost avariate în urma atacurilor rusești. Pe 29 august, un atac a avariat o unitate de producție PepsiCo din regiunea Mikolaiv, iar pe 23 august Rusia a lovit o fabrică a Mondelez International din regiunea Sumîi, potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrii Sîbiha. Două drone ar fi lovit unitatea din orașul Trostianeț, rănind mai mulți angajați, conform aceleiași surse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile „administrării temporare”, rămâne neclar ce pași vor urma pentru companiile vizate și în ce măsură acestea își pot recupera controlul asupra activelor din Rusia. [...]
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
PSD condiționează orice discuție despre sprijin parlamentar pentru noul guvern de prezentarea unui program economic și fiscal , cerând premierului desemnat Siegfried Mureșan să spună public dacă va continua sau va schimba politicile Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Într-un comunicat, PSD susține că Mureșan „trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală”: dacă intenționează să continue politicile actualului executiv sau să schimbe direcția. Social-democrații afirmă că, odată cu acceptarea desemnării, premierul desemnat are „obligația” de a prezenta „planul” pentru scoaterea țării din „criza economică și socială” pe care o leagă de guvernarea condusă de Ilie Bolojan. Partidul cere detalii concrete despre măsurile propuse pentru economie și nivelul de trai, inclusiv pe teme precum austeritatea și fiscalitatea, protejarea puterii de cumpărare, sprijinirea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă, dar și funcționarea serviciilor publice esențiale (de la sănătate la administrația locală). Mesajul politic: „întâi programul, apoi voturile” Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat public aceeași linie, acuzându-l pe Siegfried Mureșan că nu a venit cu un „plan pentru România” și criticând discuțiile despre împărțirea funcțiilor înaintea prezentării programului de guvernare. În postarea sa, Grindeanu afirmă că, „între timp”, leul „a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și insistă că PSD rămâne „ferm” pe condiția sa: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. De ce contează Miza imediată este una de funcționare a guvernării: PSD transmite că nu intră în negocieri despre o majoritate parlamentară fără clarificări asupra direcției economice (austeritate, fiscalitate, sprijin pentru investiții și locuri de muncă). În lipsa acestor răspunsuri, partidul sugerează că discuțiile despre voturi și formule de putere sunt premature. [...]
Aproape 5.000 de investiții PNRR derulate prin Ministerul Dezvoltării au fost finalizate, iar Guvernul susține că nu va pierde bani europeni pe aceste componente , potrivit Digi24 . Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a declarat la Oradea că țintele asumate de România pe componentele gestionate de minister vor fi atinse și chiar depășite, după analiza documentelor depuse. În total, sunt 4.976 de investiții finalizate, cu o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de lei, care „contribuie la îndeplinirea obiectivelor PNRR”, conform ministrului. Acesta a afirmat că, pe aceste componente, România „nu va pierde niciun euro” și că vor exista „câteva sute” de investiții finalizate peste ținta asumată, declarație citată de Agerpres . Ce înseamnă depășirea țintelor: absorbție peste 100% pe componentele ministerului Cseke Attila a mai spus că, la închiderea PNRR, proiectele se împart în trei categorii. Dincolo de cele 4.976 de investiții care intră în țintele asumate, „peste 600” de proiecte finalizate ar urma să fie susținute din bugetul de stat, ceea ce ar duce absorbția pe componentele Ministerului Dezvoltării la aproximativ 108–109%, potrivit aceleiași surse. Exemplu local: Oradea a închis 32 de investiții prin PNRR cu Ministerul Dezvoltării În municipiul Oradea au fost finalizate toate cele 32 de investiții derulate împreună cu Ministerul Dezvoltării prin PNRR. Printre proiectele enumerate de ministru se află: achiziția a nouă tramvaie; eficientizarea energetică a 26 de grădinițe și școli; lucrări la clădirea Primăriei, bazinul municipal și Maternitate. Ministrul a indicat și județul Bihor drept unul dintre „județele fruntașe” la numărul de contracte și investiții derulate prin minister. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este închiderea PNRR pe componentele Ministerului Dezvoltării, cu includerea proiectelor care contribuie la ținte și cu trecerea unor investiții finalizate pe finanțare de la bugetul de stat, astfel încât nivelul de absorbție să depășească pragul de 100% pe aceste componente. [...]
