Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își întărește public ruptura de PSD înaintea consultărilor, ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare și crește riscul prelungirii crizei politice, într-un moment în care „matematica” se face pe actualele mandate din Legislativ, potrivit Digi24.
Mesajul vine de la Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, care i-a transmis sâmbătă președintelui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de luni, să nu le ceară liberalilor „să salveze PSD”. Muraru susține că PNL este „rupt definitiv” de social-democrați, indiferent de decizii în instanță sau de eventuale încercări de amestec în viața internă a partidului.
În postarea sa, Muraru argumentează că românii nu ar fi interesați de „viitorul PSD”, invocând „ultimele sondaje” (fără a indica date concrete), și că PNL nu ar trebui să devină „colacul de salvare” al unui partid pe care îl acuză că a generat „instabilitate, blocaje și lipsă de încredere”.
Din perspectiva liberalilor, mesajul fixează o linie de negociere înaintea discuțiilor politice:
Muraru mai susține că o „luptă onestă împotriva extremiștilor” ar fi fost posibilă „doar alături de PNL și alte formațiuni democratice de dreapta” și afirmă că o astfel de strategie alături de PSD ar fi o „eroare”. În același context, el afirmă că AUR ar fi „copilul născut din PSD”, într-o formulare menită să discrediteze ideea unei cooperări PSD–anti-extremism.
Prin acest mesaj, un lider PNL transmite public că o soluție politică ce ar implica PSD nu este acceptabilă pentru liberali, ceea ce poate îngusta opțiunile de construire a unei majorități după consultările de luni. Muraru cere „claritate politică” și respinge „combinații de culise” și „formule artificiale”, susținând că deciziile ar trebui luate „în interesul țării” și „cu respect față de votul cetățenilor”.
Recomandate
PSD ar urma să intre la guvernare într-o formulă care include miniștri tehnocrați la portofolii-cheie , ceea ce poate debloca rapid învestirea Executivului și reduce riscul de alegeri anticipate, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Conform surselor citate, PSD ar urma să intre în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , alături de miniștri tehnocrați propuși de președintele Nicușor Dan pentru Finanțe, Apărare și Externe. În paralel, PNL și UDMR ar urma să voteze în Parlament învestirea noului Executiv, însă liberalii ar rămâne în opoziție. Miza imediată este calendarul strâns al negocierilor: președintele Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor de partid că, dacă până joi nu se ajunge la o înțelegere „transparentă” privind susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, pentru declanșarea alegerilor anticipate, potrivit acelorași surse. Cum ar funcționa susținerea în Parlament Din informațiile Digi24, scenariul discutat presupune: PSD intră la guvernare, într-o formulă care include și miniștri tehnocrați la Finanțe, Apărare și Externe, propuși de președinte; PNL și UDMR votează învestirea Guvernului Niculescu; PNL rămâne formal în opoziție, dar ar semna un acord de susținere pentru politici considerate „în interesul României”, potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan. O nuanță menționată de sursă este că ar fi luată în calcul o formulă de guvern în care să nu fie cooptați „acei liberali care i se opun lui Ilie Bolojan”, pentru a asigura voturile necesare în Parlament. Decizii așteptate: PSD votează miercuri, lista ajunge joi în Parlament Potrivit informațiilor citate, decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie oficializată în ședința conducerii extinse programată miercuri (ora 16.00). Până joi, situația ar urma să fie tranșată, când Luca Niculescu ar urma să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. În acest moment, detaliile finale ale formulei (inclusiv componența completă și condițiile politice ale acordului) rămân neconfirmate public, fiind prezentate de Digi24 ca informații „pe surse”. [...]
Președintele Nicușor Dan pune un termen-limită pentru formarea majorității și le-a transmis liderilor de partide că, dacă până joi nu ajung la o înțelegere „transparentă” pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic printr-o decizie cu efect direct asupra calendarului instituțional: fie se coagulează o majoritate care să treacă Executivul în Parlament, fie se intră pe scenariul anticipatelor. Conform informațiilor citate de Digi24, nu va exista o a cincea desemnare de premier dacă Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități. Termenul constituțional pentru Cabinetul Niculescu Luca Niculescu, premier desemnat, are termen limită joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, în baza prevederilor constituționale (10 zile de la publicarea decretului de desemnare, Articolul 103, Alineatul (2) din Constituția României ). În scenariul descris de sursele Digi24, vineri, când premierul desemnat ar urma să-și depună mandatul, președintele ar prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului. Digi24 notează că informația a fost prezentată și de Hotnews.ro. Cum arată, la acest moment, aritmetica politică Potrivit surselor Digi24, formula discutată în acest moment ar include: PSD ar urma să intre în Guvernul condus de Luca Niculescu; miniștri tehnocrați propuși de președinte pentru Finanțe, Apărare și Externe; PNL și UDMR ar urma să voteze noul Executiv în Parlament, însă PNL ar rămâne în Opoziție, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan; decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie luată miercuri. În paralel, pozițiile partidelor pe tema anticipatelor sunt divergente: președintele USR, Dominic Fritz, a spus la Digi24 că USR nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția de ieșire din criză; UDMR a susținut în repetate rânduri că anticipatele nu sunt o soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament; AUR susține organizarea de alegeri anticipate. De ce dizolvarea Parlamentului este posibilă acum Digi24 reamintește că Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după consultări, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, condițiile ar fi întrunite după respingerea în Parlament a guvernelor propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare și cea a lui Mureșan, mai notează publicația. Contextul crizei: patru desemnări de premier Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan, după ce Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai prin moțiune de cenzură, votată de o majoritate PSD-AUR. Înaintea lui Niculescu au fost desemnați: Eugen Tomac (și-a depus mandatul); Adrian Veștea (cabinet respins la votul de învestitură); Siegfried Mureșan (cabinet respins la votul de învestitură). În acest cadru, ultimatumul transmis partidelor mută presiunea pe negocierile de până joi: fie se conturează o majoritate pentru învestirea Guvernului, fie România intră pe procedura anticipatelor, cu efecte directe asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor în perioada următoare. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
USR condiționează votul din Parlament de o majoritate asumată și respinge miniștri PSD , ceea ce complică ecuația de învestire și crește riscul unui guvern minoritar cu stabilitate limitată, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va face parte și nu va vota un guvern „unde nu este clar pe ce fel de majoritate se va putea baza”, mai ales dacă include miniștri PSD. În intervenția sa, Fritz a legat explicit refuzul USR de două teme: lipsa unei majorități parlamentare asumate și capacitatea viitorului executiv de a ține sub control „ținte de deficit”, în paralel cu presiunea pentru „a da drumul la bani”, pe care o atribuie PSD. Ce schimbă poziția USR în negocierile pentru Cabinetul Niculescu Mesajul USR fixează o linie roșie: fără miniștri PSD și fără „aranjamente de culise”. În acest cadru, Fritz a indicat că USR va susține „din Parlament soluții bune pentru România”, dar nu va valida politic un executiv care, în opinia sa, nu are o bază de susținere clară. Totodată, liderul USR a spus că există „două abordări diferite” față de PNL, dar a adăugat că formațiunile ar putea colabora în continuare pentru „o guvernare fără PSD și AUR”. PNL: acord de susținere, dar rămâne în opoziție În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că PNL este dispus să semneze un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu pentru susținerea politicilor care „servesc interesului României”, precizând însă că PNL va rămâne în opoziție. Această formulă lasă deschisă varianta unui sprijin punctual sau condiționat, fără intrare la guvernare. Stabilitate și scenariul anticipatelor Fritz a calificat un termen de șase luni pentru un guvern condus de Luca Niculescu drept „varianta optimistă” și s-a declarat sceptic că o astfel de construcție ar putea oferi „stabilitate” și „predictibilitate”, mai ales dacă ar exista o „majoritate paralelă PSD-AUR” care să tragă în altă direcție decât guvernul. În consecință, liderul USR a susținut ideea alegerilor anticipate, argumentând că actuala configurație parlamentară ar prelungi „haosul”. „Guvern minoritar PSD”, în lectura USR Fritz a afirmat că formula discutată — cu tehnocrați și miniștri PSD — ar însemna, în realitate, „un guvern minoritar PSD”, chiar dacă ar include și persoane fără „carnet de partid”. El a spus că înțelege raționamentul PNL de a vota învestirea, dar a insistat că PSD ar trebui să-și asume guvernarea și responsabilitatea deciziilor. În lipsa unei majorități asumate și cu USR în afara votului de învestire, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge sprijin suficient în Parlament pentru un guvern funcțional și pe ce durată. [...]
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
