Știri
Știri din categoria Diverse
USR acuză o „reconfigurare” a conducerii Camerei Deputaților care avantajează AUR și SOS, după ce doi reprezentanți ai USR și PNL au fost înlocuiți în Biroul Permanent, iar Cătălin Drulă pune public responsabilitatea pe votul UDMR, potrivit Digi24.
Liderul USR a publicat miercuri un mesaj în limba maghiară pe Facebook, adresat comunității maghiare, în care susține că UDMR a votat marți, alături de PSD, schimbarea a doi membri PNL și USR din conducerea Camerei Deputaților cu membri AUR și SOS. Drulă afirmă că, în urma acestei decizii, partidele pe care le numește „extremiste” ar avea acum o pondere mai mare în conducerea Camerei decât USR și PNL, deși, arată el, USR+PNL au mai mulți deputați decât AUR+SOS.
„De ce a ajutat UDMR extremismul să capete putere și mai mare? Aceasta este o întrebare pe care alegătorii trebuie să o pună reprezentanților lor în Parlamentul României”, a scris Cătălin Drulă, în mesajul publicat în maghiară.
Contextul este alegerea noului Birou Permanent al Camerei Deputaților. Digi24 notează că PNL a acuzat PSD că a atribuit AUR un post de secretar care, în opinia liberalilor, revenea PNL și că situația ar indica o înțelegere PSD–AUR și formarea unei noi majorități parlamentare.
Și USR a susținut că reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent au fost înlocuiți cu reprezentanți AUR și SOS.
USR și PNL au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională hotărârea Camerei Deputaților privind schimbările din conducere. În paralel, cele două partide au anunțat și boicotarea activității de miercuri din Camera Deputaților, potrivit informațiilor din aceeași relatare.
Recomandate
Reconfigurarea majorității din Camera Deputaților riscă să schimbe regulile de împărțire a funcțiilor-cheie , după ce PSD ar fi semnat un nou acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru funcțiile din Biroul permanent , potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că UDMR a aflat despre înțelegere abia la începutul plenului de marți și că formațiunea nu a semnat noul acord. În declarațiile făcute miercuri la Parlament, Csoma Botond a susținut că înțelegerea inițială, semnată la începutul mandatului (decembrie 2024) între PSD, PNL, USR și UDMR, prevedea alocarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata întregului mandat, iar la începutul fiecărei sesiuni se vota o hotărâre în baza acelui acord. Potrivit lui, acest aranjament „s-a schimbat” prin noua majoritate. „PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat.” Miza: funcțiile din Biroul permanent și conducerile de comisii Csoma Botond afirmă că UDMR are „o singură funcție de chestor” în Biroul permanent pe parcursul tuturor sesiunilor parlamentare din mandat și că, în discuții, ar fi apărut ideea ca UDMR să nu păstreze această poziție în toate sesiunile. Totodată, spune că au fost aduse în discuție și conducerile unor comisii din Camera Deputaților, inclusiv Comisia de politică externă, unde ar fi existat interes din partea AUR pentru conducere. În acest context, liderul deputaților UDMR a explicat că a votat proiectul de hotărâre pentru a menține funcția de chestor, insistând că nu a votat „cu AUR sau cu S.O.S.” și nici „împotriva PNL sau USR”. Rocada funcțiilor de secretar: AUR și S.O.S. „au devansat” Potrivit lui Csoma Botond, PNL și USR nu ar fi pierdut funcțiile de secretar, ci acestea ar fi fost mutate în ultima sesiune a mandatului. El a spus că, în acordul din 2024, AUR și S.O.S. urmau să primească funcțiile de secretar în ultima sesiune, însă acum „s-a făcut această rocadă” și „au devansat”. Legătura cu votul pe Guvern, doar la nivel de ipoteză Csoma Botond a avansat ideea că mișcarea PSD ar putea avea legătură cu viitorul vot privind Guvernul, dar a precizat explicit că este doar o ipoteză, nu o afirmație „factuală”. El a mai spus că, la un eventual vot pentru Guvern, UDMR ar lua în calcul persoana premierului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma și programul de guvernare, menționând că, dacă ar include „extremiștii”, UDMR nu ar vota. În același context, deputatul UDMR a atras atenția că România nu ar avea Guvern „de patru luni” și a reafirmat că un premier tehnocrat ar avea dificultăți de autoritate asupra unui Executiv format din miniștri politici. De asemenea, a respins acuzația că UDMR ar fi participat la „noua majoritate”, spunând că formațiunea nu a făcut parte din acest aranjament. [...]
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere. Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană. Ce reclamă USR și PNL: încălcarea regulilor de reprezentare Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) . USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament. Cum arată noul echilibru în Biroul Permanent, potrivit USR Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere: „extremiștii” ar avea 4 voturi în Biroul Permanent (3 AUR și 1 SOS); dintr-un total de 12 voturi . Ce urmează Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată. [...]
PSD deschide ușa unui vot AUR pentru învestirea guvernului , fără a discuta o coaliție formală, în scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de deputatul PSD Mihai Ghigiu, indică o strategie de construire a unei majorități prin voturi „la vedere”, cu impact direct asupra stabilității politice și a capacității de guvernare. Ghigiu a spus, miercuri, la Parlament, că PSD ar încerca să negocieze „cu fiecare grup politic de bună credință” un viitor guvern, dacă partidul ar primi funcția de premier sau dacă președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar fi desemnat premier. Declarațiile au fost consemnate de News.ro, citat de Digi24. Voturi „de la AUR”, dar fără înțelegere politică Întrebat dacă asta ar însemna discuții inclusiv cu AUR și SOS România, deputatul PSD a nuanțat că ar exista discuții „cu colegii”, nu neapărat cu partidul AUR, invocând pozițiile conducerii AUR, „pe care noi, în multe momente, nu o putem agrea”. În același timp, Ghigiu a afirmat că, dacă parlamentari AUR ar dori să voteze guvernul, „este normal” să se întâmple acest lucru. Argumentul PSD: mandatul parlamentarului nu este „imperativ” Ghigiu a susținut că PSD nu va face „niciun fel de înțelegere, coaliție, colaborare” cu AUR, dar că ar cere tuturor parlamentarilor, inclusiv celor de la AUR, să voteze un guvern „cu puteri depline”, invocând responsabilitatea față de România. Deputatul a mai argumentat că parlamentarii, potrivit Constituției, nu au „ mandat imperativ ” (adică nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel), iar votul ar trebui să țină de „propriile lor conștiințe”. „Nu vom face niciun fel de înţelegere, coaliţie, colaborare, cum vreţi, cu partidul AUR. Am spus că vom ruga toţi parlamentarii, inclusiv de la AUR, dacă au, să zic aşa, responsabilitate faţă de România, să voteze un guvern cu puteri depline.” În logica PSD, miza este obținerea unui vot suficient pentru învestire, chiar și în lipsa unei formule de coaliție cu AUR, ceea ce ar putea redesena temporar raporturile de putere din Parlament în jurul unui guvern condus de Sorin Grindeanu, dacă acesta va fi desemnat. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul să desemneze premierul chiar și fără o majoritate parlamentară confirmată , o schimbare de abordare care prelungește incertitudinea politică și riscă să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 , care citează surse politice. În această săptămână ar urma să aibă loc consultări oficiale, spun aceleași surse, deși după ultima rundă nu a fost făcută nicio desemnare. Până la următoarea rundă de discuții – care ar putea avea loc miercuri sau joi – sunt așteptate întâlniri între președinte și fiecare lider politic din fosta coaliție. De ce contează: desemnare fără „dovada” majorității, cu risc de blocaj la învestire La începutul crizei politice, Nicușor Dan ar fi condiționat desemnarea de existența unei majorități „solide”, însă acum ar fi dispus să facă nominalizarea „cu sau fără” dovada unei majorități parlamentare. Contextul invocat de Digi24 este că, în prezent, nu există o majoritate în Parlament, iar propunerile publice – atât dinspre PSD, cât și dinspre partidele de dreapta – nu ar reuși să strângă voturile necesare pentru trecerea unui guvern. Indiferent de concluziile discuțiilor, șeful statului ar fi pregătit să facă o nominalizare, conform surselor citate. Numele vehiculate și pozițiile partidelor Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera un premier independent, dar varianta este descrisă ca „destul de greu” de realizat. În același timp, nu ar fi exclusă nici opțiunea Sorin Grindeanu , în scenariul în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Digi24 mai notează că, dintre numele vehiculate recent, „poate singurul” rămas în joc ar fi Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, însă nici el nu ar strânge o majoritate. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni , potrivit acelorași surse. UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă, decât cea pe care o propune: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. [...]
Schimbarea de CEO la Apple vine cu un prim test public pe 9 septembrie , când compania are programat un eveniment major, anunțat intern ca „fenomenal” de noul director general, John Ternus , potrivit Mobilissimo . Ternus a preluat funcția pe 1 septembrie, după încheierea mandatului de 15 ani al lui Tim Cook. Cook rămâne în companie, în rolul de Executive Chairman al consiliului de administrație, așa cum Apple comunicase încă din aprilie. Evenimentul Apple din 9 septembrie este confirmat separat de companie și este programat la ora 20:00 (ora României). În mesajul intern citat de The Verge, Ternus nu intră în detalii despre produsele care vor fi prezentate, dar îl descrie drept o „lansare uriașă”. Ce se știe și ce rămâne la nivel de zvon Apple nu a anunțat oficial gama de produse pentru 9 septembrie. În material sunt menționate, ca așteptări din zona zvonurilor: iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max; un prim iPhone pliabil, vehiculat sub numele iPhone Ultra; modele noi de Apple Watch; AirPods 5. De ce contează: primul „moment de piață” pentru Ternus Pentru John Ternus, evenimentul din 9 septembrie este primul test public în noul rol, după o carieră asociată în principal cu hardware-ul: a intrat la Apple în 2001 și a ajuns să conducă divizia Hardware Engineering. În paralel, în lunile dinaintea numirii au circulat informații despre o posibilă „resetare” a modului în care Apple gestionează designul, ceea ce pune presiune suplimentară pe direcția pe care o va imprima produselor pe termen mai lung. Promisiuni, dar fără proiecte confirmate În mesajul către angajați, Ternus vorbește și despre produse aflate deja în dezvoltare, respectiv despre unele care „încă nu au fost imaginate”. Totuși, formularea nu confirmă proiecte concrete: dispozitive precum AirPods cu camere, roboți pentru casă sau alte produse vehiculate recent rămân, în acest punct, la nivel de informații raportate sau zvonuri, nu angajamente explicite ale noului CEO. [...]
Doar 54% dintre românii chestionați au auzit de RoPay , un semnal că adopția unei scheme locale de plăți instant rămâne limitată de nivelul de informare, deși utilizarea serviciilor bancare digitale este deja răspândită, potrivit Wall-Street . Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank , pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, „reprezentativ pentru utilizatorii de internet”, conform băncii. Structura eșantionului: 60% salariați, peste 80% în mediul urban, iar 58% cu studii superioare sau postuniversitare. RoPay: notorietate la limită, în timp ce bankingul digital e deja uzual În ceea ce privește utilizarea serviciilor bancare digitale, 51% dintre respondenți spun că folosesc curent (săptămânal sau mai des) Internet Banking sau Mobile Banking. Alți 21% le folosesc rar/ocazional, iar 28% nu le utilizează deloc. Pe acest fundal, 54% dintre persoanele chestionate spun că au auzit de RoPay, descris ca serviciu românesc de plăți și transferuri care permite realizarea operațiunilor direct din aplicațiile de mobile banking. Schema RoPay a fost lansată inițial în 2024 și permite inițierea plăților direct din aplicațiile de mobile banking, inclusiv la POS, prin: scanarea codurilor QR; identificarea beneficiarului după numărul de telefon; tehnologii de tip deep-link (trimitere directă către o acțiune în aplicație); contactless, potrivit Băncii Naționale a României (menționată în articol). Cardul domină online-ul, iar telefonul câștigă teren în magazine La cumpărături online, aproape 80% dintre respondenți au utilizat cardul bancar pentru plată. Pentru facturile lunare, 59% spun că folosesc constant cardul sau un cont bancar. În magazinele fizice, 49,38% dintre respondenți folosesc Google Pay sau Apple Wallet pentru a plăti direct cu telefonul. Ca obicei de plată: 39,36% folosesc atât numerar, cât și cardul sau telefonul; 30% plătesc doar cu cardul sau telefonul; aproximativ un sfert folosesc exclusiv numerar; puțin peste 6% fac plăți doar cu telefonul prin scanarea unui cod QR. Buget personal și economisire: monitorizare lunară, preferință pentru depozite La nivel de gestionare a bugetului, 67% dintre respondenți spun că își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile. Puțin peste 15% fac acest lucru doar în anumite luni, iar circa 17% își monitorizează bugetul rareori sau niciodată. Pentru economii, cele mai frecvente opțiuni indicate sunt: depozite bancare: puțin peste 26%; conturi curente: 20,53%; numerar în lei: 18,63%; economii în valută (euro sau dolari): puțin peste 17%; acțiuni sau fonduri de investiții: peste 16%; criptomonede: puțin peste 1%. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ritmul efectiv de utilizare a RoPay (nu doar notorietate), concluzia sondajului rămâne una de etapă: infrastructura și obiceiurile digitale cresc, dar RoPay încă nu a trecut de pragul de „serviciu cunoscut de majoritate” în rândul utilizatorilor de internet. [...]
