Știri
Știri din categoria Diverse
Erdogan caută investiții la summitul SOZ, în timp ce păstrează legături cu Rusia, într-o mișcare care complică poziționarea Turciei ca aliat NATO, potrivit Bild. Publicația relatează că președintele turc a fost surprins în discuții apropiate cu Vladimir Putin la reuniunea din Bișkek a Organizației de Cooperare de la Shanghai (SOZ), un format perceput ca adversar al influenței occidentale.
Summitul are loc în capitala Kîrgîzstanului, iar Bild descrie reuniunea drept una care adună lideri „uniți” de dorința de a slăbi Occidentul. În acest context, prezența unui șef de stat dintr-o țară NATO – Turcia – este prezentată ca ieșită din tipar, mai ales prin imaginile cu Erdogan în conversație „familiară” cu Putin. În același cadru, publicația notează că Erdogan ar fi discutat și cu liderul Belarusului, Aleksandr Lukașenko.
Dincolo de simbolistica diplomatică, Bild leagă apropierea de SOZ de nevoile economice ale Turciei. Erdogan ar urmări „noi investiții” pentru economia turcă, afectată de inflație ridicată, în timp ce își păstrează opțiunile deschise între blocuri de putere.
Publicația descrie această abordare ca parte a strategiei externe a lui Erdogan: Turcia este membră NATO din 1952 și, „în esență”, un partener de încredere, dar își menține canale active cu actori rivali Occidentului atunci când vede un avantaj.
Bild amintește că Ankara a sprijinit militar Ucraina, însă continuă să cumpere energie din Rusia. Această combinație – cooperare cu Occidentul pe securitate, dar legături economice cu Moscova – explică, în lectura publicației, de ce prezența lui Erdogan la un summit SOZ nu este neapărat o ruptură, ci o continuare a politicii de echilibru.
Potrivit Bild, Turcia nu a aderat oficial la SOZ, însă Erdogan participă frecvent la reuniunile organizației în calitate de „observator”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre decizii concrete luate la Bișkek, rămâne de urmărit dacă Ankara va transforma această prezență într-un pas instituțional sau o va folosi, în principal, ca pârghie pentru beneficii economice și diplomatice.
Recomandate
Rusia își adâncește dependența economică de China pe fondul sancțiunilor occidentale , iar Vladimir Putin și Xi Jinping au folosit întâlnirea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) , desfășurat în Republica Kârgâză, pentru a reafirma „alianța strategică” într-un context internațional descris drept tot mai „imprevizibil”, potrivit Digi24 . Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia se află în al cincilea an de război împotriva Ucrainei, iar Beijingul susține că relațiile bilaterale au devenit „mai solide”. Xi i-a transmis lui Putin că este „fericit” să se reîntâlnească și a vorbit despre perspective „și mai luminoase” ale relației, în pofida creșterii „incertitudinii și imprevizibilității” în ordinea internațională. China a negat constant că ar fi oferit Rusiei sprijin material pentru atacul asupra Ucrainei. Putin a confirmat, la rândul său, direcția de consolidare a legăturilor, afirmând că „cooperarea se dezvoltă cu succes pe toate fronturile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , discuțiile dintre cei doi lideri s-au concentrat în principal pe relațiile economice, iar subiectul războiului din Ucraina a fost abordat doar „în treacăt”. De ce contează: sancțiunile împing Rusia spre China Articolul notează că, pe fondul sancțiunilor occidentale introduse după invazia din Ucraina, economia Rusiei a devenit tot mai dependentă de China. Această evoluție a alimentat presiunile venite din statele occidentale către Beijing, pentru ca acesta să influențeze Moscova în direcția opririi ofensivei. În același timp, Putin și Xi au folosit în trecut reuniunile SCO pentru a promova ideea unei lumi „multipolare” și pentru a afișa un front comun împotriva Occidentului, în timp ce organizația combină o agendă de securitate cu una economică. Context regional: SCO, Ucraina și tensiunile SUA–Iran Summitul SCO de la Bișkek este unul de două zile și marchează 25 de ani de la înființarea organizației. La eveniment participă mai mulți lideri, inclusiv președintele iranian Masoud Pezeshkian, premierul indian Narendra Modi, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan este prezent ca „partener de dialog”. Reuniunea are loc la patru ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina și la șase luni de la izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Digi24 consemnează și avertismentul președintelui SUA, Donald Trump, către Moscova și Beijing, să nu înarmeze Iranul, pe fondul speculațiilor din presa americană privind o posibilă componentă legată de Teheran în discuțiile purtate la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Negocierile pentru Ucraina rămân blocate Putin s-a întâlnit și cu Narendra Modi, cei doi sosind împreună la discuțiile programate. Modi a spus că India este pregătită să depună eforturi pentru încetarea conflictului din Ucraina, în timp ce liderul rus a afirmat că Moscova „urmează calea” către o soluționare, fără detalii. Potrivit articolului, negocierile de pace mediate de Statele Unite sunt în impas. [...]
Anularea întâlnirii Putin–șeful CIA arată limitele canalelor discrete de negociere în dosarul Ucraina, după ce Kremlinul ar fi considerat mesajul american prea apăsat, potrivit Digi24 . Conform unei surse apropiate Kremlinului citate de publicația rusă independentă de investigație Agentstvo și preluate de Meduza , Vladimir Putin intenționa să se întâlnească la Moscova, pe 25 august, cu directorul CIA, John Ratcliffe , dar a renunțat după ce a aflat scopul vizitei. Sursa susține că Ratcliffe ar fi îndemnat conducerea rusă să ajungă rapid la un acord pentru a opri războiul, argumentând că situația militară și economică a Rusiei „se deteriorează” și că ar fi mai avantajos pentru Kremlin să încheie un acord mai devreme. În același timp, potrivit presei occidentale, Ratcliffe s-a întâlnit cu Serghei Narîșkin (șeful SVR, serviciul de informații externe) și cu Alexandr Bortnikov (șeful FSB, serviciul federal de securitate). Publicația notează că detalii din una dintre discuții ar fi ajuns la Putin, ceea ce ar fi dus la anularea întrevederii directe, deși liderul rus își eliberase inițial agenda pentru aceasta. The New York Times a relatat anterior că Ratcliffe i-ar fi transmis lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a poziției Rusiei în război și ar fi cerut începerea negocierilor de pace. Sursa Agentstvo a ironizat mesajul, sugerând că ar fi creat impresia că „Volodimir Zelenski se află deja pe Dealul Poklonnaya, privind Kremlinul prin binoclu”, adăugând că „Ratcliffe a greșit adresa”. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar Vizita lui Ratcliffe la Moscova a fost prima deplasare a unui șef al agenției americane de informații în Rusia de la începutul războiului pe scară largă și s-a desfășurat neanunțat, în secret. Kremlinul a confirmat că Putin nu s-a întâlnit cu Ratcliffe, dar a precizat că oficialul american a discutat cu reprezentanți ai serviciilor ruse. Rămâne însă neclar, potrivit materialului, dacă poziția directorului CIA reflecta linia Casei Albe în ansamblu. Ipoteze despre miza vizitei Mass-media occidentală a avansat mai multe posibile obiective ale deplasării, de la îndemnuri pentru negocieri de pace și avertismente privind un posibil atac asupra țărilor NATO, până la solicitarea reducerii cooperării Rusiei cu Iranul, notează Meduza. Separat, potrivit Axios, Ratcliffe ar fi propus și o întâlnire între președinții Statelor Unite, Rusiei și Ucrainei. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar fi posibilă doar pentru „finalizarea acordurilor”, nu pentru negocieri de la zero. [...]
Iranul condiționează redeschiderea strâmtorii Ormuz de revenirea SUA la angajamentele din iunie , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele Masoud Pezeshkian spune că Teheranul este gata să reia „imediat” obligațiile asumate, dacă Washingtonul își respectă, la rândul lui, partea din protocolul de acord . Pezeshkian a făcut declarația la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Kârgâzstan, invocând un mecanism de „măsuri reciproce” în cazul în care SUA revin la protocolul semnat în iunie. Miza: Ormuz, rută strategică și instrument de presiune Protocolul din iunie urmărea „încetarea definitivă” a războiului dintre Teheran și Washington, declanșat la finalul lunii februarie, după atacuri americane și israeliene asupra Republicii Islamice. Acordul s-a destrămat ulterior în iulie, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea termenilor. În acest context, strâmtoarea Ormuz rămâne „un punct major de dezacord”. Digi24 notează că Iranul menține închiderea rutei maritime, dar leagă explicit o eventuală redeschidere de reluarea angajamentelor de către SUA. Ce spune Teheranul despre revenirea la acord Mesajul transmis de liderii iranieni este că reluarea obligațiilor ar putea fi rapidă, dacă există reciprocitate din partea americană. În formularea președintelui iranian: „Declar în mod explicit că, dacă Statele Unite își vor respecta angajamentele asumate în cadrul protocolului de acord (...), Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce.” Pe aceeași linie, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că SUA trebuie să respecte „angajamentele” și ceea ce „a semnat președintele lor”, adăugând: „În acest caz, totul poate fi repus pe făgașul normal.” Ce urmează Deocamdată, informațiile din sursă indică doar poziția publică a Teheranului și faptul că schimburile de focuri au fost reluate luni, după o lună de relativă acalmie. Nu sunt prezentate detalii despre un răspuns al Washingtonului sau un calendar de implementare, astfel că rămâne neclar dacă protocolul din iunie poate fi reactivat pe termen scurt. [...]
UE avertizează că blocajul din Ormuz poate împinge în sus prețurile la energie , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că demersurile de detensionare „nu au dat rezultate până în prezent” și a cerut respectarea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Kallas a făcut declarațiile în Wicklow, Irlanda, înaintea unei reuniuni informale a miniștrilor apărării din UE. Ea a insistat că navelor nu ar trebui să li se perceapă taxe pentru utilizarea rutelor care erau anterior deschise. „Pentru noi este important ca aceste rute, care au fost deschise și înainte, să nu fie supuse niciunui tip de taxă de trecere sau altă taxă.” În același context, miniștrii urmează să discute și despre protejarea infrastructurii submarine esențiale, pe fondul tensiunilor din zonă. Tensiuni militare și trafic comercial încă redus Declarațiile vin după ce, duminică, forțele americane au lovit poziții iraniene în apropierea insulei Larak, într-un episod prezentat de Washington ca o acțiune de prevenire a minării strâmtorii. Președintele SUA Donald Trump a susținut că ruta maritimă internațională a fost curățată de mine și a afirmat că săptămâna trecută au trecut prin strâmtoare 24 de nave. Totuși, cifra rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: aproximativ 130 de nave traversau zilnic Strâmtoarea Ormuz , iar traficul comercial continuă să se desfășoare la un nivel redus. Coridor temporar cu „taxe de securitate”, în contradicție cu poziția UE Între timp, Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru transportul maritim comercial, care ar putea include taxe de securitate — o variantă care contravine direct cererii formulate de Kallas privind libera trecere. Pentru Europa, riscul este unul imediat: prin Strâmtoarea Ormuz trec, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial și peste 20% din comerțul cu GNL (gaz natural lichefiat), ceea ce face ca o întrerupere prelungită să poată alimenta creșteri ale prețurilor la energie și ale inflației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
România ar urma să-și schimbe regulile de intervenție împotriva dronelor , dar înainte de modificarea legislației este nevoie de un „concept de apărare” agreat între instituții, inclusiv la nivelul CSAT , potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul dezbaterilor din Comisia de apărare a Senatului despre riscurile pe care le ridică dronele și limitele cadrului legal actual. Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , susține că discuția din Senat trebuie tratată ca un punct de plecare, nu ca o concluzie, pentru adaptarea legislației la „amenințările militare” asociate dronelor care ajung pe mare, la țărm sau în interiorul teritoriului național. De ce vrea MAI un „concept” înainte de lege Predoiu argumentează că un nou cadru legislativ ar trebui construit pe baza unei evaluări unitare a riscului și a resurselor existente, nu doar prin modificări punctuale. În viziunea sa, legislația trebuie să țină cont de: natura militară a amenințărilor; cazurile în care drone au accesat marea teritorială, zona economică exclusivă sau teritoriul României; capacitățile de detecție aflate în operarea instituțiilor; logistica, tehnica și bugetele disponibile; obligațiile deja prevăzute în legislația în vigoare. Ce rol își asumă MAI și ce urmează MAI spune că va continua să participe la dezbaterile parlamentare, dacă va fi invitat, cu „misiunea” de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și capacitățile pe care le are, inclusiv în raport cu evenimentele înregistrate. În același timp, Predoiu insistă că schimbarea legilor ar trebui precedată de elaborarea unui concept de apărare privind dronele, realizat prin consultarea tuturor instituțiilor relevante, „inclusiv a CSAT”. MAI ar urma să contribuie la această viitoare „arhitectură de răspuns” și să coopereze cu celelalte instituții, în limitele competențelor sale legale. [...]
