Știri
Știri din categoria Diverse
Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic, iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24.
În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri.
„Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.”
Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană.
„Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.”
În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea.
Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context.
„Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.”
În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele.
Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că va discuta cu PSD despre votarea unui guvern pro-european și susține că, în zilele următoare, va avea o întâlnire cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi FM, Mureșan a afirmat că este „convins” că va exista o întâlnire cu Grindeanu și a ironizat situația liderului PSD, pe care îl acuză că a generat instabilitate politică. „Trebuie să dăm omului puțin confort, e puțin neliniștit, a dat jos Guvernul, a creat o criză politică, e puțin neliniștit, trebuie să îi dăm un pic confort, un pic de timp.” Miza întâlnirii: programul de guvernare și poziționarea PSD După remarca ironică, Mureșan a spus că își propune o discuție „serioasă” despre programul de guvernare și despre direcția politică a PSD, în special în raport cu votarea unui guvern „pro-european”. „Sunt convins că zilele următoare o să avem o discuție serioasă pe programul de guvernare (...) Vreau să discut la modul serios cu președintele PSD despre ceea ce vom face și să îi vedem dacă sunt un partid pro-european care votează un guvern pro-european sau dacă se joacă în continuare cu extremiștii în Parlamentul României, ceea ce ar fi un lucru rău pentru România, căci am prelungi criza și am ține țara pe loc.” Schimb de replici cu Grindeanu: „m-ar fi criticat în orice scenariu” Mureșan a comentat și atacurile recente venite din partea lui Grindeanu, susținând că liderul PSD l-ar fi criticat indiferent de deciziile luate, inclusiv în privința existenței sau lipsei unui program de guvernare. „Dacă am program de guvernare, de ce am program de guvernare? Dacă nu aș fi avut program de guvernare, de ce nu am program de guvernare? Dacă e soare afară, ar fi fost supărat că e soare și e cald, dacă ploua era supărat că nu are umbrelă, de ce nu poate controla vremea.” În acest moment, nu sunt oferite detalii despre data exactă a întâlnirii sau despre un calendar al negocierilor; informația din sursă se limitează la intenția exprimată de Mureșan și la poziționarea sa publică față de PSD și criza politică. [...]
PSD reclamă lipsa negocierilor pe programul de guvernare , ceea ce crește riscul unui eșec la votul de învestitură. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu a primit informații noi despre programul pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan și îl acuză că nu caută sprijinul social-democraților, în condițiile în care majoritatea necesară în Parlament nu este asigurată doar de PNL, USR și UDMR. Grindeanu a declarat, vineri, într-o conferință de presă în județul Caraș-Severin, că a desemnat o echipă care să poarte discuțiile în lipsa sa, fiind în deplasare în țară pentru întâlniri cu organizațiile partidului. El a spus că nu a primit „niciun semn nou” privind eventuale discuții pe program. „Am desemnat o echipă, eu fiind plecat din București, dacă e cazul să discute pe Programul de guvernare. N-am niciun semn nou din acest punct de vedere.” Miza: votul de învestitură și aritmetica parlamentară În articol se arată că pentru învestirea viitorului Guvern este necesară o majoritate parlamentară, iar PNL, USR și UDMR – formațiunile care îl susțin pe Mureșan – nu au singure numărul necesar de parlamentari. În acest context, sprijinul altor grupuri devine relevant pentru votul de învestitură. PSD a anunțat anterior că nu va susține învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, mai notează publicația. Acuzațiile lui Grindeanu și poziția lui Mureșan Liderul PSD a susținut că Mureșan nu ar fi interesat să obțină sprijinul social-democraților și a reluat afirmația că premierul desemnat „face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament”. „Asta m-a făcut să spun în urmă cu câteva zile că domnul Mureșan nu dorește să fie prim-ministru și face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament.” Pe de altă parte, Mureșan a anunțat că va finaliza programul de guvernare și că intenționează să îl transmită și lui Sorin Grindeanu. El a spus că este dispus să discute cu liderul PSD, indicând Parlamentul drept locul în care ar urma să aibă loc întâlnirea. Ce urmează: depunerea listei și a programului Conform informațiilor prezentate, vineri Mureșan urma să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a-i prezenta programul de guvernare și lista cabinetului. Premierul desemnat a mai spus că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Programul prezentat de Mureșan include 28 de direcții, între care: reforma administrației centrale și locale, reorganizarea companiilor de stat, stimularea economiei și a muncii, politica energetică, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, reforma sistemului de salarizare și digitalizarea administrației. [...]
Un proiect de lege depus de AUR ar obliga magazinele să vândă și sare neiodată, sub amenințarea unor amenzi de până la 40.000 de lei , o schimbare cu impact direct de reglementare pentru retailul alimentar și cu potențiale consecințe în sănătatea publică, potrivit Digi24 . Inițiativa este prezentată ca o reacție la ideea că sarea iodată ar fi dăunătoare, însă medicii citați de publicație susțin contrariul: iodul este „esențial pentru o viață sănătoasă” și este adăugat în sarea vândută în magazine de aproximativ 70 de ani. Ce ar schimba proiectul pentru magazine Miza imediată pentru comercianți este una de conformare: proiectul prevede sancțiuni contravenționale care pot ajunge până la 40.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor stabilite de lege, conform Digi24. Din perspectiva operațională, o astfel de obligație ar însemna, în practică, ca magazinele alimentare să asigure și disponibilitatea sării neiodate la raft, pe lângă sortimentele deja existente. Argumentele invocate și ce spun medicii Reprezentanții AUR justifică proiectul prin riscul ca „iodul în exces” să afecteze tiroida și invocă un studiu din Danemarca, însă, potrivit Digi24, „datele pe termen lung” nu au fost confirmate. În contrapondere, medicii avertizează că reducerea aportului de iod poate avea efecte grave. Medicul endocrinolog Marius Huțan explică, în materialul Digi24: „Cel mai sever efect al lipsei iodului din organism era cretinismul endemic, deci oameni care erau condamnați la debilitate mentală, la malformații de tot felul. Consumăm sare cu iod, este recomandată pentru populația generală. Dacă ne știm cu afecțiune endocrină, tiroidiană, întrebăm medicul specialist, medicul de familie și ne poate recomanda dacă este bine sau nu să consumăm sare iodată, dar sunt cazuri izolate.” Context: cum cumpără românii sarea și când caută varianta neiodată Digi24 notează că în supermarketuri oferta este „extrem de variată”, iar sarea iodată este cea mai răspândită. Din declarațiile culese în material reiese și un tipar de consum: unii cumpărători spun că aleg sare neiodată mai ales pentru murături, în timp ce pentru consumul curent preferă sarea iodată. Ce urmează, din informațiile disponibile, este parcursul legislativ al proiectului în Parlament; materialul Digi24 nu oferă un calendar sau șanse estimate de adoptare. [...]
AUR ar strânge 36% din voturile exprimate, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24 . Pe fondul unui nivel ridicat de nehotărâți și al celor care spun că nu ar merge la vot, fotografia de moment indică un Parlament fragmentat și negocieri dificile pentru guvernare. Conform cercetării realizate în perioada 12–22 septembrie, AUR este urmat de PSD (23%), PNL (16%) și USR (8%), procentele fiind raportate la totalul respondenților care au declarat o opțiune de vot. În restul clasamentului apar UDMR (5%), SOS România (3%), SENS (2%), POT (2%), REPER (1%), PMP (1%) și „alt partid” (3%). Participarea și nehotărâții pot schimba semnificativ rezultatul Sondajul evidențiază o zonă mare de incertitudine electorală: la nivelul întregului eșantion, 20% dintre respondenți spun că nu știu cu cine ar vota sau sunt nehotărâți, 15% declară că nu ar merge la vot, iar 3% nu răspund. Aceste ponderi contează în interpretare, deoarece intențiile de vot pe partide sunt calculate separat, doar din rândul celor care au indicat o opțiune. Context: percepție negativă asupra direcției țării și evaluarea premierului Dincolo de intenția de vot, cercetarea surprinde o evaluare predominant negativă a direcției României: 88% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, 8% spun că direcția este bună, iar 4% nu știu sau nu răspund. Față de iulie, ponderea celor care văd direcția ca fiind greșită a crescut cu 5 puncte procentuale, iar a celor care o consideră bună a scăzut cu 6 puncte. În ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan , 18% îl consideră „mai degrabă bun” pentru România, iar 76% „mai degrabă rău” (6% nu știu/nu răspund). La întrebarea despre reforme, 15% spun că a făcut reforme, 62% răspund negativ, iar 23% nu știu sau nu răspund. Ce arată comparația cu un alt sondaj din septembrie Materialul menționează și un sondaj INSCOP Research publicat pe 10 septembrie , realizat în perioada 1–7 septembrie, care indică alte procente (calculate pe o bază diferită de respondenți). În acel sondaj, AUR era la 39,7%, PSD la 18,7%, PNL la 16,3% și USR la 9%. Diferențele dintre cele două măsurători sunt explicate de perioadele diferite de culegere a datelor și de eșantioanele diferite, chiar dacă ordinea primelor formațiuni rămâne aceeași. Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic (metoda CATI – interviuri asistate de calculator), pe un eșantion de 1.020 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%. [...]
Menținerea ratingului de investiții depinde de execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale , a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după discuțiile cu experții S&P Global Ratings, potrivit Digi24 . Miza este directă pentru costurile de finanțare ale statului și, implicit, pentru dobânzile plătite din buget, într-un moment în care agenția urmează să anunțe decizia pe 2 octombrie. Nazare a spus că, în cadrul întâlnirii de la Ministerul Finanțelor, echipa tehnică a prezentat „evoluția la zi a finanțelor publice”, rezultatele măsurilor de reducere a deficitului și perspectivele economice pentru perioada următoare. Ministrul a susținut că ajustarea „nu este doar una de deficit”, ci începe să se vadă și în structura bugetului, cu cheltuieli ținute sub control și investiții finanțate din fonduri europene protejate. „Nu putem transforma progresul obținut în ultimele luni într-o relaxare prematură a politicii fiscale.” De ce contează: costul finanțării și încrederea investitorilor Ministrul a legat explicit menținerea ratingului de investiții de condițiile în care România se împrumută și de încrederea investitorilor, avertizând că un rating nu se „apără prin declarații”, ci prin execuție și predictibilitate. În discuții au fost abordate și riscuri precum incertitudinile politice, presiunile externe și creșterea costurilor de finanțare, iar strategia prezentată a pus accent pe limitarea cheltuielilor, prioritizarea investițiilor și utilizarea fondurilor europene. Care este situația ratingului și ce urmează S&P menține în prezent ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o treaptă ar duce România în categoria speculativă („junk”), ceea ce ar putea afecta percepția de risc și costurile de împrumut. Pentru perioada următoare, Nazare a indicat drept priorități continuarea consolidării fiscale, construirea unui buget „credibil și realist” pentru 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide, protejarea investițiilor europene și continuarea măsurilor structurale de reducere a deficitului pe termen mediu. Decizia S&P este așteptată pe 2 octombrie. [...]
Bugetul pe 2027 devine un test-cheie pentru credibilitatea externă a României , după discuțiile Guvernului cu agenția de rating Standard & Poor’s , în contextul evaluării periodice a evoluțiilor economice și fiscale, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu delegația S&P, că menținerea credibilității externe a României – inclusiv în rândul investitorilor – depinde de continuarea reformelor asumate și de păstrarea direcției de reducere a deficitului bugetar. În discuții au fost analizate contextul politic și situația fiscal-bugetară. Executivul susține că România se află pe o traiectorie de „echilibrare și stabilizare” a finanțelor publice, iar pe primele șapte luni din 2026 deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce execuția bugetară ar confirma această direcție. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern, și pentru sănătatea economiei este important să o menținem, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. Ce reforme leagă Guvernul de ajustarea bugetară Bolojan a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, între care: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. Ca exemplu, premierul a menționat sectorul companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ar trebui să rămână priorități. La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. În final, Bolojan și-a exprimat optimismul că „oamenii politici” interesați de stabilitatea României vor continua linia actualelor politici pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului. [...]
