Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan respinge ideea alegerilor anticipate, pe care o consideră un factor de instabilitate ce ar prelungi incertitudinea în economie și în administrație, potrivit Libertatea, în contextul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură la finalul lunii mai.
Într-un interviu acordat vineri seara la Observator, șeful statului a spus că anticipatele sunt „un subiect total neserios” și a criticat politicienii care promovează această opțiune, pe care a numit-o „un semn de imaturitate politică”.
Argumentul central invocat de președinte este că un nou scrutin ar bloca țara pentru câteva luni, fără să producă o schimbare relevantă în configurația politică.
„În momentul în care, în mod evident, se țin alegeri, câteva luni mărește incertitudinea pentru români și rezultatul va fi tot cam acela.”
Nicușor Dan a adăugat că discuția despre anticipate ar fi, în opinia sa, mai degrabă o tactică pentru câștiguri electorale marginale („5% în plus sau în minus”), nu o soluție de ieșire din criză.
Întrebat dacă tema anticipatelor poate funcționa ca instrument de presiune, președintele a respins ideea de „șantaj” și a insistat că deciziile politice ar trebui judecate prin consecințe, nu prin reacții emoționale sau calcule de moment.
„Mi se pare că multă lume e blocată la pasul întâi… Întrebarea e ce facem în pasul doi.”
În același registru, Nicușor Dan a criticat concentrarea clasei politice pe următoarele runde de alegeri, în locul rezolvării problemelor curente ale cetățenilor, afirmând că „meseria” aleșilor este să guverneze și să livreze politici publice „între rândurile de alegeri”.
Potrivit aceleiași surse, președintele a mai susținut recent că nu vede rostul anticipatelor, invocând faptul că „toate sondajele ne spun că vom fi tot acolo”. În paralel, premierul interimar Ilie Bolojan nu a exclus varianta alegerilor anticipate, menționând că aceasta a fost o soluție folosită în mai multe țări europene pentru depășirea unor crize politice.
Pentru mediul economic și pentru administrație, miza imediată rămâne reducerea perioadei de incertitudine politică: anticipatele ar însemna, în logica președintelui, luni suplimentare de tranziție și decizii amânate, fără garanția unei majorități diferite după vot.
Recomandate
PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier , într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV . Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament. Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro. „A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.” Miza: ieșirea din blocaj printr-o desemnare și un vot în Parlament Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură. În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate. Ce înseamnă „guvern în jurul PSD”, în cifrele invocate de Grindeanu Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD: PSD ar avea „127 de voturi” în acest moment în Senat și Cameră; pentru un „guvern în jurul PSD” ar fi necesare „cel puțin 106–107 voturi” suplimentare, care „poate să vină de la minorități” sau din „alte zone politice”. Anticipatele rămân pe masă Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune. [...]
PSD respinge scenariul unui guvern tehnocrat, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul unui executiv interimar până în 2027 , într-un moment în care partidele negociază formula pentru un guvern „cu puteri depline”, potrivit Wall-Street . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că speră ca în zilele următoare să fie găsită o soluție pentru formarea guvernului și insistă că partidul său nu susține varianta unui cabinet de tehnocrați. Declarațiile vin după ce premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre fezabilitatea unui „guvern de tranziție” bazat pe tehnocrați, cu misiunea de a adopta politici publice necesare pentru pregătirea anului viitor. Miza: evitarea unui interimat prelungit și a anticipatelor Grindeanu avertizează că, dacă se ajunge la alegeri anticipate, acestea nu ar putea fi organizate mai devreme de februarie 2027, ceea ce ar însemna o perioadă extinsă cu un guvern interimar. În acest context, liderul PSD susține că „lucrurile se vor adânci” și face apel la găsirea rapidă a unei soluții politice. PSD cere majoritate „transparentă” dacă va da premierul Liderul social-democrat afirmă că, dacă va fi nominalizat prim-ministru, va prezenta „în mod transparent” majoritatea pe care se bazează, argumentând că nu poate funcționa cu „majorități ascunse”. În același registru, spune că înțelege reținerea UDMR, care ar dori o majoritate explicită. Schimbul de replici cu Bolojan și respingerea tehnocraților Grindeanu îl critică pe Ilie Bolojan pentru ideea unui guvern tehnocrat, susținând că o astfel de opțiune reapare fără explicații după câteva luni și ridicând întrebări despre ce s-a schimbat între timp. Declarațiile sale sunt atribuite Agerpres în material. Despre varianta Luca Niculescu: „Speculăm” Întrebat despre scenariul în care Luca Niculescu ar putea fi prim-ministru, Grindeanu spune că nu a văzut o declarație publică a acestuia că și-ar dori funcția și că informațiile au apărut „pe surse”. El adaugă că îl cunoaște pe Niculescu și îi apreciază expertiza în politică externă, dar insistă că, în lipsa unor confirmări, discuția rămâne speculativă. În paralel, Grindeanu cere „să lase toată lumea tonul mai jos” și să fie evitate „chestiuni populiste”, pentru a debloca formarea unui guvern cu puteri depline. [...]
Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară , iar prelungirea provizoratului riscă să lase neacoperite cheltuieli curente în ultimele luni ale anului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la B1 TV, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că discuțiile pentru formarea unui nou guvern „sunt foarte importante” și a descris perioada drept „momente decisive pentru România”, argumentând că interimatul s-a prelungit prea mult pentru un sistem politic în care mecanismele guvernamentale nu sunt construite să funcționeze mult timp în acest regim. De ce contează: rectificarea bugetară, blocată la nivel de competențe Premierul interimar a indicat explicit rectificarea bugetară ca exemplu de decizie care nu poate fi luată de actualul executiv. În explicația sa, rectificarea este necesară atunci când, pe parcursul anului, unele ministere nu își previzionează corect cheltuielile și apar goluri de finanțare spre final de an. El a dat ca exemplu zona Sănătății, unde pot rămâne „descoperite” cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau pentru ambulanță, situații care, în mod uzual, sunt acoperite prin rectificarea făcută „în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie”. Potrivit lui Bolojan, guvernul interimar nu poate adopta această rectificare, deoarece ea se face prin ordonanță, iar actualul cabinet „nu are această competență”. Ce a spus despre varianta Luca Niculescu premier Întrebat despre posibilitatea ca Luca Niculescu să fie propus ca prim-ministru, Bolojan a afirmat că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre un astfel de nume și că, la întâlnirile instituționale avute (inclusiv CSAT), nu a fost avansată o propunere de premier. Despre Luca Niculescu, în prezent secretar de stat la Externe, Bolojan a spus că îl consideră „un profesionist al diplomației române” și a menționat rolul acestuia în gestionarea aderării României la OCDE, dar a subliniat că, în lipsa unei discuții oficiale despre nominalizare, nu poate face comentarii pe tema funcției de premier. Context: „nu mă agăț de scaun” Bolojan a mai declarat că nu urmărește să rămână în funcție, afirmând că și-a golit biroul „de patru luni” și că, în condiții de interimat prelungit, singura opțiune este să încerce să asigure funcționarea statului. În esență, mesajul său a fost că prelungirea interimatului nu este doar o problemă politică, ci una cu efecte administrative și bugetare imediate, în condițiile în care decizii precum rectificarea nu pot fi luate de actualul executiv. [...]
Ilie Bolojan leagă avansul AUR din sondaje de „votul împotrivă” și de faptul că partidul nu a guvernat , iar primul test invocat este chiar zona de management public, prin numirea unei conduceri interimare la Televiziunea Română, potrivit Digi24 . Premierul interimar a spus, la B1 TV, că avantajul AUR vine din poziția de partid care „nu a fost niciodată în guvernare”, într-un context în care nemulțumirea și neîncrederea acumulate în timp împing o parte din electorat spre un vot de sancțiune. În același timp, Bolojan a indicat că AUR are acum „un reprezentant” în conducerea televiziunii publice, care va trebui să își demonstreze competențele. „AUR are un avantaj că nu a fost niciodată în guvernare.” Testul invocat: reforme și costuri mai mici la televiziunea publică Bolojan a legat explicit numirea Sorinei Matei ca președinte interimar al SRTv (Televiziunea Română), propusă de AUR, de o așteptare de tip „livrabil” instituțional: creșterea audienței și reducerea cheltuielilor. „Își va demonstra competențele ca să crească audiența Televiziunii Române, să cheltuie bugete mai mici și să aibă (...) o politică (...) de ținuta unei Televiziuni publice naționale.” Critica funcționării coalițiilor și efectul asupra încrederii În aceeași intervenție, premierul interimar a susținut că partidele care s-au aliat și au format coaliții „demonstrează că nu pot funcționa împreună”, ceea ce alimentează neîncrederea în partide. El a dat ca exemplu conflictele din interiorul coalițiilor, afirmând că, în timp, publicul nu mai distinge „cine a început primul”, iar rezultatul este, din nou, votul „împotrivă”. Bolojan a mai spus că evită să jignească partidele, argumentând că astfel sunt jigniți și alegătorii acestora, și a pledat pentru convingerea electoratului „prin ceea ce facem”, nu prin reproșuri la adresa celor care votează anti-sistem. Ce arată sondajul citat Digi24 menționează Barometrul INSCOP Research , realizat în perioada 1–7 septembrie, potrivit căruia AUR conduce intenția de vot la parlamentare cu 39,7%, urmat de PSD (18,7%) și PNL (16,3%), cu un avans de aproximativ 20 de puncte procentuale față de următoarele două partide. Context: numiri interimare la Radio și TV după o decizie a CCR Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, noile conduceri interimare la Societățile Române de Radio și Televiziune, după o decizie a Curții Constituționale . La Radio, pentru postul de președinte-director general a fost desemnat Răzvan Dincă (propus de PSD), iar la SRTv a fost desemnată Sorina Matei (propusă de AUR). [...]
John Malkovich a câștigat Coppa Volpi , un premiu-cheie pentru vizibilitatea și vânzările internaționale ale filmelor de autor , după ce a fost desemnat cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, potrivit Agerpres , care citează site-ul oficial al evenimentului. Actorul american a fost recompensat pentru rolul unui agent CIA în filmul „Wild Horse Nine”. Producția este regizată de cineastul britanico-irlandez Martin McDonagh și urmărește povestea a doi agenți CIA trimiși pe Insula Paștelui (Chile) în lunile premergătoare loviturii de stat din 1973, asociată cu dictatorul Augusto Pinochet. Pentru Malkovich, în vârstă de 72 de ani, trofeul reprezintă primul premiu important obținut în cadrul unui mare festival de cinema, după o carieră descrisă ca „bogată și eclectică”, care a inclus atât cinema de autor, cât și producții cu bugete mari și teatru contemporan. În 2025, Coppa Volpi pentru cel mai bun actor a fost câștigată de italianul Toni Servillo, pentru rolul principal din „La Grazia”, în regia lui Paolo Sorrentino. Cea de-a 83-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția s-a desfășurat între 2 și 12 septembrie. [...]
Anchetatorii germani leagă cazul „ bombei din Leipzig ” de un posibil sabotaj cu ramificații internaționale , după ce documente noi de investigație descriu un presupus „network” care ar include doi suspecți, dintre care unul ar avea conexiuni directe cu serviciul de informații militare al Rusiei, potrivit Bild . Materialul indică faptul că anchetatorii au identificat doi suspecți în dosar, prezentați drept „duoul terorist din Leipzig”, și susține că unul dintre ei ar lucra pentru serviciul de informații militare al Kremlinului. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, nume sau detalii verificabile independent despre identitatea celor vizați. În același context, articolul menționează un plan de atac cu „drone cu explozibil” asupra unui aeroport german și descrie trasee și urme care ar duce „prin jumătate de Europă”, sugerând o operațiune mai amplă decât un incident izolat. Detaliul din titlu – explozibil ascuns într-o conservă de legume – este prezentat ca parte a noilor elemente din anchetă, fără ca fragmentul accesibil să includă explicații tehnice sau probe. De ce contează: risc de securitate cu efecte operaționale Dacă suspiciunile privind o rețea de sabotaj se confirmă, implicațiile depășesc zona penală: astfel de cazuri tind să ducă la măsuri suplimentare de securitate pentru infrastructuri critice (în special aeroporturi), cu impact operațional și costuri mai mari pentru operatori și autorități. În acest moment, însă, informațiile publice din sursa citată sunt limitate, iar detaliile complete sunt prezentate de publicație ca fiind disponibile în format cu acces restricționat. Ce urmează Următorul pas relevant va fi comunicarea oficială a autorităților germane (parchet, poliție, servicii) privind acuzațiile, probele și eventuale rețineri sau trimiteri în judecată. Până atunci, elementele prezentate rămân la nivel de „documente de investigație” descrise de publicație, fără confirmare publică detaliată în fragmentul disponibil. [...]
