Știri
Știri din categoria Diverse
Cutremurul de magnitudine 7 din Tibet a întrerupt comunicații și a blocat transportul, complicând intervenția de urgență într-o zonă montană, potrivit Digi24. Seismul a provocat cel puțin 16 morți, peste 50 de răniți și prăbușirea a sute de locuințe în orașul Nagqu, conform presei de stat chineze, citată de The Guardian.
Agenția chineză Xinhua a relatat că în unele zone afectate comunicațiile au fost întrerupte. În paralel, autoritățile feroviare locale au activat măsuri de urgență pentru oprirea trenurilor care traversează regiunea.
Cutremurul a declanșat și căderi de pietre, ceea ce a dus la închiderea unei secțiuni din autostrada națională 317. Traficul a fost permis doar pentru vehicule de urgență, salvare și sprijin oficial, în timp ce echipele lucrau la degajarea molozului, potrivit Xinhua.
După prăbușirea a cel puțin 339 de case, biroul de presă din Nagqu a anunțat continuarea operațiunilor de căutare și salvare, citând oficiali ai administrației orașului.
Conform informațiilor din articol, în teren au fost mobilizați:
În regiune au fost trimise și provizii, inclusiv 1.000 de unități de locuințe prefabricate și aproximativ 3.000 de corturi și paturi pliante, alături de lanterne și haine de iarnă.
Institutul Geologic al SUA (USGS) a precizat că seismul a avut loc joi, la ora locală 22:33, cu epicentrul la 191 km est-nord-est de Nagqu, într-o zonă slab populată din nordul Tibetului. Adâncimea a fost estimată la 18 km.
USGS a înregistrat cel puțin șapte replici, cu magnitudini între 4,3 și 5,2, la o adâncime de 10 km.
În următoarele trei zile sunt așteptate ninsori intermitente în zona afectată, ceea ce poate îngreuna accesul și ritmul intervențiilor. Postul național CCTV a descris seismul drept cel mai puternic din regiune din ultimii cinci ani.
Liderul Chinei, Xi Jinping, a cerut „depunerea tuturor eforturilor” în operațiunile de salvare și acordarea de ajutor medical, potrivit informațiilor citate de Digi24.
Recomandate
Funcționarea Starlink/Starshield în Ucraina rămâne incertă, deși Donald Trump spune că accesul a fost „repornit”. Potrivit Digi24 , președintele american afirmă că Elon Musk a relansat serviciile folosite de Ucraina, după ce Kievul a semnalat restricții de conectare la rețeaua de sateliți, însă oficiali ucraineni indică faptul că revenirea nu ar fi completă. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Miza este una strict operațională: Starshield (componenta destinată utilizării militare, dezvoltată de SpaceX) este descris ca fiind important pentru comunicațiile militare ucrainene și pentru operarea dronelor. În material se arată că armata ucraineană folosește tehnologia SpaceX atât pentru drone interceptoare, utilizate împotriva aparatelor rusești, cât și pentru anumite operațiuni de atac asupra teritoriilor ocupate de Rusia. În acest context, restricțiile reclamate de Kiev ar fi afectat capacitatea forțelor ucrainene de a desfășura unele misiuni cu drone, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Lanțul de declarații: Trump, Musk și poziția SUA Trump a evitat să confirme explicit dacă el a inițiat un apel către Musk, dar a insistat că esențial este că serviciul a fost relansat. „Nu vreau să comentez dacă am sunat eu sau dacă a sunat altcineva. Asta nu schimbă cu nimic lucrurile. Ceea ce contează este că el a relansat-o.” Declarațiile vin după o relatare a The Wall Street Journal , care, citând oficiali americani, susține că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile impuse accesului Ucrainei la Starshield. Potrivit aceleiași publicații, oficiali americani și ucraineni au spus că sistemul funcționa „mai normal” joi, la scurt timp după presupusa convorbire, însă unii oficiali ucraineni au precizat că serviciul nu fusese restabilit complet. Pe fondul disputelor privind responsabilitatea, Musk a sugerat inițial că eventualele limitări țin de guvernul american, afirmând că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de autoritățile SUA, iar restricțiile ar fi decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA. Autoritățile americane au respins însă acuzațiile că administrația Trump ar fi ordonat restricționarea. În plus, în material sunt menționate poziții publice potrivit cărora: Trump a spus încă de săptămâna trecută că nu a dat ordinul de limitare a accesului; secretarul de stat Marco Rubio a susținut că președintele nu are legătură cu deciziile privind Starlink și Starshield, acestea ținând de SpaceX și Musk; secretarul apărării Pete Hegseth a afirmat că Pentagonul nu a emis nicio directivă pentru restricționarea serviciilor. Presiune de la Bruxelles și ce rămâne neconfirmat Comisia Europeană a cerut miercuri companiei SpaceX să restabilească „de urgență” accesul deplin al Ucrainei la serviciile respective. Deși Trump vorbește despre restabilirea accesului, informațiile citate indicau că funcționarea s-a îmbunătățit, dar revenirea la capacitate deplină „nu era încă confirmată”. Cu alte cuvinte, din datele prezentate în articol rămâne o zonă de incertitudine: serviciul pare să funcționeze mai bine, însă nu există o confirmare că restricțiile au fost eliminate complet. [...]
Disputa PNL–PSD pe cifrele Eurostat mută din nou deficitul în zona de risc pentru credibilitatea fiscală , într-un moment în care Guvernul are nevoie de încredere pe piețele de finanțare și în relația cu instituțiile europene, potrivit Digi24 . PNL acuză PSD că „folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți” pentru a susține ideea că deficitul bugetar ar fi crescut în 2026 și că ar fi „cel mai mare din Uniunea Europeană”. În replică, liberalii susțin că deficitul pe primele șase luni din 2026 a fost de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, respectiv 3,4% din PIB conform metodologiei europene ESA (standardul statistic folosit în UE). Două metodologii, două seturi de cifre PNL afirmă că PSD ar fi prezentat drept „deficit la șase luni” un indicator trimestrial (T2) calculat după metodologia ESA, după ajustări statistice, și că această echivalare ar fi „o manipulare”. Liberalii mai susțin că diferența dintre metodologiile cash și ESA nu ar indica „o gaură bugetară ascunsă”, ci ar fi explicată, între altele, de: modul de înregistrare a fondurilor europene; calendarul veniturilor; angajamentele de plată. În acest context, PNL invocă și faptul că, în trimestrul al doilea, Guvernul ar fi avansat „miliarde de euro” pentru investiții din PNRR , sume ce ar urma să fie decontate de UE și să intre ulterior ca venit la buget. Totodată, potrivit regulilor ESA, ar fi fost înregistrată obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer. Ministerul Finanțelor: deficitul din 2025 a scăzut, dar rămâne cel mai ridicat din UE Ministerul Finanțelor a transmis, joi seară, că deficitul României a scăzut în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de 2024, în condițiile în care deficitul mediu al Uniunii Europene a rămas neschimbat, la 3,1%. Instituția precizează că datele Eurostat publicate la 21 octombrie includ: rezultate definitive pentru 2025 (în cadrul procedurii de deficit excesiv); date trimestriale provizorii pentru primele două trimestre din 2026, care „pot suferi modificări” până la publicarea datelor finale. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat după metodologia ESA 2010 a coborât de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, valoare revizuită favorabil față de 7,9% comunicat în aprilie 2026. Ministerul subliniază însă că România a avut „cea mai mare reducere a deficitului dintre statele membre”, dar continuă să aibă „cel mai ridicat deficit bugetar din UE”. De ce contează: deficitul nu e doar o cifră politică Miza depășește conflictul dintre partide: modul în care sunt comunicate și înțelese datele despre deficit influențează percepția asupra stabilității financiare și a disciplinei bugetare. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului este o condiție pentru stabilitatea financiară, diminuarea costurilor de finanțare și recâștigarea spațiului bugetar pentru investiții, dar și că ajustarea trebuie continuată. PSD a acuzat, la rândul său, că „s-a aprins lumina” pe deficitul guvernării Bolojan, despre care afirmă că ar fi cel mai mare din UE și peste nivelul rămas după guvernarea Ciolacu. În materialul citat, nu sunt prezentate alte date sau calcule ale PSD, dincolo de această poziționare și de referirea la indicatorul contestat de PNL. [...]
Relaxarea presiunii economice a SUA asupra Rusiei, inclusiv printr-un acord de achiziție de motorină, creează premisele unei normalizări a relațiilor Washington–Moscova fără concesii rusești pe dosarul Ucraina , potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează relatări The New York Times. În octombrie anul trecut, președintele american Donald Trump impusese sancțiuni „semnificative” celor două mari companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării că negocierile cu Vladimir Putin privind încetarea războiului „pur și simplu nu duc nicăieri”. La un an distanță, contextul s-a schimbat: în ultima săptămână și jumătate, Trump ar fi răsturnat ani de politică externă americană, sprijinindu-l deschis pe Putin și reducând presiunea economică asupra Kremlinului, în timp ce l-a criticat pe Volodimir Zelenski. Motorina, sancțiunile și semnalul economic către Kremlin Un punct central este anunțul din 9 octombrie, când Trump a spus că Statele Unite vor cumpăra motorină din Rusia, fără a cere concesii în schimb. În paralel, administrația Trump a continuat să preseze Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol – descrise în material drept „cea mai puternică pârghie” a Kievului – și a suspendat sancțiuni împotriva Rusiei pe care liderul de la Casa Albă tocmai le transformase în lege. Analiza notează că acordul privind motorina ar fi avut și o componentă de calcul politic intern, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, prin încercarea de a reduce prețurile la combustibil. În același timp, măsura este prezentată ca parte a unei afinități mai vechi a lui Trump față de Putin, pe care Kremlinul ar fi cultivat-o. Discuții despre noi acorduri și „separarea” războiului de relația bilaterală Potrivit materialului, Rusia a încercat, după revenirea lui Trump la putere, să separe conflictul din Ucraina de eventuale acorduri comerciale și de aprofundarea relațiilor diplomatice cu SUA. Casa Albă ar susține acum că astfel de acorduri ar ajuta Rusia să înțeleagă avantajele păcii. Kremlinul a declarat că Putin ar fi acceptat, într-o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, să poarte discuții cu Ucraina și SUA luna viitoare, însă cu reprezentanți de nivel relativ scăzut, iar un oficial rus ar fi minimalizat șansele unui acord cuprinzător în acest moment. În același registru, sunt menționate și alte piste de cooperare economică: discuții despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un grup de investitori din care ar face parte și guvernul american, potrivit The New York Times; o propunere a negociatorilor americani ca Europa să reia achizițiile în cantități mari de gaz rusesc transportat prin Ucraina, tot potrivit aceleiași publicații; un posibil acord privind îngrășămintele rusești, propus de Putin; proiecte discutate de partea rusă, inclusiv „centrele de date”, proiecte în energie și cooperare în sector, conform declarațiilor reprezentantului economic al lui Putin, Kirill Dmitriev. Efectul diplomatic: Rusia își revendică „victoria” de normalizare Materialul include reacții care sugerează că Moscova interpretează aceste evoluții ca pe o victorie diplomatică. Jurnalista pro-Putin Marina Akhmedova a scris pe rețelele sociale: „Din punctul meu de vedere, victoria a fost deja obținută.” În opinia unor analiști citați, această „ușoară normalizare” ar fi redus rolul SUA ca potențial susținător sau facilitator pentru Ucraina. Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, afirmă: „Chiar și această ușoară normalizare l-a ajutat pe Putin să elimine efectiv SUA și pe Trump din rândul potențialilor susținători sau facilitatori ai Ucrainei.” În același timp, analiza consemnează avertismente că stimulentele economice ar fi o soluție greșită pentru un conflict cu mize politice și de securitate și că strategia de a oferi stimulente pentru a opri războiul ar putea eșua. Ce urmează și care este riscul pentru stabilitatea politicii SUA Un element de incertitudine rămâne volatilitatea deciziilor de la Washington. Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe, este citat spunând că factorii de decizie ruși îl consideră pe Trump „foarte inconsecvent” și nu au prea multă încredere în abordarea sa față de Rusia, inclusiv în perspectiva schimbării strategiei după alegerile de la jumătatea mandatului. În paralel, analiza notează că Europa a început să joace un rol mai important în sprijinul economic și politic pentru Kiev, iar relațiile dintre Putin și mulți lideri europeni s-au deteriorat, ceea ce poate limita efectul unei apropieri Washington–Moscova asupra arhitecturii mai largi de sprijin pentru Ucraina. [...]
China acuză UE că „militarizează” Arctica , după ce Bruxelles-ul a prezentat o strategie care include întărirea capacităților de supraveghere și extinderea flotei de spărgătoare de gheață, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare și securitate: cine stabilește regulile de acces și infrastructura critică într-o regiune unde rutele maritime și resursele devin tot mai atractive. Într-o declarație făcută la conferința de presă periodică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din China, Mao Ning , a criticat abordarea europeană, afirmând că „crearea de blocuri” și „provocarea unor confruntări geopolitice cu o mentalitate de Război Rece” nu ar ajuta la o dezvoltare pașnică și stabilă a regiunii arctice. Declarațiile sunt atribuite de Știrile Pro TV agenției News.ro, care citează AFP. Totodată, oficialul chinez a susținut că activitățile Chinei în Arctica urmăresc „promovarea unei dezvoltări pașnice, stabile și durabile” și că ar fi conforme cu dreptul internațional. Ce prevede strategia UE și de ce irită Beijingul Noua strategie a Uniunii Europene pentru Arctica, prezentată marți, are câteva direcții operaționale cu impact direct asupra prezenței în regiune: consolidarea flotei europene de spărgătoare de gheață; întărirea sistemului de supraveghere; un proiect de conectare pe termen lung a Europei și Japoniei printr-un cablu de comunicații care ar urma să treacă prin Groenlanda și Canada. În logica Bruxelles-ului, Arctica este „vecinătatea nordică” a Europei și devine tot mai importantă pentru securitate, climă și prosperitate, pe fondul competiției geopolitice, al activității militare și al interesului pentru resurse și rute maritime. În acest context, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a prezentat strategia ca un pachet care combină securitatea, infrastructura și oportunitățile economice, cu accent pe comunitățile locale și populațiile indigene. Context: prezență în creștere și rute comerciale mai rapide Știrile Pro TV notează că Rusia, China și Statele Unite și-au intensificat prezența în zonă, atrase de poziția strategică, resursele naturale și perspectiva unor rute de circulație mai accesibile odată cu topirea și retragerea gheții marine. În același registru economic, articolul menționează că un portcontainer chinez a ajuns în Europa pe o rută rapidă prin Arctica în august-septembrie, o premieră pentru China, care i-a permis să ocolească Orientul Mijlociu. În perioada următoare, tensiunile diplomatice pe tema Arcticii sunt de așteptat să se lege tot mai mult de proiecte concrete — de la infrastructură de comunicații până la capacități maritime — pe măsură ce UE încearcă să-și consolideze rolul într-o regiune unde regulile și accesul sunt tot mai disputate. [...]
Seceta prelungită pune sub semnul întrebării culturile de rapiță și împinge costurile fermierilor în sus , cu risc de pierderi semnificative dacă nu apar ploi în perioada imediat următoare, potrivit Digi24 . În Dolj, rapița riscă să se usuce „una câte una”, iar fermierii spun că pământul a devenit greu de lucrat, ceea ce se vede direct în consumul de motorină și în numărul de treceri cu utilajele. După mai bine de patru luni de secetă, în județ a plouat săptămâna trecută, însă temperaturile ridicate și vântul au făcut ca apa să se evapore rapid, iar solul să rămână uscat. În multe sole, rapița abia dacă a răsărit, ceea ce crește riscul ca investiția de toamnă să nu se mai recupereze. Costuri în creștere și risc de pierderi la rapiță Claudia Dunăreanu, directoarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Dolj, spune că rapița este „foarte pretențioasă” la răsărire și că, fără apă, nu răsare uniform. Ea descrie situația din teren astfel: „Ne aflăm într-o solă de rapiță, care ar fi trebuit măcar să răsară, dar după cum se vede, a răsărit un bob ici-colea.” Un fermier din Dolj, Costel Iancu, estimează că a plouat „în jur de 15 litri”, suficient cât să pornească răsărirea la rapiță, grâu și orz, dar insuficient pentru a stabiliza cultura în lipsa unor precipitații noi. Un alt fermier spune că pământul este „cam tare” și că e nevoit să treacă de mai multe ori cu tractorul. În același timp, Cornel Stroescu, fermier, afirmă că presiunea financiară s-a accentuat, pe fondul cheltuielilor deja făcute pentru motorină și sămânță, iar o parte dintre agricultori ar putea renunța dacă condițiile meteo nu se schimbă. De ce contează: miza economică depășește Doljul Problema nu este doar locală. La nivel național, anul acesta au fost cultivate peste 800.000 de hectare cu rapiță , ceea ce face ca evoluția culturilor de toamnă să aibă impact direct asupra veniturilor din agricultură și asupra planificării lucrărilor pentru sezonul următor. În lipsa unor ploi în viitorul apropiat, fermierii intervievați de Digi24 avertizează că munca de toamnă poate fi compromisă, iar pierderile – amplificate de costurile deja suportate – ar putea deveni greu de absorbit la nivel de fermă. [...]
Pentagonul a ajuns la un acord-cadru pentru cel puțin 850 de avioane F-35 în zece ani , o înțelegere care, dacă trece de Congres, ar ridica semnificativ ritmul de producție și ar consolida pe termen lung comenzile pentru Lockheed Martin , potrivit Digi24 . Acordul, anunțat joi, 22 octombrie, este evaluat la minimum 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde lei) și vine pe fondul creșterii cererii pentru avioane militare, sisteme antiaeriene și rachete, în contextul conflictelor și tensiunilor geopolitice, relatează Reuters, citată de Digi24. Ce înseamnă acordul pentru producție și capacitatea industrială Lockheed Martin spune că intenționează să mențină o producție anuală de 156 de avioane F-35, destinate atât armatei americane, cât și clienților internaționali. În paralel, compania s-a angajat să investească din fonduri proprii cel puțin 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) pentru dezvoltarea capacităților industriale necesare programului, inclusiv modernizarea liniilor de producție și extinderea infrastructurii de reparații și întreținere. Un element important pentru calendar este că înțelegerea are nevoie de aprobarea Congresului american și, în această etapă, nu este o comandă fermă de achiziție. Costurile unitare și miza pentru bugetul apărării Valoarea minimă a acordului este estimată la 78,2 miliarde de dolari (aprox. 352 miliarde lei), însă suma finală poate crește în funcție de versiunea aeronavelor și de evoluția costurilor de producție. În articol sunt indicate următoarele repere de preț: F-35 (cea mai ieftină variantă): aproximativ 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pe aparat; F-35B (decolare scurtă/aterizare verticală): aproximativ 121 milioane de dolari (aprox. 545 milioane lei); F-35C (pentru Marina SUA): aproximativ 110 milioane de dolari (aprox. 495 milioane lei). Digi24 mai notează că F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, proiectat pentru a reduce posibilitatea detectării de către radarele inamice, iar în prezent SUA au circa 800 de aparate F-35. Efecte în rezultate și comenzi: portofoliu record Compania și-a revizuit în creștere estimările privind veniturile și profitul pentru 2026, după rezultate peste așteptările analiștilor în trimestrul al treilea. Pe segmentul de rachete, Lockheed Martin beneficiază de cererea ridicată pentru sisteme de apărare antirachetă, în special interceptoarele PAC-3 și THAAD . Portofoliul de comenzi a crescut cu 27% față de trimestrul precedent, până la un nivel record de 292 de miliarde de dolari (aprox. 1.314 miliarde lei), evoluție susținută inclusiv de un contract multianual de 52,5 miliarde de dolari (aprox. 236 miliarde lei) pentru interceptoare PAC-3 Missile Segment Enhancement. Potrivit Reuters, citată de Digi24, stocurile acestor rachete au fost utilizate intens de forțele americane și aliați în timpul războiului din Iran, ceea ce a dus la nevoia de refacere a rezervelor. În același context, alți mari producători americani, precum RTX și Northrop Grumman, și-au îmbunătățit estimările financiare pentru acest an, iar acțiunile Lockheed Martin au urcat la un moment dat cu până la 10%, mai arată articolul. [...]
