Știri
Știri din categoria Diverse
Critica din interiorul PNL la adresa modului în care președintele gestionează desemnarea premierului riscă să complice negocierile politice și să prelungească incertitudinea în jurul formării Guvernului, într-un moment în care agenda executivului este dominată de PNRR și colectarea taxelor. Potrivit Digi24, Oana Gheorghiu, vicepreședinte PNL ales la ultimul Congres, spune că Nicușor Dan „a făcut o greșeală” când a nominalizat un premier din partea liberalilor fără o discuție prealabilă cu conducerea partidului.
În emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Gheorghiu a susținut că nominalizarea ar fi fost influențată de informații venite „din interiorul PNL” și a insistat pe miza de credibilitate instituțională a președinției, chiar dacă admite că „și șeful statului poate face greșeli”.
„Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală (...) Probabil că, din perspectiva mea, a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid, dar cred că trebuie să reconstruim împreună încrederea în instituțiile statului român.”
Mesajul vicepreședintei PNL indică o tensiune între Cotroceni și conducerea liberală pe procedura și consultarea politică în desemnarea premierului. În termeni operaționali, astfel de fricțiuni pot îngreuna coordonarea dintre președinte și partidul din care provine nominalizarea, cu efect direct asupra vitezei de formare a unei majorități și a unui guvern funcțional.
Gheorghiu a legat explicit discuția despre viitorul politic de problemele curente ale guvernării, menționând PNRR și colectarea taxelor ca priorități, fără a detalia măsuri sau termene.
Întrebată dacă Ilie Bolojan ar fi fost un președinte mai bun decât Nicușor Dan, Gheorghiu a spus că o astfel de comparație rămâne ipotetică și a descris diferențe de stil: Bolojan ar fi „pragmatic” și orientat spre decizii rapide, în timp ce Nicușor Dan ar fi „mai analitic”.
Despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la următoarele alegeri prezidențiale, vicepreședinta PNL a afirmat că nu a avut nicio discuție cu acesta pe această temă.
Recomandate
PNL își întărește public ruptura de PSD înaintea consultărilor , ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare și crește riscul prelungirii crizei politice, într-un moment în care „matematica” se face pe actualele mandate din Legislativ, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, care i-a transmis sâmbătă președintelui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de luni , să nu le ceară liberalilor „să salveze PSD”. Muraru susține că PNL este „rupt definitiv” de social-democrați, indiferent de decizii în instanță sau de eventuale încercări de amestec în viața internă a partidului. În postarea sa, Muraru argumentează că românii nu ar fi interesați de „viitorul PSD”, invocând „ultimele sondaje” (fără a indica date concrete), și că PNL nu ar trebui să devină „colacul de salvare” al unui partid pe care îl acuză că a generat „instabilitate, blocaje și lipsă de încredere”. Ce mizează PNL în negocierile de luni Din perspectiva liberalilor, mesajul fixează o linie de negociere înaintea discuțiilor politice: respingerea unei formule în care PNL ar susține sau ar „reîncălzi” o alianță cu PSD; reafirmarea autonomiei decizionale a partidului („viitorul liberalilor îl hotărăsc liberalii”); poziționarea consultărilor ca discuții „cu privirea la viitor, nu la trecut”, chiar dacă majoritatea se calculează pe actuala configurație parlamentară. Atacul la ideea unui front anti-extremism cu PSD Muraru mai susține că o „luptă onestă împotriva extremiștilor” ar fi fost posibilă „doar alături de PNL și alte formațiuni democratice de dreapta” și afirmă că o astfel de strategie alături de PSD ar fi o „eroare”. În același context, el afirmă că AUR ar fi „copilul născut din PSD”, într-o formulare menită să discrediteze ideea unei cooperări PSD–anti-extremism. De ce contează: semnal de blocaj înainte de consultări Prin acest mesaj, un lider PNL transmite public că o soluție politică ce ar implica PSD nu este acceptabilă pentru liberali, ceea ce poate îngusta opțiunile de construire a unei majorități după consultările de luni. Muraru cere „claritate politică” și respinge „combinații de culise” și „formule artificiale”, susținând că deciziile ar trebui luate „în interesul țării” și „cu respect față de votul cetățenilor”. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat parteneriatul cu SUA de „securitate și prosperitate” , într-un mesaj transmis de Ziua Prieteniei româno-americane, potrivit Digi24 . Mesajul pune accent pe dimensiunea practică a relației bilaterale, nu doar pe simbolistica unei zile aniversare. În postarea publicată pe platforma X, șeful statului vorbește despre „valoarea cu adevărat unică” a parteneriatului strategic România–SUA și despre „soliditatea relației dinamice” dintre cele două țări, menționând și „oportunitățile pe care le putem crea împreună” ca aliați și parteneri. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că „consolidarea legăturii transatlantice” și a parteneriatului strategic este „esențială pentru securitatea și prosperitatea noastră comună”. Tot cu acest prilej, Ambasada SUA în România a transmis un mesaj în care pune în centru rolul oamenilor în relația bilaterală și enumeră exemple de cooperare, de la proiecte culturale și educaționale la „misiunile umăr la umăr pentru siguranța noastră”. „În spatele fiecărei strângeri de mână oficiale, fiecărui tratat semnat şi obiectiv comun, se află adevărata valoare a relaţiei SUA-România: oamenii.” [...]
Schimbul de acuzații dintre Marcel Ciolacu și Dragoș Pîslaru pune din nou în prim-plan riscul de a pierde bani din PNRR , pe fondul întârzierilor la reforme și al blocajelor legislative, potrivit Digi24 . Fostul premier Marcel Ciolacu îi acuză pe Ilie Bolojan și pe Dragoș Pîslaru că ar fi responsabili pentru întârzieri care „ne costă miliardele din PNRR”, susținând că Guvernul interimar a amânat trimiterea către Parlament a „celor 7 proiecte esențiale” din PNRR și că încearcă să mute responsabilitatea către Legislativ. În postarea sa, Ciolacu invocă și apropierea vacanței parlamentare, afirmând că nu s-ar fi acționat la timp, inclusiv în cazul legii salarizării, pe care o numește un jalon din PNRR. Miza: reforme întârziate și calendar legislativ strâns În centrul disputei se află legea salarizării și, mai larg, pachetul de proiecte considerate necesare pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), de care depinde accesarea fondurilor europene. Ciolacu susține că nu este cunoscută „ultima variantă” a legii salarizării și reclamă lipsa unor răspunsuri din partea Guvernului privind termenele la care ar fi trebuit adoptate aceste legi. Replica ministrului interimar: responsabilitatea, plasată la fostul Guvern Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, i-a răspuns tot pe Facebook, acuzând fostul Executiv că a întârziat proiectele din PNRR și ironizând mesajul lui Ciolacu. Pîslaru afirmă că legea salarizării „trebuia să fie gata din 2022” și notează că, din acel moment, Ministerul Muncii a fost condus de PSD. În mesajul său, Pîslaru susține că, în anii trecuți, s-a „tras de timp” pentru evitarea răspunderii publice și acuză că a fost „aruncată «pe surse» o variantă a legii neasumată de absolut nimeni”. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate de Digi24, disputa are ca punct imediat trimiterea către Parlament a proiectelor considerate esențiale pentru PNRR, într-un context în care calendarul legislativ este presat de vacanța parlamentară. Articolul nu oferă detalii despre stadiul procedural al celor „7 proiecte” sau despre termene concrete asumate oficial pentru adoptarea lor, astfel că impactul exact asupra plăților din PNRR nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor din sursă. [...]
Europa analizează taxe de navigație în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de costuri noi pentru comerțul maritim , într-un plan care ar depinde de sprijinul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și care, în forma discutată, nu ar fi obligatoriu, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global, pe unde tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de petrol și gaze naturale. Orice mecanism de taxare, chiar și prezentat ca plată pentru „servicii de navigație”, ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și, indirect, pentru lanțurile de aprovizionare. Cum ar funcționa planul și ce precedent invocă europenii Potrivit informațiilor prezentate, state europene discută propuneri care ar permite introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Elementele-cheie menționate sunt: taxele nu ar urma să fie obligatorii; ar fi nevoie de sprijinul IMO, agenția ONU care reglementează transportul maritim; există precedente de plăți pentru servicii de navigație în căi maritime naturale, precum Strâmtoarea Malacca sau Canalul Mânecii. Vicepremierul britanic David Lammy a avertizat că impunerea unor taxe obligatorii pentru tranzit ar avea consecințe grave asupra comerțului internațional, în timp ce alți oficiali europeni indică faptul că discuția vizează un cadru de servicii, nu o taxă de trecere impusă unilateral. Presiunea de securitate: SUA cer garanții, Iranul respinge acuzațiile În paralel, Statele Unite au cerut Iranului garanții publice că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor fi atacate. Oficialii americani susțin că tensiunile și rivalitățile interne de la Teheran complică obținerea și respectarea unui acord. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și afirmă că există unitate la nivelul conducerii, inclusiv în privința politicii legate de strâmtoare. Oman, un actor-cheie, propune un model de administrare a traficului Omanul a elaborat o propunere de administrare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, inspirată din modelul folosit în Strâmtoarea Malacca. În același timp, Omanul — care controlează cea mai mare parte a apelor navigabile din strâmtoare — se opune introducerii unor taxe obligatorii pentru navele comerciale. Potrivit presei iraniene, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, ar urma să viziteze Omanul pentru discuții despre securitatea navigației și viitorul regim al strâmtorii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și-a exprimat speranța că Iranul și Omanul vor ajunge la un acord în următoarele zile. Reprezentanții Qatarului au avertizat că acordarea Iranului a unui control extins asupra tranzitului ar putea transforma comunitatea internațională în „ostaticul” unor decizii politice luate la Teheran. Contextul de escaladare și blocajul diplomatic la IMO La reuniunea Consiliului IMO de la Londra, mai multe state europene și din Golf au încercat să promoveze o rezoluție de condamnare a Iranului pentru atacuri asupra navelor comerciale și pentru încercări de control al traficului. Rusia și China s-au opus inițiativei. Tensiunile au crescut după ce SUA au atacat în această săptămână peste 150 de ținte din sudul Iranului, susținând că operațiunea a vizat reducerea capacității Teheranului de a amenința transportul maritim. Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain. Statele Unite susțin că, din luna mai până în prezent, au facilitat tranzitul în siguranță a peste 800 de nave comerciale și a aproximativ 380 de milioane de barili de petrol prin acest coridor strategic. Ce urmează și de ce contează pentru companii În acest moment, discuțiile sunt la nivel de propuneri, iar aplicarea ar depinde de un cadru acceptat internațional, inclusiv de IMO. Pentru companiile din transport și energie, semnalul important este că, pe fondul riscurilor de securitate, se conturează opțiuni care pot schimba costurile și regulile de operare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. [...]
BMW avertizează că în Rusia se asamblează „BMW-uri” fără acord, cu riscuri de calitate și siguranță , ceea ce poate afecta atât încrederea în marcă, cât și piața de revânzare a acestor vehicule, potrivit Digi24 . Producătorul german spune că uzina rusă „ Avtotor ” din Kaliningrad continuă să asambleze vehicule BMW fără aprobarea companiei, după retragerea BMW de pe piața rusă. Din acest motiv, BMW califică aceste mașini drept „contrafăcute” și le recomandă potențialilor cumpărători prudență. Din 2025, Avtotor ar fi reluat asamblarea modelelor crossover BMW X5, X6 și X7, folosind piese aflate în stoc încă din 2022, anul în care BMW și-a suspendat activitatea în Rusia pe fondul războiului declanșat de invazia pe scară largă a Ucrainei. De ce contează: BMW nu își asumă răspunderea pentru aceste vehicule BMW afirmă că nu are nicio legătură cu această producție și descrie procesul ca fiind o „producție neregulamentară”, fără implicarea sau supravegherea grupului, într-un comentariu pentru portalul ucrainean United24 , citat de Digi24. Compania susține că, din 2022, autoturismele asamblate în Rusia nu mai trec prin controalele standard de calitate și certificarea BMW, ceea ce înseamnă că producătorul nu poate garanta respectarea standardelor de siguranță, fiabilitate și calitate. În plus, BMW spune că nu verifică nici originea unor piese folosite la asamblare. „Din 2022, aceste autoturisme nu au mai fost supuse controlului de calitate și certificării BMW.” Context: reluarea asamblării după retragerea producătorilor occidentali Avtotor a fost anterior partener oficial al BMW în Rusia și, până în 2022, a asamblat vehicule sub licență și supraveghere. După întreruperea cooperării, uzina ar fi reușit să reia asamblarea unor modele folosind componente rămase în depozite, potrivit Bild, menționat de Digi24. În acest context, BMW avertizează explicit împotriva achiziției unor astfel de vehicule, pe motiv că nu poate confirma conformitatea lor cu standardele proprii și nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea sau siguranța lor, etichetând aceste mașini drept „piratate”. [...]
Curtea Supremă a Ucrainei a validat sancțiunile prezidențiale împotriva unui cetățean ucrainean , respingând acțiunea în justiție a fostului președinte Petro Poroșenko , potrivit Digi24 . Decizia, luată pe 10 iulie, consolidează o practică pe care experți juridici o consideră discutabilă: folosirea regimului de sancțiuni – creat inițial pentru a viza Rusia și aliații săi – și împotriva cetățenilor ucraineni. Ucraina a introdus sancțiuni după declanșarea războiului de către Rusia în 2014, ca instrument de presiune asupra Moscovei. Sub președinția lui Volodimir Zelenski, însă, sancțiunile au fost aplicate tot mai frecvent și intern, inclusiv unor persoane fără afilieri pro-ruse evidente, notează Kyiv Independent (citat de Digi24). De ce contează: sancțiuni fără hotărâre judecătorească, validate de instanța supremă Potrivit materialului, una dintre criticile centrale este că impunerea de sancțiuni asupra cetățenilor ucraineni fără o hotărâre judecătorească ridică semne de întrebare privind legalitatea. Experți juridici citați de publicația ucraineană susțin că procedura în sine ar fi ilegală. O altă vulnerabilitate indicată este lipsa motivării concrete: decretele prezidențiale privind sancțiunile ar conține, de regulă, formulări generale, fără a preciza motive specifice, ceea ce alimentează acuzațiile că măsurile nu au o justificare juridică solidă. Context politic: Poroșenko, principalul adversar al lui Zelenski Petro Poroșenko a pierdut alegerile prezidențiale din 2019 în fața lui Zelenski și este liderul partidului de opoziție „Solidaritatea Europeană”. În acest cadru, experții citați descriu extinderea sancțiunilor asupra cetățenilor ucraineni ca un instrument folosit pentru a-i pedepsi pe criticii guvernului și pe oponenții politici. Efect colateral: controverse relansate despre Curtea Supremă Decizia a reaprins și discuțiile despre Curtea Supremă a Ucrainei, descrisă în articol ca nereformată și afectată de scandaluri de corupție. Instanța nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Kyiv Independent, conform aceleiași relatări. [...]
