Știri
Știri din categoria Diverse

Dominic Fritz neagă că ar fi alimentat un mesaj atribuit consultărilor de la Cotroceni , într-un moment în care România este de peste patru luni fără un guvern stabil, iar tensiunile dintre partide complică formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Președintele USR spune că nu el i-ar fi spus președintelui Nicușor Dan , la consultări, fraza „România e problema ta, cu partidul e problema mea”, apărută în spațiul public după declarațiile șefului statului. Fritz califică informația drept „o minciună sfruntată” și cere redacțiilor care au preluat-o să o retragă. Într-o postare pe Facebook, Dominic Fritz afirmă că formularea nu îi aparține și că nu reflectă nici „limbajul”, nici „gândirea” sa. El adaugă că implicarea sa în politică are la bază „pasiunea pentru România”, născută la Timișoara, și că este obișnuit ca patriotismul său să fie contestat, inclusiv pentru că nu s-a născut în România. De unde a pornit acuzația și de ce contează Contextul este legat de mesajul transmis de președintele Nicușor Dan la anunțarea numelui premierului desemnat, când a spus că a observat la partide „multă preocupare electorală” și mai puțină pentru „interesul național”. În aceeași declarație, șeful statului a relatat că un lider de partid i-ar fi spus „în privat” fraza despre România și partid. Separat, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ridicat public întrebarea privind identitatea liderului despre care vorbea președintele, într-o intervenție la România TV. Ce urmează Digi24 nu indică, în materialul citat, că președintele Nicușor Dan ar fi numit explicit persoana la care se referă, iar Dominic Fritz susține că nu el este autorul replicii. În lipsa unei clarificări oficiale privind identitatea liderului invocat de președinte, disputa rămâne una de poziționare politică, pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza guvernamentală. [...]

NATO mizează pe ambiguitate ca instrument de descurajare , refuzând să precizeze public ce tip de atac ar activa Articolul 5 , în timp ce Rusia „are o viziune clară” asupra pragului, potrivit Digi24 , care citează declarațiile secretarului general al Alianței, Mark Rutte . Într-un interviu acordat Press Association, Rutte a spus că NATO nu va detalia niciodată public liniile roșii pentru activarea clauzei de apărare colectivă, tocmai pentru a păstra incertitudinea strategică. În același timp, el a susținut că Moscova ar evalua totuși destul de precis ce ar putea declanșa un răspuns de tip Articolul 5. „Nu vom vorbi niciodată despre ce anume declanșează aplicarea Articolului 5.” Contextul invocat este intensificarea „atacurilor hibride” atribuite Kremlinului, pe care state europene le descriu drept o campanie de sabotaj și destabilizare, inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra unui aeroport german. Astfel de episoade alimentează întrebarea practică: când trece un atac „sub prag” în zona care ar putea angaja apărarea colectivă a NATO. Răspunsuri „simetrice” și „asimetrice”, unele posibil secrete Rutte a afirmat că Alianța are „toate opțiunile de răspuns” necesare pentru a contracara acțiuni care nu ating pragul Articolului 5, iar o parte dintre aceste măsuri nu vor fi făcute publice și nici nu vor urma logica de tip „ochi pentru ochi”. „Avem la dispoziție toate opțiunile de reacție de care avem nevoie. Nu va fi întotdeauna o chestiune publică. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.” Ca exemple, el a indicat măsuri împotriva „flotei fantomă” folosite de Moscova pentru transportul produselor petroliere supuse sancțiunilor și operațiunea NATO „Baltic Sentry”, lansată după avarierea unor cabluri submarine esențiale. Presiune pentru creșterea efortului de apărare în Europa În același set de declarații, șeful NATO a avertizat că Europa trebuie să-și intensifice eforturile de apărare, invocând riscul unui conflict pe „două fronturi” dacă China ar acționa militar împotriva Taiwanului, ceea ce – în evaluarea sa – ar putea împinge Rusia să atace Europa. Declarațiile vin pe fondul temerilor legate de o posibilă reducere a forțelor americane din Europa, după ce administrația președintelui SUA, Donald Trump, a început în iulie o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în regiune. Rutte a spus însă că nu este îngrijorat de eventuale reduceri, argumentând că SUA trebuie să rămână puternice și în Indo-Pacific, iar Europa să compenseze printr-un efort mai mare pe flancul euro-atlantic. [...]