Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbul de replici dintre Nicușor Dan și PNL ridică miza consultărilor pentru guvernare, pe fondul acuzațiilor că PSD ar influența deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24.
Într-o conferință de presă de joi, președintele Nicușor Dan a răspuns ironic criticilor venite din PNL, după ce Alexandru Muraru (liderul PNL Iași) i-a transmis, înainte de consultările de luni, „să nu mai ceară PNL să salveze PSD”. Șeful statului a comentat că „la vârsta adultă, exaltarea nu e bună”, mai ales când cineva vorbește „în numele unei categorii de oameni” care i-au dat mandat.
Alexandru Muraru susține că PNL este „rupt definitiv” de PSD, indiferent de decizii în instanță sau de încercări de amestec în viața internă a liberalilor. În același mesaj, el i-a transmis președintelui că ideea combaterii extremismului „alături de PSD” ar fi „o mare eroare”.
Într-un comunicat citat de Digi24, Muraru a mers mai departe și a afirmat că, „pentru prima dată în ultimele două decenii”, PSD ar avea „acces direct la decizia președintelui României”, vorbind despre un „binom politic toxic”, în care ar fi promovate nominalizări fără susținere parlamentară și ar fi încurajate tentative de destabilizare în partide.
Întrebat dacă este „pesedist”, în contextul în care susținători ai săi i-ar fi pus porecla „PSDAN”, Nicușor Dan a spus că are un mandat și că, în exercitarea lui, încearcă „să ia tot timpul cele mai bune decizii pentru România”.
El a adăugat că uneori nu este suficient să te uiți „doar la pasul întâi”, pentru că o tentație care pare bună inițial poate deveni „nocivă” la pasul doi sau trei.
Schimbul de acuzații și replici vine înaintea consultărilor de luni, într-un moment în care tema guvernării și a raportării partidelor la PSD rămâne un punct de tensiune în spațiul politic. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre agenda consultărilor sau despre eventuale nominalizări discutate.
Recomandate
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa susținătorilor lui Ilie Bolojan ridică miza conflictului politic pe tema politicilor economice , într-un moment în care liderul PSD spune că România traversează dificultăți financiare și economice, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Antena 3, Grindeanu i-a catalogat pe susținătorii lui Ilie Bolojan drept „o sectă” și a susținut că aceștia „aduc ode” unui lider care „a dus România în cap din punct de vedere economic”, în pofida problemelor pe care le reclamă în economie. Ce indicatori invocă Grindeanu și ce reproșează Liderul PSD a descris o situație economică în deteriorare, afirmând că România „se împrumută cu 900 de euro pe secundă”, că economia scade, că „pentru a zecea lună consecutiv consumul a scăzut” și că „micile companii se închid cu zecile, zilnic”. În acest context, Grindeanu a spus că este „revoltat” de sprijinul acordat lui Bolojan de către adversarii PSD și a susținut că motivul principal al acestei susțineri ar fi opoziția față de PSD. „Și stăm și facem ode conducătorul iubit Ilie Bolojan care a dus România în cap din punct de vedere economic. Și văd acest... și nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Grindeanu a adăugat că ar mai exista și „un al doilea motiv, de ordin mai lumesc”, legat de beneficiile pe care partidele le pot avea când sunt la guvernare. Miza politică: cine câștigă din blocaj În aceeași intervenție, președintele PSD a susținut că, în actualul climat, „pare că are un singur câștigător”, respectiv „forțele suveraniste, populiste, extremiste de tip AUR”. În opinia sa, PNL și USR ar contribui la perpetuarea situației, „fiindcă nu doresc să se găsească o soluție”. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că relația România–SUA are „un uriaș potențial” economic , pe fondul unui parteneriat strategic pe care îl descrie drept „mai solid ca niciodată”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, la inaugurarea expoziției „SUA–România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, organizată la Muzeul Național de Istorie a României . Șeful statului a indicat că perspectivele relației bilaterale sunt importante atât în domeniul securității, cât și în cel economic. „În momentul de față, parteneriatul nostru este mai solid ca niciodată, atât bilateral, cât și în participarea noastră în formate multilaterale.” Ce înseamnă „potențialul” invocat: securitate și economie În intervenția sa, Nicușor Dan a amintit că România și SUA au reafirmat recent, la Summitul NATO de la Ankara, valorile comune și angajamentul pentru apărarea colectivă, într-un cadru pe care l-a descris ca bazat pe reguli și pe o alianță „defensivă”. Pe componenta economică, președintele a susținut că există spațiu semnificativ de dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări, fără a detalia proiecte sau domenii concrete. „Există un uriaș potențial la care multă lume de aici lucrează pentru a deveni o realitate.” Context: o relație construită „în timp” În același discurs, Nicușor Dan a reamintit că Parteneriatul Strategic România–SUA a fost lansat în iulie 1997, odată cu vizita la București a fostului președinte american Bill Clinton, și a insistat pe ideea de continuitate. „Încrederea se construiește cărămidă cu cărămidă, pentru a da posibilitatea unor lucruri concrete, care să aducă și pace, și prosperitate pentru oameni.” Expoziția inaugurată prezintă, între altele, documente istorice precum scrisoarea din 20 noiembrie 1880 prin care președintele SUA confirma principelui Carol recunoașterea independenței României; evenimentul este prezentat ca o trecere prin 250 de ani de istorie americană și aproape 150 de ani de relații bilaterale. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că prelungirea interimatului la Guvern menține deschisă alocarea de contracte și numiri în agenții , acuzând PNL și USR că ar bloca negocierile pentru formarea unui nou Executiv tocmai pentru a rămâne în această zonă de control, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, la Antena 3 CNN, unde Grindeanu a afirmat că, deși un guvern cu puteri limitate are atribuții restrânse, poate în continuare să deruleze proceduri de achiziții și să aloce bani publici, inclusiv prin platforma SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice). Ce reclamă PSD: contracte și concursuri accelerate Grindeanu a indicat două direcții principale în care, în opinia sa, interimatul ar fi folosit pentru decizii cu impact asupra administrației: alocarea de contracte (inclusiv pentru „digitalizare” și alte proiecte), cu referire la situații în care ar fi câștigat licitații entități fără experiență; declanșarea concursurilor pentru posturi de management în agenții și entități publice, chiar dacă unele mandate ar expira abia peste un an, susținând că miza ar fi finalizarea rapidă a procedurilor cât timp actuala formulă rămâne la putere. În sprijinul acuzațiilor, liderul PSD a invocat un exemplu „apărut în presă” privind o licitație de aproximativ 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) la Secretariatul General al Guvernului , câștigată de un ONG înființat recent, despre care a spus că ar avea legături politice. Digi24 nu indică în material numele ONG-ului sau detalii suplimentare care să permită verificarea independentă a cazului. Miza politică: formarea unei majorități de 233 de voturi În paralel, Grindeanu a spus că PSD încearcă să strângă voturile necesare pentru învestirea unui guvern, prag pe care l-a indicat la 233 de voturi . El a susținut că, la momentul declarațiilor, nici PSD, nici „ceilalți” nu ar avea această majoritate, dar că PSD ar fi „cel mai aproape” și speră ca în următoarele săptămâni să poată coagula sprijinul parlamentar. În același context, liderul PSD a afirmat că își dorește un guvern stabil, dar că îi este greu să creadă că acest lucru se va întâmpla „foarte curând”, pe fondul blocajului politic pe care îl reclamă. [...]
Prelungirea interimatului la Palatul Victoria întârzie adoptarea proiectelor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan spune că ieșirea din blocaj depinde de partidele care au voturile în Parlament, potrivit Digi24 . Șeful statului a declarat joi că există dialog între el și partide, însă nu vede, deocamdată, utilitatea unei noi runde de consultări formale la Cotroceni. În paralel, au loc „discuții tehnice” pentru finalizarea legilor necesare PNRR, inclusiv întâlniri programate la Cotroceni, dar nu cu președintele. De ce contează: PNRR, prins între negocieri politice și guvern cu atribuții limitate Întrebat dacă prelungirea interimatului premierului Ilie Bolojan întârzie adoptarea proiectelor legate de PNRR, Nicușor Dan a răspuns că efectul este vizibil și că ar fi „preferabil să avem un guvern cu puteri depline”, în condițiile în care este nevoie de „contorsionări” precum sesiuni extraordinare ale Parlamentului. În același context, președintele a indicat că soluția politică nu poate veni de la Cotroceni, ci din zona majorităților parlamentare. Ce opțiuni spune președintele că au fost puse pe masă Nicușor Dan a afirmat că a propus „două soluții”, pe care le-a considerat potrivite la momentul respectiv, menționând în mod special varianta unui guvern tehnocrat. El a adăugat că discuțiile continuă „la nivel informal”, dar că după discuția de luni dimineață nu au existat progrese suficient de mari pentru o nouă întâlnire formală. În ceea ce privește scenariile discutate, președintele a enumerat mai multe variante vehiculate în spațiul politic, fără ca acestea să fi fost cumulate într-un plan unic: un guvern de „armistițiu” la început (tehnocrat sau cu participarea tuturor); un guvern tehnocrat spre final, înainte de alegeri, cu rol de organizare a alegerilor; o rotativă între un guvern PSD minoritar susținut de PNL și un guvern PNL susținut de PSD. „Patru guverne în doi ani” – respins ca scenariu Despre varianta cu patru guverne succesive, fiecare de câte șase luni, Nicușor Dan a spus că i se pare „ridicolă” și a precizat că „nu s-a pus problema să fie toate patru”. Concluzia sa este că, în acest moment, nu există o soluție agreată nici măcar pentru un guvern de tranziție care să funcționeze câteva luni. [...]
Decizia CJUE pe prescripție mută presiunea pe Parlament să repare rapid legislația , după ce hotărârea instanței europene a stabilit că interpretarea Înaltei Curți nu este compatibilă cu dreptul UE în dosarele de fraudă gravă cu fonduri europene, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că „vina principală” pentru situația creată aparține Legislativului, care nu a modificat legea după o decizie a Curții Constituționale. În declarațiile făcute joi, șeful statului a indicat că Parlamentul ar fi trebuit să urmeze decizia CCR într-un „termen constituțional” de 45 de zile, dar corecția legislativă „nu s-a întâmplat în niște ani de zile”. „Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (...) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.” Ce schimbă hotărârea CJUE și de ce contează Nicușor Dan a mai spus că interpretarea normelor juridice presupune analiza mai multor principii de drept și a punctat că, în această speță, au existat poziții diferite, inclusiv la nivelul CJUE și al Înaltei Curți. „Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România.” CJUE a decis, prin hotărârea pronunțată pe 16 iulie în cauza „Lin II”, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cazurile de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale UE. Hotărârea continuă jurisprudența din cauza „Lin I” și, potrivit Digi24 , are efecte asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Ce urmează Din reacția președintelui rezultă că miza imediată este una de reglementare: corectarea cadrului legislativ intern, astfel încât aplicarea prescripției în dosarele de fraudă cu fonduri europene să fie aliniată cu obligațiile României ca stat membru UE și cu caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE. Publicația nu indică un calendar sau un proiect concret de modificare a legii. [...]
PNL își leagă votul pe legea salarizării de varianta negociată cu Comisia Europeană , mizând pe respectarea jalonului din PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis după consultările de joi cu principalele confederații sindicale, pe tema proiectului legii salarizării unitare în sistemul bugetar. La discuțiile de la sediul central al PNL au participat președintele partidului, Ilie Bolojan , alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Din partea sindicatelor au fost prezenți, între alții, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, și reprezentanți ai SANITAS, CNSLR Frăția, FSLI, CSDR, CSN Meridian și Agro Propact. Potrivit unui comunicat al PNL citat de Digi24, sindicaliștii au prezentat observații și propuneri pe proiect, invocând preocupările angajaților din sectorul public. Votul PNL, condiționat de forma „agreată” cu Comisia Europeană Ilie Bolojan a afirmat că reforma salarizării este „un angajament asumat de România prin PNRR” și „o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”. „Parlamentarii PNL vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană.” În același context, liderul PNL a indicat ca obiectiv al noii legi construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea treptată a inechităților existente. Ce a prezentat MIPE: negocieri cu Comisia și „constrângeri bugetare” La întrevedere, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile purtate cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare care au stat la baza elaborării legii, conform comunicatului PNL. PNL mai susține că dialogul cu partenerii sociali trebuie continuat „în mod responsabil”, astfel încât deciziile să răspundă interesului general. [...]
