Știri
Știri din categoria Diverse
Probabilitatea unui summit Trump–Kim în 2026 scade, pe fondul lipsei de răspuns din partea Phenianului și al timpului rămas foarte scurt până la reuniunile regionale din noiembrie, potrivit Digi24, care citează o relatare Reuters bazată pe declarațiile a cinci persoane familiarizate cu discuțiile.
Miza este una de securitate regională cu efecte economice indirecte: un eventual dialog la nivel înalt ar putea influența regimul de sancțiuni și climatul de risc din Asia de Nord-Est, însă oficiali americani și sud-coreeni spun că, în acest moment, semnalele concrete pentru o întâlnire sunt tot mai slabe.
Potrivit informațiilor citate, Statele Unite nu au primit niciun răspuns din partea Coreei de Nord privind organizarea unei întâlniri între Donald Trump și Kim Jong Un. În același timp, fereastra de timp până la summitul regional din China de luna viitoare, unde ar fi putut avea loc o astfel de întrevedere, este „foarte scurtă”, au spus sursele.
Un oficial sud-coreean familiarizat cu subiectul a indicat că Phenianul nu a făcut nicio mișcare care să sugereze pregătiri pentru un summit. Toate persoanele citate au vorbit sub condiția anonimatului, fiind vorba despre conversații private.
În august, Trump declara că intenționează să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an și că liderul nord-coreean ar fi răspuns demersului. Separat, agenția de informații a Coreei de Sud a informat parlamentari că ar exista o probabilitate de 50% ca o întâlnire să aibă loc în marja summitului APEC (18–19 noiembrie), la Shenzhen, în China.
Ulterior, luni, Trump a minimalizat perspectiva unei întâlniri în cadrul APEC sau al unui summit regional din Filipine (tot în noiembrie).
„Mă înțeleg foarte bine cu el și nu sunt sigur că cineva solicită o întâlnire”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Presa de stat nord-coreeană a susținut că Phenianul ar impune condiții stricte pentru a accepta un summit bilateral, inclusiv o posibilă ridicare a sancțiunilor, chiar dacă sora lui Kim ar fi descris relația dintre cei doi lideri drept „excelentă”.
Un oficial al Casei Albe a afirmat că politica SUA față de Coreea de Nord „nu s-a schimbat” și că Trump rămâne deschis la discuții „fără nicio condiție prealabilă”, dar că „nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment”.
„Nu există nicio întâlnire de anunțat în acest moment. Liderii se vor întâlni la momentul potrivit”, a spus oficialul Casei Albe.
Ankit Panda, cercetător principal la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională, a evaluat șansele unei întâlniri Trump–Kim la APEC ca fiind sub 10%. El a adăugat că nord-coreenii ar aștepta un „semnal public cu impact puternic” dacă Trump își dorește o întâlnire, iar reducerea recentă a amploarei exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud nu ar fi fost suficientă.
SUA au aproximativ 28.500 de soldați în Coreea de Sud, în cadrul apărării comune împotriva Coreei de Nord. Oficiali sud-coreeni, citând estimările unui grup privat de cercetare, au afirmat că Phenianul ar deține între 80 și 120 de focoase nucleare.
Trump s-a întâlnit cu Kim de trei ori în primul mandat, însă întâlnirile din 2018 și 2019, deși considerate istorice, nu au produs rezultate concrete.
Ambasadoarea SUA în Coreea de Sud, Michelle Steel, a spus că nu știe când ar putea avea loc o întâlnire și că, dacă se va ajunge la ea, anunțul ar putea veni pe neașteptate.
„Dacă se va întâmpla, atunci se va întâmpla a doua zi sau în termen de câteva zile de la anunț”.
Recomandate
Funcționarea Starlink/Starshield în Ucraina rămâne incertă, deși Donald Trump spune că accesul a fost „repornit”. Potrivit Digi24 , președintele american afirmă că Elon Musk a relansat serviciile folosite de Ucraina, după ce Kievul a semnalat restricții de conectare la rețeaua de sateliți, însă oficiali ucraineni indică faptul că revenirea nu ar fi completă. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Miza este una strict operațională: Starshield (componenta destinată utilizării militare, dezvoltată de SpaceX) este descris ca fiind important pentru comunicațiile militare ucrainene și pentru operarea dronelor. În material se arată că armata ucraineană folosește tehnologia SpaceX atât pentru drone interceptoare, utilizate împotriva aparatelor rusești, cât și pentru anumite operațiuni de atac asupra teritoriilor ocupate de Rusia. În acest context, restricțiile reclamate de Kiev ar fi afectat capacitatea forțelor ucrainene de a desfășura unele misiuni cu drone, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Lanțul de declarații: Trump, Musk și poziția SUA Trump a evitat să confirme explicit dacă el a inițiat un apel către Musk, dar a insistat că esențial este că serviciul a fost relansat. „Nu vreau să comentez dacă am sunat eu sau dacă a sunat altcineva. Asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Ceea ce contează este că el a relansat-o.” Declarațiile vin după o relatare a The Wall Street Journal , care, citând oficiali americani, susține că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile impuse accesului Ucrainei la Starshield. Potrivit aceleiași publicații, oficiali americani și ucraineni au spus că sistemul funcționa „mai normal” joi, la scurt timp după presupusa convorbire, însă unii oficiali ucraineni au precizat că serviciul nu fusese restabilit complet. Pe fondul disputelor privind responsabilitatea, Musk a sugerat inițial că eventualele limitări țin de guvernul american, afirmând că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de autoritățile SUA, iar restricțiile ar fi decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA. Autoritățile americane au respins însă acuzațiile că administrația Trump ar fi ordonat restricționarea. În plus, în material sunt menționate poziții publice potrivit cărora: Trump a spus încă de săptămâna trecută că nu a dat ordinul de limitare a accesului; secretarul de stat Marco Rubio a susținut că președintele nu are legătură cu deciziile privind Starlink și Starshield, acestea ținând de SpaceX și Musk; secretarul apărării Pete Hegseth a afirmat că Pentagonul nu a emis nicio directivă pentru restricționarea serviciilor. Presiune de la Bruxelles și ce rămâne neconfirmat Comisia Europeană a cerut miercuri companiei SpaceX să restabilească „de urgență” accesul deplin al Ucrainei la serviciile respective. Deși Trump vorbește despre restabilirea accesului, informațiile citate indicau că funcționarea s-a îmbunătățit, dar revenirea la capacitate deplină „nu era încă confirmată”. Cu alte cuvinte, din datele prezentate în articol rămâne o zonă de incertitudine: serviciul pare să funcționeze mai bine, însă nu există o confirmare că restricțiile au fost eliminate complet. [...]
Relaxarea presiunii economice a SUA asupra Rusiei, inclusiv printr-un acord de achiziție de motorină, creează premisele unei normalizări a relațiilor Washington–Moscova fără concesii rusești pe dosarul Ucraina , potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează relatări The New York Times. În octombrie anul trecut, președintele american Donald Trump impusese sancțiuni „semnificative” celor două mari companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării că negocierile cu Vladimir Putin privind încetarea războiului „pur și simplu nu duc nicăieri”. La un an distanță, contextul s-a schimbat: în ultima săptămână și jumătate, Trump ar fi răsturnat ani de politică externă americană, sprijinindu-l deschis pe Putin și reducând presiunea economică asupra Kremlinului, în timp ce l-a criticat pe Volodimir Zelenski. Motorina, sancțiunile și semnalul economic către Kremlin Un punct central este anunțul din 9 octombrie, când Trump a spus că Statele Unite vor cumpăra motorină din Rusia, fără a cere concesii în schimb. În paralel, administrația Trump a continuat să preseze Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol – descrise în material drept „cea mai puternică pârghie” a Kievului – și a suspendat sancțiuni împotriva Rusiei pe care liderul de la Casa Albă tocmai le transformase în lege. Analiza notează că acordul privind motorina ar fi avut și o componentă de calcul politic intern, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, prin încercarea de a reduce prețurile la combustibil. În același timp, măsura este prezentată ca parte a unei afinități mai vechi a lui Trump față de Putin, pe care Kremlinul ar fi cultivat-o. Discuții despre noi acorduri și „separarea” războiului de relația bilaterală Potrivit materialului, Rusia a încercat, după revenirea lui Trump la putere, să separe conflictul din Ucraina de eventuale acorduri comerciale și de aprofundarea relațiilor diplomatice cu SUA. Casa Albă ar susține acum că astfel de acorduri ar ajuta Rusia să înțeleagă avantajele păcii. Kremlinul a declarat că Putin ar fi acceptat, într-o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, să poarte discuții cu Ucraina și SUA luna viitoare, însă cu reprezentanți de nivel relativ scăzut, iar un oficial rus ar fi minimalizat șansele unui acord cuprinzător în acest moment. În același registru, sunt menționate și alte piste de cooperare economică: discuții despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un grup de investitori din care ar face parte și guvernul american, potrivit The New York Times; o propunere a negociatorilor americani ca Europa să reia achizițiile în cantități mari de gaz rusesc transportat prin Ucraina, tot potrivit aceleiași publicații; un posibil acord privind îngrășămintele rusești, propus de Putin; proiecte discutate de partea rusă, inclusiv „centrele de date”, proiecte în energie și cooperare în sector, conform declarațiilor reprezentantului economic al lui Putin, Kirill Dmitriev. Efectul diplomatic: Rusia își revendică „victoria” de normalizare Materialul include reacții care sugerează că Moscova interpretează aceste evoluții ca pe o victorie diplomatică. Jurnalista pro-Putin Marina Akhmedova a scris pe rețelele sociale: „Din punctul meu de vedere, victoria a fost deja obținută.” În opinia unor analiști citați, această „ușoară normalizare” ar fi redus rolul SUA ca potențial susținător sau facilitator pentru Ucraina. Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, afirmă: „Chiar și această ușoară normalizare l-a ajutat pe Putin să elimine efectiv SUA și pe Trump din rândul potențialilor susținători sau facilitatori ai Ucrainei.” În același timp, analiza consemnează avertismente că stimulentele economice ar fi o soluție greșită pentru un conflict cu mize politice și de securitate și că strategia de a oferi stimulente pentru a opri războiul ar putea eșua. Ce urmează și care este riscul pentru stabilitatea politicii SUA Un element de incertitudine rămâne volatilitatea deciziilor de la Washington. Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe, este citat spunând că factorii de decizie ruși îl consideră pe Trump „foarte inconsecvent” și nu au prea multă încredere în abordarea sa față de Rusia, inclusiv în perspectiva schimbării strategiei după alegerile de la jumătatea mandatului. În paralel, analiza notează că Europa a început să joace un rol mai important în sprijinul economic și politic pentru Kiev, iar relațiile dintre Putin și mulți lideri europeni s-au deteriorat, ceea ce poate limita efectul unei apropieri Washington–Moscova asupra arhitecturii mai largi de sprijin pentru Ucraina. [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea opri rapid războiul cu Iranul, dar ezită între o încetare imediată și o „stingere treptată” a conflictului , potrivit Digi24 . Dilema are miză economică directă: războiul a împins prețurile la combustibili la niveluri record și a perturbat fluxuri comerciale critice, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz . Trump a afirmat că Statele Unite „ar putea să-i pună capăt foarte repede”, dar a formulat explicit alternativa pe care o cântărește Washingtonul: „Întrebarea este: vrem să-l încheiem sau să-l lăsăm să se stingă treptat?” Presiunea economică și blocajele logistice, în centrul calculelor În același context, Mike Waltz, ambasadorul lui Trump la ONU, a sugerat că peste un an SUA ar putea fi încă într-un impas cu Iranul: fără acord privind programul nuclear al Teheranului și fără revenirea traficului maritim de dinainte de război prin Strâmtoarea Ormuz. Waltz a spus că ar fi de dorit ca Iranul să vină la negocieri „într-un mod constructiv” înainte de acest termen, dar a indicat și că administrația ar putea menține presiunea: președintele și Marina SUA pot menține blocada asupra porturilor iraniene „în viitorul previzibil”; administrația „intensifică” campania de presiune economică. Context politic: costul intern al războiului Potrivit informațiilor citate de Digi24, conflictul se apropie de a noua lună, deși Trump estimase inițial o durată de „patru-cinci săptămâni”. Efectele economice invocate includ scumpiri record la combustibili și penurii de îngrășăminte și materii prime, pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și al blocării rutelor de export. Pe plan intern, războiul este descris ca nepopular în rândul opiniei publice americane, iar cota de popularitate a lui Trump ar fi scăzut la aproximativ 31%, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. În acest context, republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului, pe fondul frustrării alegătorilor față de prețurile ridicate. Ce urmează: presiune economică și amenințări de escaladare Waltz a acordat declarațiile în momentul în care Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au reluat amenințările privind o nouă ofensivă împotriva Iranului, după alegerile din SUA. Separat, în încercarea de a reduce costul combustibilului, Trump a încheiat luna aceasta un acord cu Vladimir Putin pentru a permite vânzarea de motorină rusească după ani de sancțiuni, decizie care a generat reacții negative din partea liderilor europeni și ucraineni, potrivit sursei citate. [...]
Volodimir Zelenski mizează pe sancțiuni ca pârghie americană pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri, sugerând că Donald Trump ar putea accelera un deznodământ dacă își schimbă retorica și folosește instrumentele deja adoptate de SUA, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat „ The Diary of CEO ”, președintele ucrainean a spus că Trump „îl poate convinge” pe Putin „foarte ușor” să se așeze la masa negocierilor, dacă aplică față de liderul de la Kremlin aceeași linie dură pe care o folosește în raport cu el. Zelenski a indicat explicit sancțiunile ca instrument la dispoziția președintelui american, subliniind că acestea au fost votate de Congres. „Trump îl poate convinge pe Putin să se așeze la masa negocierilor foarte ușor. Trump trebuie să aplice față de Putin aceeași retorică pe care o folosește în privința mea. Are la îndemână sancțiunile împotriva Rusiei – nu el a votat asta, ci Congresul – și poate face acest lucru.” Disputa pe tema motorinei și „armistițiul energetic” Zelenski a respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora liderul ucrainean ar fi vinovat de creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite, calificând acuzația drept nedreaptă. El a susținut că Ucraina lovește motorina rusă ca răspuns la atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene și a spus că un „armistițiu energetic” ar putea schimba situația. Totuși, Zelenski a afirmat că Trump nu a reușit să obțină un acord cu Putin pe această temă, deoarece liderul rus ar refuza. „Președintele Trump nu poate ajunge la un acord în această privință cu Putin. Putin refuză. De aceea, președintele decide să arunce vina nu pe Putin, ci pe mine.” Context: o posibilă întâlnire Trump–Putin–Xi, invocată de presa americană În același context, Digi24 notează că The Wall Street Journal a relatat că Putin ar fi propus organizarea, luna viitoare, a unei întâlniri cu Trump și cu liderul chinez Xi Jinping pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina. Separat, este menționat că Trump a declarat anterior că Zelenski nu ar dori să pună capăt războiului și că Ucraina „se află în ruine”, afirmație făcută după ce președintele american a spus că a discutat cu liderul Rusiei și că ar fi ajuns la un acord privind livrările de motorină rusească către piețele americane și mondiale. [...]
Disputa PNL–PSD pe cifrele Eurostat mută din nou deficitul în zona de risc pentru credibilitatea fiscală , într-un moment în care Guvernul are nevoie de încredere pe piețele de finanțare și în relația cu instituțiile europene, potrivit Digi24 . PNL acuză PSD că „folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți” pentru a susține ideea că deficitul bugetar ar fi crescut în 2026 și că ar fi „cel mai mare din Uniunea Europeană”. În replică, liberalii susțin că deficitul pe primele șase luni din 2026 a fost de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 3,4% din PIB conform metodologiei europene ESA (standardul statistic folosit în UE). Două metodologii, două seturi de cifre PNL afirmă că PSD ar fi prezentat drept „deficit la șase luni” un indicator trimestrial (T2) calculat după metodologia ESA, după ajustări statistice, și că această echivalare ar fi „o manipulare”. Liberalii mai susțin că diferența dintre metodologiile cash și ESA nu ar indica „o gaură bugetară ascunsă”, ci ar fi explicată, între altele, de: modul de înregistrare a fondurilor europene; calendarul veniturilor; angajamentele de plată. În acest context, PNL invocă și faptul că, în trimestrul al doilea, Guvernul ar fi avansat „miliarde de euro” pentru investiții din PNRR , sume ce ar urma să fie decontate de UE și să intre ulterior ca venit la buget. Totodată, potrivit regulilor ESA, ar fi fost înregistrată obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer. Ministerul Finanțelor: deficitul din 2025 a scăzut, dar rămâne cel mai ridicat din UE Ministerul Finanțelor a transmis, joi seară, că deficitul României a scăzut în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, în condițiile în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. Instituția precizează că datele Eurostat publicate la 21 octombrie includ: rezultate definitive pentru 2025 (în cadrul procedurii de deficit excesiv); date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre din 2026, care „pot suferi modificări” până la publicarea datelor finale. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat după metodologia ESA 2010 a coborât de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, valoare revizuită favorabil față de 7,9% comunicat în aprilie 2026. Ministerul subliniază însă că România a avut „cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre”, dar continuă să aibă „cel mai ridicat deficit bugetar din UE”. De ce contează: deficitul nu e doar o cifră politică Miza depășește conflictul dintre partide: modul în care sunt comunicate și înțelese datele despre deficit influențează percepția asupra stabilității financiare și a disciplinei bugetare. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului este o condiție pentru stabilitatea financiară, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar pentru investiții, dar și că ajustarea trebuie continuată. PSD a acuzat, la rândul său, că „s-a aprins lumina” pe deficitul guvernării Bolojan, despre care afirmă că ar fi cel mai mare din UE și peste nivelul rămas după guvernarea Ciolacu. În materialul citat, nu sunt prezentate alte date sau calcule ale PSD, dincolo de această poziționare și de referirea la indicatorul contestat de PNL. [...]
China acuză UE că „militarizează” Arctica , după ce Bruxelles-ul a prezentat o strategie care include întărirea capacităților de supraveghere și extinderea flotei de spărgătoare de gheață, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare și securitate: cine stabilește regulile de acces și infrastructura critică într-o regiune unde rutele maritime și resursele devin tot mai atractive. Într-o declarație făcută la conferința de presă periodică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din China, Mao Ning , a criticat abordarea europeană, afirmând că „crearea de blocuri” și „provocarea unor confruntări geopolitice cu o mentalitate de Război Rece” nu ar ajuta la o dezvoltare pașnică și stabilă a regiunii arctice. Declarațiile sunt atribuite de Știrile Pro TV agenției News.ro, care citează AFP. Totodată, oficialul chinez a susținut că activitățile Chinei în Arctica urmăresc „promovarea unei dezvoltări pașnice, stabile și durabile” și că ar fi conforme cu dreptul internațional. Ce prevede strategia UE și de ce irită Beijingul Noua strategie a Uniunii Europene pentru Arctica, prezentată marți, are câteva direcții operaționale cu impact direct asupra prezenței în regiune: consolidarea flotei europene de spărgătoare de gheață; întărirea sistemului de supraveghere; un proiect de conectare pe termen lung a Europei și Japoniei printr-un cablu de comunicații care ar urma să treacă prin Groenlanda și Canada. În logica Bruxelles-ului, Arctica este „vecinătatea nordică” a Europei și devine tot mai importantă pentru securitate, climă și prosperitate, pe fondul competiției geopolitice, al activității militare și al interesului pentru resurse și rute maritime. În acest context, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a prezentat strategia ca un pachet care combină securitatea, infrastructura și oportunitățile economice, cu accent pe comunitățile locale și populațiile indigene. Context: prezență în creștere și rute comerciale mai rapide Știrile Pro TV notează că Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat prezența în zonă, atrase de poziția strategică, resursele naturale și perspectiva unor rute de circulație mai accesibile odată cu topirea și retragerea gheții marine. În același registru economic, articolul menționează că un portcontainer chinez a ajuns în Europa pe o rută rapidă prin Arctica în august-septembrie, o premieră pentru China, care i-a permis să ocolească Orientul Mijlociu. În perioada următoare, tensiunile diplomatice pe tema Arcticii sunt de așteptat să se lege tot mai mult de proiecte concrete — de la infrastructură de comunicații până la capacități maritime — pe măsură ce UE încearcă să-și consolideze rolul într-o regiune unde regulile și accesul sunt tot mai disputate. [...]
