Știri
Știri din categoria Diverse
PSD deschide ușa unui vot AUR pentru învestirea guvernului, fără a discuta o coaliție formală, în scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat premier, potrivit Digi24. Mesajul, transmis de deputatul PSD Mihai Ghigiu, indică o strategie de construire a unei majorități prin voturi „la vedere”, cu impact direct asupra stabilității politice și a capacității de guvernare.
Ghigiu a spus, miercuri, la Parlament, că PSD ar încerca să negocieze „cu fiecare grup politic de bună credință” un viitor guvern, dacă partidul ar primi funcția de premier sau dacă președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar fi desemnat premier. Declarațiile au fost consemnate de News.ro, citat de Digi24.
Întrebat dacă asta ar însemna discuții inclusiv cu AUR și SOS România, deputatul PSD a nuanțat că ar exista discuții „cu colegii”, nu neapărat cu partidul AUR, invocând pozițiile conducerii AUR, „pe care noi, în multe momente, nu o putem agrea”.
În același timp, Ghigiu a afirmat că, dacă parlamentari AUR ar dori să voteze guvernul, „este normal” să se întâmple acest lucru.
Ghigiu a susținut că PSD nu va face „niciun fel de înțelegere, coaliție, colaborare” cu AUR, dar că ar cere tuturor parlamentarilor, inclusiv celor de la AUR, să voteze un guvern „cu puteri depline”, invocând responsabilitatea față de România.
Deputatul a mai argumentat că parlamentarii, potrivit Constituției, nu au „mandat imperativ” (adică nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel), iar votul ar trebui să țină de „propriile lor conștiințe”.
„Nu vom face niciun fel de înţelegere, coaliţie, colaborare, cum vreţi, cu partidul AUR. Am spus că vom ruga toţi parlamentarii, inclusiv de la AUR, dacă au, să zic aşa, responsabilitate faţă de România, să voteze un guvern cu puteri depline.”
În logica PSD, miza este obținerea unui vot suficient pentru învestire, chiar și în lipsa unei formule de coaliție cu AUR, ceea ce ar putea redesena temporar raporturile de putere din Parlament în jurul unui guvern condus de Sorin Grindeanu, dacă acesta va fi desemnat.
Recomandate
Reconfigurarea majorității din Camera Deputaților riscă să schimbe regulile de împărțire a funcțiilor-cheie , după ce PSD ar fi semnat un nou acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru funcțiile din Biroul permanent , potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că UDMR a aflat despre înțelegere abia la începutul plenului de marți și că formațiunea nu a semnat noul acord. În declarațiile făcute miercuri la Parlament, Csoma Botond a susținut că înțelegerea inițială, semnată la începutul mandatului (decembrie 2024) între PSD, PNL, USR și UDMR, prevedea alocarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata întregului mandat, iar la începutul fiecărei sesiuni se vota o hotărâre în baza acelui acord. Potrivit lui, acest aranjament „s-a schimbat” prin noua majoritate. „PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat.” Miza: funcțiile din Biroul permanent și conducerile de comisii Csoma Botond afirmă că UDMR are „o singură funcție de chestor” în Biroul permanent pe parcursul tuturor sesiunilor parlamentare din mandat și că, în discuții, ar fi apărut ideea ca UDMR să nu păstreze această poziție în toate sesiunile. Totodată, spune că au fost aduse în discuție și conducerile unor comisii din Camera Deputaților, inclusiv Comisia de politică externă, unde ar fi existat interes din partea AUR pentru conducere. În acest context, liderul deputaților UDMR a explicat că a votat proiectul de hotărâre pentru a menține funcția de chestor, insistând că nu a votat „cu AUR sau cu S.O.S.” și nici „împotriva PNL sau USR”. Rocada funcțiilor de secretar: AUR și S.O.S. „au devansat” Potrivit lui Csoma Botond, PNL și USR nu ar fi pierdut funcțiile de secretar, ci acestea ar fi fost mutate în ultima sesiune a mandatului. El a spus că, în acordul din 2024, AUR și S.O.S. urmau să primească funcțiile de secretar în ultima sesiune, însă acum „s-a făcut această rocadă” și „au devansat”. Legătura cu votul pe Guvern, doar la nivel de ipoteză Csoma Botond a avansat ideea că mișcarea PSD ar putea avea legătură cu viitorul vot privind Guvernul, dar a precizat explicit că este doar o ipoteză, nu o afirmație „factuală”. El a mai spus că, la un eventual vot pentru Guvern, UDMR ar lua în calcul persoana premierului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma și programul de guvernare, menționând că, dacă ar include „extremiștii”, UDMR nu ar vota. În același context, deputatul UDMR a atras atenția că România nu ar avea Guvern „de patru luni” și a reafirmat că un premier tehnocrat ar avea dificultăți de autoritate asupra unui Executiv format din miniștri politici. De asemenea, a respins acuzația că UDMR ar fi participat la „noua majoritate”, spunând că formațiunea nu a făcut parte din acest aranjament. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul să desemneze premierul chiar și fără o majoritate parlamentară confirmată , o schimbare de abordare care prelungește incertitudinea politică și riscă să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 , care citează surse politice. În această săptămână ar urma să aibă loc consultări oficiale, spun aceleași surse, deși după ultima rundă nu a fost făcută nicio desemnare. Până la următoarea rundă de discuții – care ar putea avea loc miercuri sau joi – sunt așteptate întâlniri între președinte și fiecare lider politic din fosta coaliție. De ce contează: desemnare fără „dovada” majorității, cu risc de blocaj la învestire La începutul crizei politice, Nicușor Dan ar fi condiționat desemnarea de existența unei majorități „solide”, însă acum ar fi dispus să facă nominalizarea „cu sau fără” dovada unei majorități parlamentare. Contextul invocat de Digi24 este că, în prezent, nu există o majoritate în Parlament, iar propunerile publice – atât dinspre PSD, cât și dinspre partidele de dreapta – nu ar reuși să strângă voturile necesare pentru trecerea unui guvern. Indiferent de concluziile discuțiilor, șeful statului ar fi pregătit să facă o nominalizare, conform surselor citate. Numele vehiculate și pozițiile partidelor Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera un premier independent, dar varianta este descrisă ca „destul de greu” de realizat. În același timp, nu ar fi exclusă nici opțiunea Sorin Grindeanu , în scenariul în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Digi24 mai notează că, dintre numele vehiculate recent, „poate singurul” rămas în joc ar fi Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, însă nici el nu ar strânge o majoritate. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni , potrivit acelorași surse. UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă, decât cea pe care o propune: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. [...]
USR acuză o „reconfigurare” a conducerii Camerei Deputaților care avantajează AUR și SOS , după ce doi reprezentanți ai USR și PNL au fost înlocuiți în Biroul Permanent , iar Cătălin Drulă pune public responsabilitatea pe votul UDMR, potrivit Digi24 . Liderul USR a publicat miercuri un mesaj în limba maghiară pe Facebook, adresat comunității maghiare, în care susține că UDMR a votat marți, alături de PSD, schimbarea a doi membri PNL și USR din conducerea Camerei Deputaților cu membri AUR și SOS. Drulă afirmă că, în urma acestei decizii, partidele pe care le numește „extremiste” ar avea acum o pondere mai mare în conducerea Camerei decât USR și PNL, deși, arată el, USR+PNL au mai mulți deputați decât AUR+SOS. „De ce a ajutat UDMR extremismul să capete putere și mai mare? Aceasta este o întrebare pe care alegătorii trebuie să o pună reprezentanților lor în Parlamentul României”, a scris Cătălin Drulă, în mesajul publicat în maghiară. Ce reclamă USR și PNL după votul din Biroul Permanent Contextul este alegerea noului Birou Permanent al Camerei Deputaților. Digi24 notează că PNL a acuzat PSD că a atribuit AUR un post de secretar care, în opinia liberalilor, revenea PNL și că situația ar indica o înțelegere PSD–AUR și formarea unei noi majorități parlamentare. Și USR a susținut că reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent au fost înlocuiți cu reprezentanți AUR și SOS. Ce urmează USR și PNL au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională hotărârea Camerei Deputaților privind schimbările din conducere. În paralel, cele două partide au anunțat și boicotarea activității de miercuri din Camera Deputaților, potrivit informațiilor din aceeași relatare. [...]
Angela Merkel avertizează că lipsa compromisului blochează guvernarea și pune presiune pe capacitatea unei democrații de a livra reforme, într-un context în care majoritățile „absolute” devin tot mai rare, potrivit Digi24 . Fosta cancelară germană, aflată marți la Ateneul Român pentru lansarea volumului „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, a spus că își dorește ca România „să aibă din nou un premier ales” și și-a exprimat încrederea că va fi găsit un compromis care să ducă la formarea unui guvern, conform Agerpres. Într-un dialog public cu diplomatul Emil Hurezeanu, Merkel a legat dificultatea formării majorităților de presiunea crescândă din mediile sociale și digitale, unde „valoarea compromisului” este tot mai contestată. De ce contează: fără compromis, reformele devin greu de susținut politic Merkel a descris mecanismul prin care democrațiile ajung să încetinească deciziile: pentru orice reformă, guvernarea are nevoie de o majoritate, iar asta presupune negocieri și concesii între partide și chiar în interiorul aceluiași partid. Ea a admis că i s-a reproșat, în Germania, că a făcut „multe lucruri mult prea încet”, dar a argumentat că ritmul este adesea consecința directă a nevoii de a construi sprijin politic. În același context, a invocat presiunea electorală care poate bloca schimbările în domenii sensibile – sănătate, fiscalitate, pensii – și a criticat modul în care partidele populiste pot promite creșteri sau beneficii fără a explica finanțarea. Ca exemplu, a menționat dezbaterea din Germania privind nivelul pensiilor și o poziție atribuită AfD, despre care a spus că avansează un nivel mai ridicat fără a răspunde la întrebarea „de unde să vină banii”. Mesaj pentru România: stabilitatea politică depinde de capacitatea de a negocia Fosta cancelară a spus că își dorește ca în România să existe suficienți actori politici dispuși să se „pună împreună”, argumentând că nu este realist ca o țară să meargă la alegeri „de două ori pe an”. În același timp, a apreciat că România „a realizat mult în ultimele decenii”, chiar dacă nu întotdeauna „la viteza dorită”, și a insistat că problemele rămase cer lideri dispuși la compromis. În intervenția sa, Merkel a mai susținut că atenția publică în mediile digitale se concentrează disproporționat pe „ceva ce nu funcționează”, ceea ce amplifică tensiunile și reduce spațiul pentru soluții negociate. [...]
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere. Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană. Ce reclamă USR și PNL: încălcarea regulilor de reprezentare Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) . USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament. Cum arată noul echilibru în Biroul Permanent, potrivit USR Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere: „extremiștii” ar avea 4 voturi în Biroul Permanent (3 AUR și 1 SOS); dintr-un total de 12 voturi . Ce urmează Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică poate anula eforturile de reducere a deficitului și poate împinge România spre costuri sociale mai mari , într-un moment în care viitorul guvern va trebui să continue consolidarea fiscală, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că își dorește formarea „într-un timp cât mai scurt” a unui guvern stabil, care să mențină direcția de reducere a deficitului bugetar. În caz contrar, a avertizat el, există riscul ca eforturile făcute în acest an să fie anulate și România să revină într-o zonă în care „costurile sociale” ar fi „mult mai mari” decât cele suportate deja. „Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an.” Declarațiile au fost făcute marți, în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române , informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: deficitul și riscul de retrogradare Bolojan a susținut că, prin măsurile adoptate, guvernul a evitat în această perioadă o retrogradare a României (downgradare, adică scăderea ratingului de țară, cu efecte potențiale asupra costurilor de finanțare). El a afirmat că deficitul a fost redus „pe o direcție care pare constantă”, dar a avertizat că această tendință „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”, iar măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”. Totodată, premierul interimar a spus că România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5% și a punctat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate sunt „factori agravanți”, inclusiv în contextul unui „risc de downgradare” în această vară. Contextul politic și presiunea pe coaliție Bolojan a descris ultimul an drept unul „nu foarte comod”, invocând neîncrederea apărută în coaliția de guvernare și faptul că Administrația Prezidențială este la început de mandat. În opinia sa, mesajele divergente și lipsa de convergență în coaliție fac dificilă asumarea unor „politici mari”, inclusiv în politica externă. În același discurs, el a enumerat și o serie de presiuni interne și externe cu care s-a confruntat guvernul: războiul din Ucraina, războiul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că viitorul executiv va trebui să continue reducerea deficitului și să ofere predictibilitate, pentru a evita reaprinderea tensiunilor sociale și riscuri suplimentare pentru finanțarea statului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, un calendar sau detalii despre negocierile pentru formarea noului guvern. [...]
