Diverse20 sept. 2026
NATO finalizează trei planuri de apărare pentru flancul estic - Comitetul Militar: proceduri standardizate pentru reacție rapidă și Articolul 5 doar la atac direct
NATO își standardizează răspunsul pe flancul estic, cu trei planuri operaționale, pentru a scurta decizia și mobilizarea în caz de escaladare , potrivit Digi24 , care citează declarațiile amiralului Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al Alianței. Mesajul central: NATO spune că are deja stabilite acțiunile, deplasările și răspunsurile pentru scenarii de criză, inclusiv pentru un atac. În marja reuniunii Comitetului Militar al NATO, la o conferință de presă organizată sâmbătă la Copenhaga , Dragone a afirmat că Alianța are „planuri pentru flancul estic – mai exact, trei planuri” și că procesul decizional a fost standardizat pentru a fi „cât mai rapid posibil”. Tot el a indicat că există planuri care acoperă situații de la „o criză minoră” până la declanșarea Articolului 5 din Tratatul NATO și dincolo de acesta. „Planurile sunt gata, structura este gata, iar soldații, sistemele și armamentul sunt gata. În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Articolul 5 și „zona gri” a atacurilor hibride Amiralul a făcut distincția între atacurile hibride și un atac direct. În cazul unor incidente în zona punctelor de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina, Dragone a spus că NATO este „destul de obișnuită” cu atacurile hibride și că, în opinia sa, le gestionează cu succes. În același timp, a precizat că un atac direct asupra zonei de frontieră polono-ucrainene „nu a fost luat în discuție ca scenariu realist”. Dragone a subliniat că acțiunile hibride nu declanșează automat Articolul 5, deoarece, de regulă, rămân sub pragul care ar impune răspunsul colectiv. Totuși, a punctat că, în cazul unui atac direct, Articolul 5 ar fi invocat „imediat”. „Trebuie să dăm dovadă de forță și să transmitem un semnal clar că nicio parte a teritoriului nostru, nici măcar un centimetru din acesta, nu trebuie să fie supusă unui atac.” Muniția și presiunea pe industria de apărare Un punct sensibil, recunoscut explicit, este capacitatea de a susține un conflict prelungit: Dragone a spus că NATO este „pe deplin conștientă” de problema stocurilor de muniție, în contextul războiului din Ucraina și al consumului zilnic ridicat de proiectile. În acest cadru, el a arătat că NATO investește și „încurajează schimbarea industriei de apărare” pentru a renunța la „mentalitatea de timp de pace” și pentru a-și crește capacitatea de producție. Dragone a mai afirmat că „fondurile sunt disponibile” deoarece aliații au decis să investească „semnificativ mai mult” în apărare, dar a insistat că este nevoie de accelerarea capacităților de livrare ale industriei. Ce mai intră în consolidarea flancului estic Pe lângă planificarea militară și muniție, Dragone a menționat activități pe flancul estic legate de utilizarea dronelor și de protecția împotriva acestora, ca parte a măsurilor de întărire a securității „sub toate aspectele”. Întrebat despre atacuri fizice asupra fabricilor și depozitelor din industria de apărare din Europa, el a spus că astfel de incidente pot fi infracțiuni, dar pot reprezenta și elemente ale războiului hibrid. A adăugat că serviciile de informații lucrează, însă NATO nu știe câte incidente au fost oprite înainte să se producă, inclusiv pentru că nu toate sunt raportate. Context: mesajul Moscovei despre reluarea relațiilor În același material este menționată și o declarație a președintelui rus Vladimir Putin, care a spus că Moscova este pregătită să reia cooperarea și să restabilească relațiile diplomatice cu vecinii europeni și că Rusia „nu nutrește intenții ostile” față de Europa, în pofida confruntării geopolitice de după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pentru flancul estic, relevanța practică a mesajului NATO este că Alianța își mută accentul pe viteză de reacție și pe capacitatea de susținere logistică și industrială, într-un cadru în care „zona gri” a atacurilor hibride rămâne separată, procedural, de pragul Articolului 5. [...]
