Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna un premier în zilele următoare, invocând presiunea publică pentru instalarea rapidă a unui guvern, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul unor negocieri prelungite și al incertitudinii privind existența unei majorități parlamentare, un factor care ține pe loc deciziile cu impact bugetar și administrativ.
Șeful statului a spus că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și a motivat întârzierea prin faptul că, în această perioadă, mulți parlamentari au fost în vacanță, iar votul necesar ar fi trebuit să fie unul „fizic”.
„În zilele următoare. Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern.”
„Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranşăm problema.”
Conform surselor Digi24, Nicușor Dan ar prefera un premier independent, însă nu exclude varianta Sorin Grindeanu, în condițiile în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire.
Publicația notează că au circulat mai multe nume, iar potrivit celor mai recente informații obținute de Digi24, „poate singurul” care ar mai rămâne în joc este Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni, iar în cazul lui Nazare este menționată dificultatea de a strânge o majoritate.
Dincolo de nume, problema centrală rămâne aritmetica parlamentară. Digi24 arată că UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă de guvernare decât cea propusă de partid: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR.
În lipsa unei majorități conturate, desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul politic, cu efecte directe asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice.
Recomandate
Criza politică prelungită blochează instalarea unui guvern cu puteri depline , iar disputa dintre PNL și PSD se mută pe terenul „majorităților” din Parlament, cu implicații directe pentru stabilitatea decizională. Într-o reacție la mesajele liderului PSD Sorin Grindeanu , europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține, potrivit Știrile Pro TV , că PSD „are deja o majoritate cu AUR” și că aceasta se vede „zilnic” în activitatea parlamentară. Mureșan afirmă că PSD și AUR „au dărâmat Guvernul” și „au generat criza politică”, acuzând PSD că ar accepta acum doar un executiv condus de social-democrați pentru a „anula reformele Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook și citat de Agerpres, liberalul leagă miza politică de efecte bugetare, susținând că reformele ar fi „tăiat conducta de bani spre clientela PSD” și că PSD ar urmări „să se remufeze la banul public”. Miza: cine poate construi o majoritate și cu ce cost politic În aceeași intervenție, Mureșan spune că PNL nu va accepta un „guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe motiv că ar putea anula eforturile din ultimul an. El ridică, totodată, întrebarea de ce PSD cere PNL să rezolve o problemă pe care, în opinia sa, PSD ar fi creat-o, din moment ce ar avea deja voturile necesare alături de AUR. „Dacă PSD vrea să guverneze, are deja o majoritate cu AUR pentru a o face, vedem zilnic cum utilizează această majoritate în Parlament.” Mureșan mai acuză o contradicție de poziționare: PSD ar încerca să se legitimeze drept partid proeuropean cu voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. Replica PSD: PNL și USR ar fi preocupate de funcții, nu de guvernare Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut la rândul său, într-o postare pe Facebook, că România nu are un guvern cu puteri depline și că PNL și USR ar avea alte urgențe: „funcțiile, banii și puterea”. El afirmă că pierderea unor posturi în conducerile celor două Camere ar fi declanșat „circul” și că PSD, deși a pierdut o funcție în conducerea Senatului, „nu a blocat Parlamentul”. „România nu are un Guvern. PNL şi USR au însă alte urgenţe: funcţiile, banii şi puterea.” Grindeanu mai spune că PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară „pentru a da României un Guvern” și critică ceea ce numește „dublul standard” al adversarilor politici. Ce urmează: discuții la Cotroceni și două nume vehiculate pentru funcția de premier În același context, este menționat că Siegfried Mureșan este propunerea de premier susținută de PNL, USR și UDMR, iar în zilele următoare președintele Nicușor Dan ar urma să aibă noi discuții cu liderii partidelor pentru desemnarea unui prim-ministru, după „mai bine de 130 de zile” de la demiterea în Parlament a Guvernului Bolojan. Potrivit deputatului liberal Ionel Bogdan, sunt vehiculate două propuneri: Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR) și Sorin Grindeanu (PSD). Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu pentru Maszol, că UDMR nu își retrage susținerea pentru Mureșan până la decizia președintelui, dar a criticat absența acestuia din spațiul public după desemnare, considerând situația „extrem de contraproductivă” pentru mesajul transmis de clasa politică. [...]
Blocajul politic întârzie formarea unui nou Guvern , iar disputa dintre partide se mută în Parlament, unde PNL și USR au boicotat activitatea după pierderea unor poziții de conducere, potrivit Digi24 . Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), susține că miza reală a boicotului este „funcțiile, banii și puterea”, în timp ce „România așteaptă un Guvern”. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu afirmă că PNL și USR ar fi reacționat prin boicot după ce „au pierdut câte un post în conducerea Camerei Deputaților”, acuzându-le că au declanșat „circul” pentru „două funcții”. „România nu are un Guvern. PNL și USR au însă alte urgențe: funcțiile, banii și puterea.” Boicotul din Parlament, prezentat ca reacție la pierderea unor funcții Liderul PSD compară situația cu un episod similar din Senat, unde PSD ar fi pierdut o funcție de conducere, dar „nu a blocat Parlamentul” și „nu a inventat o criză politică” din acest motiv. „PSD a pierdut, la rândul său, o funcție în conducerea Senatului. Nu a blocat Parlamentul și nu a inventat o criză politică pentru un post în minus.” Acuzații de „dublu standard” și referire la Guvernul Bolojan Grindeanu îi acuză pe liberali și pe reprezentanții USR de „dublu standard” și susține că aceștia contestă regulile atunci când rezultatul nu le este favorabil. „Regulile sunt bune cât timp le convin. Când rezultatul nu le mai convine este în pericol chiar democrația!” În același mesaj, el face referire la situația Guvernului condus de Ilie Bolojan, despre care afirmă că „își prelungește abuziv șederea în scaunul de premier”, după ce Executivul ar fi fost demis de Parlament. Ce spune PSD că urmează În final, Grindeanu afirmă că PSD urmărește formarea unei majorități parlamentare care să permită instalarea unui nou Guvern, în timp ce PNL și USR ar fi preocupate de funcții. „PNL și USR își plâng funcțiile, în timp ce românii așteaptă un Guvern. PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară pentru a da României un Guvern.” [...]
PSD deschide ușa unui vot AUR pentru învestirea guvernului , fără a discuta o coaliție formală, în scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de deputatul PSD Mihai Ghigiu, indică o strategie de construire a unei majorități prin voturi „la vedere”, cu impact direct asupra stabilității politice și a capacității de guvernare. Ghigiu a spus, miercuri, la Parlament, că PSD ar încerca să negocieze „cu fiecare grup politic de bună credință” un viitor guvern, dacă partidul ar primi funcția de premier sau dacă președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar fi desemnat premier. Declarațiile au fost consemnate de News.ro, citat de Digi24. Voturi „de la AUR”, dar fără înțelegere politică Întrebat dacă asta ar însemna discuții inclusiv cu AUR și SOS România, deputatul PSD a nuanțat că ar exista discuții „cu colegii”, nu neapărat cu partidul AUR, invocând pozițiile conducerii AUR, „pe care noi, în multe momente, nu o putem agrea”. În același timp, Ghigiu a afirmat că, dacă parlamentari AUR ar dori să voteze guvernul, „este normal” să se întâmple acest lucru. Argumentul PSD: mandatul parlamentarului nu este „imperativ” Ghigiu a susținut că PSD nu va face „niciun fel de înțelegere, coaliție, colaborare” cu AUR, dar că ar cere tuturor parlamentarilor, inclusiv celor de la AUR, să voteze un guvern „cu puteri depline”, invocând responsabilitatea față de România. Deputatul a mai argumentat că parlamentarii, potrivit Constituției, nu au „ mandat imperativ ” (adică nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel), iar votul ar trebui să țină de „propriile lor conștiințe”. „Nu vom face niciun fel de înţelegere, coaliţie, colaborare, cum vreţi, cu partidul AUR. Am spus că vom ruga toţi parlamentarii, inclusiv de la AUR, dacă au, să zic aşa, responsabilitate faţă de România, să voteze un guvern cu puteri depline.” În logica PSD, miza este obținerea unui vot suficient pentru învestire, chiar și în lipsa unei formule de coaliție cu AUR, ceea ce ar putea redesena temporar raporturile de putere din Parlament în jurul unui guvern condus de Sorin Grindeanu, dacă acesta va fi desemnat. [...]
Reconfigurarea majorității din Camera Deputaților riscă să schimbe regulile de împărțire a funcțiilor-cheie , după ce PSD ar fi semnat un nou acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru funcțiile din Biroul permanent , potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că UDMR a aflat despre înțelegere abia la începutul plenului de marți și că formațiunea nu a semnat noul acord. În declarațiile făcute miercuri la Parlament, Csoma Botond a susținut că înțelegerea inițială, semnată la începutul mandatului (decembrie 2024) între PSD, PNL, USR și UDMR, prevedea alocarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata întregului mandat, iar la începutul fiecărei sesiuni se vota o hotărâre în baza acelui acord. Potrivit lui, acest aranjament „s-a schimbat” prin noua majoritate. „PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat.” Miza: funcțiile din Biroul permanent și conducerile de comisii Csoma Botond afirmă că UDMR are „o singură funcție de chestor” în Biroul permanent pe parcursul tuturor sesiunilor parlamentare din mandat și că, în discuții, ar fi apărut ideea ca UDMR să nu păstreze această poziție în toate sesiunile. Totodată, spune că au fost aduse în discuție și conducerile unor comisii din Camera Deputaților, inclusiv Comisia de politică externă, unde ar fi existat interes din partea AUR pentru conducere. În acest context, liderul deputaților UDMR a explicat că a votat proiectul de hotărâre pentru a menține funcția de chestor, insistând că nu a votat „cu AUR sau cu S.O.S.” și nici „împotriva PNL sau USR”. Rocada funcțiilor de secretar: AUR și S.O.S. „au devansat” Potrivit lui Csoma Botond, PNL și USR nu ar fi pierdut funcțiile de secretar, ci acestea ar fi fost mutate în ultima sesiune a mandatului. El a spus că, în acordul din 2024, AUR și S.O.S. urmau să primească funcțiile de secretar în ultima sesiune, însă acum „s-a făcut această rocadă” și „au devansat”. Legătura cu votul pe Guvern, doar la nivel de ipoteză Csoma Botond a avansat ideea că mișcarea PSD ar putea avea legătură cu viitorul vot privind Guvernul, dar a precizat explicit că este doar o ipoteză, nu o afirmație „factuală”. El a mai spus că, la un eventual vot pentru Guvern, UDMR ar lua în calcul persoana premierului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma și programul de guvernare, menționând că, dacă ar include „extremiștii”, UDMR nu ar vota. În același context, deputatul UDMR a atras atenția că România nu ar avea Guvern „de patru luni” și a reafirmat că un premier tehnocrat ar avea dificultăți de autoritate asupra unui Executiv format din miniștri politici. De asemenea, a respins acuzația că UDMR ar fi participat la „noua majoritate”, spunând că formațiunea nu a făcut parte din acest aranjament. [...]
Schimbarea componenței Biroului Permanent al Camerei Deputaților a reaprins conflictul politic pe tema izolării partidelor extremiste , după ce UDMR și USR și-au aruncat reciproc acuzații de „standard dublu” în urma unui vot contestat, potrivit Digi24 . Deputatul UDMR Csoma Botond a reacționat joi la criticile venite de la liderul USR Cătălin Drulă, care a acuzat UDMR că a votat înlocuirea unor membri PNL și USR din Biroul Permanent cu membri AUR și SOS România . În replică, Csoma spune că UDMR a fost într-o „situație de constrângere” la votul de marți și susține că nu revine asupra detaliilor. Acuzații de ipocrizie și „standard dublu” În mesajul publicat pe Facebook, Csoma Botond îl ironizează pe Drulă pentru faptul că a comunicat în limba maghiară, după ce USR a criticat UDMR. „Mă «mir» că nu a comunicat în limba maghiară și atunci când USR și AUR au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, au semnat împreună documentul și au votat împreună pentru adoptarea lui. Percep la ei ipocrizie și un standard dublu în acest caz” De la un vot procedural la o dispută despre „cordonul sanitar” Miza politică a schimbului de replici este cine își asumă, în practică, izolarea partidelor catalogate drept extremiste în Parlament. Drulă a susținut că, prin votul UDMR alături de PSD, în conducerea Camerei Deputaților au fost înlocuiți doi membri USR și PNL cu doi membri de la AUR și SOS, ceea ce ar fi crescut reprezentarea acestor partide în Biroul Permanent. „Cu votul UDMR, de ieri, partidele extremiste cu care UDMR pretinde că se luptă au acum 4 reprezentanți (3 AUR + 1 SOS) față de partidele de dreapta USR+PNL care au doar 2 reprezentanți”, a scris Cătălin Drulă. În acest context, UDMR mută discuția spre precedentul moțiunii de cenzură depuse împreună de USR și AUR împotriva Guvernului Cîțu, invocat de Csoma ca argument că USR nu poate revendica o poziție consecventă față de AUR. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne la nivel de acuzații publice și justificări politice legate de votul din Biroul Permanent, fără detalii suplimentare despre pașii procedurali următori sau despre o eventuală renegociere a pozițiilor din conducerea Camerei Deputaților. [...]
Președintele Nicușor Dan cere suplinirea deficitului de procurori pentru anchetarea magistraților , un subiect pe care îl leagă direct de încrederea în justiție și de obligațiile României în raportările europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde primul punct de pe ordinea de zi a vizat desemnarea unor procurori pentru cauze prevăzute de Legea nr. 49/2022 . Nicușor Dan a spus că va asista la discutarea primului punct, dar nu va participa la deliberare și vot, pentru a nu influența decizia. De ce contează: anchetarea magistraților, între încredere publică și cerințe europene Șeful statului a afirmat că „imensa majoritate” a magistraților sunt corecți, dar a susținut că investigarea celor care ar putea comite infracțiuni este necesară pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar și în stat. „Cred că imensa majoritate a magistraților din România sunt oameni corecți și cu răspundere față de ceea ce trebuie să facă, responsabilitatea lor socială.” În același context, președintele a legat tema de corupție, pe care a încadrat-o ca element de securitate națională, și a invocat și raportul Comisiei Europene privind statul de drept , unde este menționată anchetarea magistraților. „Corupția în general e parte din strategia națională de apărare.” Deficit de procurori și criterii pentru desemnare Nicușor Dan a susținut că există o lipsă de procurori dedicați acestor anchete, atât la Parchetul General, cât și la parchetele de pe lângă curțile de apel, și că această lipsă trebuie acoperită. Totodată, a spus că procurorii desemnați ar trebui să fie „competenți și echilibrați”, subliniind că nu este vorba despre „cercetare de dragul cercetării”. Ce a mai fost pe agenda CSM: concursurile de admitere în magistratură În știrea inițială, CSM a anunțat că plenul s-a reunit pentru a analiza mai multe chestiuni legate de activitatea Ministerului Public, concursurile de admitere în magistratură și funcționarea instituției. Pe ordinea de zi au fost incluse și: desemnarea comisiilor și subcomisiilor pentru soluționarea contestațiilor din concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii și de admitere în magistratură (sesiunea 2026–2027); discutarea situației unei funcții publice de conducere din cadrul CSM; un raport privind consultarea organizațiilor societății civile despre îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare ca serviciu public (trimestrul II 2026). Ce urmează: discuție mai amplă despre parchete și relația cu poliția Președintele a mai anunțat că, după instalarea noului Guvern, consideră necesară o discuție mai largă despre parchete, în ansamblu, și despre relația acestora cu poliția, pledând pentru „eficientizarea” colaborării dintre procurori și polițiști. [...]
