Știri
Știri din categoria Diverse
Anularea întâlnirii Putin–șeful CIA arată limitele canalelor discrete de negociere în dosarul Ucraina, după ce Kremlinul ar fi considerat mesajul american prea apăsat, potrivit Digi24.
Conform unei surse apropiate Kremlinului citate de publicația rusă independentă de investigație Agentstvo și preluate de Meduza, Vladimir Putin intenționa să se întâlnească la Moscova, pe 25 august, cu directorul CIA, John Ratcliffe, dar a renunțat după ce a aflat scopul vizitei. Sursa susține că Ratcliffe ar fi îndemnat conducerea rusă să ajungă rapid la un acord pentru a opri războiul, argumentând că situația militară și economică a Rusiei „se deteriorează” și că ar fi mai avantajos pentru Kremlin să încheie un acord mai devreme.
În același timp, potrivit presei occidentale, Ratcliffe s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin (șeful SVR, serviciul de informații externe) și cu Alexandr Bortnikov (șeful FSB, serviciul federal de securitate). Publicația notează că detalii din una dintre discuții ar fi ajuns la Putin, ceea ce ar fi dus la anularea întrevederii directe, deși liderul rus își eliberase inițial agenda pentru aceasta.
The New York Times a relatat anterior că Ratcliffe i-ar fi transmis lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a poziției Rusiei în război și ar fi cerut începerea negocierilor de pace. Sursa Agentstvo a ironizat mesajul, sugerând că ar fi creat impresia că „Volodimir Zelenski se află deja pe Dealul Poklonnaya, privind Kremlinul prin binoclu”, adăugând că „Ratcliffe a greșit adresa”.
Vizita lui Ratcliffe la Moscova a fost prima deplasare a unui șef al agenției americane de informații în Rusia de la începutul războiului pe scară largă și s-a desfășurat neanunțat, în secret. Kremlinul a confirmat că Putin nu s-a întâlnit cu Ratcliffe, dar a precizat că oficialul american a discutat cu reprezentanți ai serviciilor ruse.
Rămâne însă neclar, potrivit materialului, dacă poziția directorului CIA reflecta linia Casei Albe în ansamblu.
Mass-media occidentală a avansat mai multe posibile obiective ale deplasării, de la îndemnuri pentru negocieri de pace și avertismente privind un posibil atac asupra țărilor NATO, până la solicitarea reducerii cooperării Rusiei cu Iranul, notează Meduza.
Separat, potrivit Axios, Ratcliffe ar fi propus și o întâlnire între președinții Statelor Unite, Rusiei și Ucrainei. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar fi posibilă doar pentru „finalizarea acordurilor”, nu pentru negocieri de la zero.
Recomandate
Erdogan caută investiții la summitul SOZ, în timp ce păstrează legături cu Rusia , într-o mișcare care complică poziționarea Turciei ca aliat NATO, potrivit Bild . Publicația relatează că președintele turc a fost surprins în discuții apropiate cu Vladimir Putin la reuniunea din Bișkek a Organizației de Cooperare de la Shanghai (SOZ) , un format perceput ca adversar al influenței occidentale. Summitul are loc în capitala Kîrgîzstanului, iar Bild descrie reuniunea drept una care adună lideri „uniți” de dorința de a slăbi Occidentul. În acest context, prezența unui șef de stat dintr-o țară NATO – Turcia – este prezentată ca ieșită din tipar, mai ales prin imaginile cu Erdogan în conversație „familiară” cu Putin. În același cadru, publicația notează că Erdogan ar fi discutat și cu liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko. De ce contează: miza economică a „dublului canal” al Ankarei Dincolo de simbolistica diplomatică, Bild leagă apropierea de SOZ de nevoile economice ale Turciei. Erdogan ar urmări „noi investiții” pentru economia turcă, afectată de inflație ridicată, în timp ce își păstrează opțiunile deschise între blocuri de putere. Publicația descrie această abordare ca parte a strategiei externe a lui Erdogan: Turcia este membră NATO din 1952 și, „în esență”, un partener de încredere, dar își menține canale active cu actori rivali Occidentului atunci când vede un avantaj. Context: sprijin pentru Ucraina, dar energie din Rusia Bild amintește că Ankara a sprijinit militar Ucraina, însă continuă să cumpere energie din Rusia. Această combinație – cooperare cu Occidentul pe securitate, dar legături economice cu Moscova – explică, în lectura publicației, de ce prezența lui Erdogan la un summit SOZ nu este neapărat o ruptură, ci o continuare a politicii de echilibru. Ce urmează: fără aderare, dar participare repetată Potrivit Bild, Turcia nu a aderat oficial la SOZ, însă Erdogan participă frecvent la reuniunile organizației în calitate de „observator”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre decizii concrete luate la Bișkek, rămâne de urmărit dacă Ankara va transforma această prezență într-un pas instituțional sau o va folosi, în principal, ca pârghie pentru beneficii economice și diplomatice. [...]
Rusia își adâncește dependența economică de China pe fondul sancțiunilor occidentale , iar Vladimir Putin și Xi Jinping au folosit întâlnirea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) , desfășurat în Republica Kârgâză, pentru a reafirma „alianța strategică” într-un context internațional descris drept tot mai „imprevizibil”, potrivit Digi24 . Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia se află în al cincilea an de război împotriva Ucrainei, iar Beijingul susține că relațiile bilaterale au devenit „mai solide”. Xi i-a transmis lui Putin că este „fericit” să se reîntâlnească și a vorbit despre perspective „și mai luminoase” ale relației, în pofida creșterii „incertitudinii și imprevizibilității” în ordinea internațională. China a negat constant că ar fi oferit Rusiei sprijin material pentru atacul asupra Ucrainei. Putin a confirmat, la rândul său, direcția de consolidare a legăturilor, afirmând că „cooperarea se dezvoltă cu succes pe toate fronturile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , discuțiile dintre cei doi lideri s-au concentrat în principal pe relațiile economice, iar subiectul războiului din Ucraina a fost abordat doar „în treacăt”. De ce contează: sancțiunile împing Rusia spre China Articolul notează că, pe fondul sancțiunilor occidentale introduse după invazia din Ucraina, economia Rusiei a devenit tot mai dependentă de China. Această evoluție a alimentat presiunile venite din statele occidentale către Beijing, pentru ca acesta să influențeze Moscova în direcția opririi ofensivei. În același timp, Putin și Xi au folosit în trecut reuniunile SCO pentru a promova ideea unei lumi „multipolare” și pentru a afișa un front comun împotriva Occidentului, în timp ce organizația combină o agendă de securitate cu una economică. Context regional: SCO, Ucraina și tensiunile SUA–Iran Summitul SCO de la Bișkek este unul de două zile și marchează 25 de ani de la înființarea organizației. La eveniment participă mai mulți lideri, inclusiv președintele iranian Masoud Pezeshkian, premierul indian Narendra Modi, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan este prezent ca „partener de dialog”. Reuniunea are loc la patru ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina și la șase luni de la izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Digi24 consemnează și avertismentul președintelui SUA, Donald Trump, către Moscova și Beijing, să nu înarmeze Iranul, pe fondul speculațiilor din presa americană privind o posibilă componentă legată de Teheran în discuțiile purtate la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Negocierile pentru Ucraina rămân blocate Putin s-a întâlnit și cu Narendra Modi, cei doi sosind împreună la discuțiile programate. Modi a spus că India este pregătită să depună eforturi pentru încetarea conflictului din Ucraina, în timp ce liderul rus a afirmat că Moscova „urmează calea” către o soluționare, fără detalii. Potrivit articolului, negocierile de pace mediate de Statele Unite sunt în impas. [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
UE își pregătește o nouă misiune în Liban, în timp ce menține sprijinul pentru Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , spune că aceste acțiuni nu vor descuraja Uniunea Europeană, dar avertizează că Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare pentru apărarea aeriană. Kallas afirmă că Europa este ținta unui „val de atacuri hibride” cu impact „tot mai mare”, iar obiectivul Moscovei ar fi să reducă sprijinul pentru Kiev. În același timp, ea a indicat că lunile iulie și august au fost cele mai sângeroase pentru civilii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor ruse. „Rusia încearcă să ne descurajeze să ajutăm Ucraina, dar nu va reuși.” Presiune pe apărarea aeriană: „Ucrainenii duc lipsă de interceptoare” Punctul vulnerabil rămâne apărarea aeriană, potrivit reprezentantei UE. Kallas a spus că Ucraina are nevoie de mai multe interceptoare, însă obținerea lor este dificilă, inclusiv din cauza faptului că state din interiorul și din afara UE sunt reticente să își reducă propriile stocuri pe fondul conflictelor din proximitatea frontierelor lor. UE discută o misiune militară și civilă în Liban, cu participarea a „cel puțin zece” state membre Separat de dosarul ucrainean, Kallas a anunțat că „cel puțin zece” state membre ar vrea să contribuie cu personal și resurse la o posibilă misiune militară și civilă în Liban. Scopul ar fi consolidarea forțelor de securitate internă libaneze, astfel încât armata să se poată concentra pe dezarmarea organizației Hezbollah , descrisă în articol drept proiraniană. Discuțiile au loc în contextul în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) se apropie de final și ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an. [...]
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere. Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană. Ce reclamă USR și PNL: încălcarea regulilor de reprezentare Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) . USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament. Cum arată noul echilibru în Biroul Permanent, potrivit USR Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere: „extremiștii” ar avea 4 voturi în Biroul Permanent (3 AUR și 1 SOS); dintr-un total de 12 voturi . Ce urmează Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
