Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan cere suplinirea deficitului de procurori pentru anchetarea magistraților, un subiect pe care îl leagă direct de încrederea în justiție și de obligațiile României în raportările europene, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis joi, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde primul punct de pe ordinea de zi a vizat desemnarea unor procurori pentru cauze prevăzute de Legea nr. 49/2022.
Nicușor Dan a spus că va asista la discutarea primului punct, dar nu va participa la deliberare și vot, pentru a nu influența decizia.
Șeful statului a afirmat că „imensa majoritate” a magistraților sunt corecți, dar a susținut că investigarea celor care ar putea comite infracțiuni este necesară pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar și în stat.
„Cred că imensa majoritate a magistraților din România sunt oameni corecți și cu răspundere față de ceea ce trebuie să facă, responsabilitatea lor socială.”
În același context, președintele a legat tema de corupție, pe care a încadrat-o ca element de securitate națională, și a invocat și raportul Comisiei Europene privind statul de drept, unde este menționată anchetarea magistraților.
„Corupția în general e parte din strategia națională de apărare.”
Nicușor Dan a susținut că există o lipsă de procurori dedicați acestor anchete, atât la Parchetul General, cât și la parchetele de pe lângă curțile de apel, și că această lipsă trebuie acoperită. Totodată, a spus că procurorii desemnați ar trebui să fie „competenți și echilibrați”, subliniind că nu este vorba despre „cercetare de dragul cercetării”.
În știrea inițială, CSM a anunțat că plenul s-a reunit pentru a analiza mai multe chestiuni legate de activitatea Ministerului Public, concursurile de admitere în magistratură și funcționarea instituției. Pe ordinea de zi au fost incluse și:
Președintele a mai anunțat că, după instalarea noului Guvern, consideră necesară o discuție mai largă despre parchete, în ansamblu, și despre relația acestora cu poliția, pledând pentru „eficientizarea” colaborării dintre procurori și polițiști.
Recomandate
PNL transmite că relația de lucru cu președintele Nicușor Dan s-a redus la un minim instituțional , ceea ce poate complica coordonarea politică în perioada negocierilor pentru formarea guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la vicepreședintele PNL Robert Sighiartău , care spune că în partid „nu se mai simte o colaborare” cu șeful statului. Într-o intervenție la „Interviurile Digi24.ro”, Sighiartău a descris relația drept una „strict instituțională” între PNL și președinte, respectiv între premier și președinte, susținând că „ultimele decizii” implementate de Nicușor Dan nu au fost „pe placul” PNL și nici „în acord cu electoratul” liberal. „Eu nu simt că mai colaborăm cu dânsul. Există un parteneriat instituțional între prim-ministru și președinte și între Partidul Național Liberal, dar strict instituțional.” Tot el a argumentat că un parteneriat politic funcțional ar trebui să fie reciproc avantajos. „Parteneriatul trebuie să se bazeze pe o înțelegere win-win.” Suspendarea, respinsă de PNL: „Nu vom susține” Întrebat dacă există riscul ca parlamentarii PNL să sprijine un demers de suspendare a președintelui, Sighiartău a spus că nu vede acest scenariu și a invocat riscul de instabilitate instituțională. „Eu nu cred că există acest risc. Noi am spus foarte clar că nu suntem de acord cu un astfel de demers pentru că am avea încă o instituție în haos (…) Din punctul acesta de vedere, noi nu vom susține.” Context politic: costuri de imagine și tensiuni interne Vicepreședintele PNL a mai afirmat că apropierea partidului de foști președinți, precum Klaus Iohannis, ar fi afectat imaginea formațiunii și rezultatele electorale, fără a detalia în materialul citat măsuri concrete sau un calendar de repoziționare. În ansamblu, mesajul PNL indică o relație tensionată cu președintele, dar și o delimitare de opțiunea suspendării, ceea ce păstrează conflictul în zona politică și de negociere, nu în cea a unei crize constituționale imediate. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
O plângere penală pentru zboruri private scumpe redeschide disputa despre folosirea banilor publici în Ungaria , după ce actuala șefă a diplomației de la Budapesta a reclamat costuri semnificativ mai mari în deplasările externe ale fostului ministru Peter Szijjarto , potrivit Digi24 . Anita Orban, ministrul de externe în funcție, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva predecesorului său, Peter Szijjarto, și a echipei acestuia, acuzându-i că au folosit „cu regularitate” zboruri private costisitoare în locul curselor de linie, relatează Reuters, citată de Digi24. Miza: costuri mai mari și suspiciunea de gestionare defectuoasă a fondurilor Potrivit Anitei Orban, începând din 2022, Szijjarto și delegațiile sale ar fi trecut „sistematic” la zboruri private închiriate sau la avioane ale armatei pentru deplasările oficiale. În analiza invocată de actualul ministru, perioada 2022–2026 ar fi generat cheltuieli de aproape șase ori mai mari, cu 4 miliarde de forinți (12,6 milioane de dolari, aprox. 54,4 milioane lei) peste nivelul pe care l-ar fi implicat zborurile de linie la clasa business. În acest context, Anita Orban susține că faptele „ridică suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor”, care ar fi produs „pierderi semnificative” și ar atrage răspunderea fostei conduceri a ministerului. Reacția lui Viktor Orban : acuzații respinse, apărare pe „respectarea normelor” Fostul premier Viktor Orban respinge acuzațiile, iar purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, afirmă că zborurile lui Szijjarto în deplasările oficiale „au respectat întocmai normele guvernamentale în vigoare”. „În ultimii ani, deplasările în străinătate în cazul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului au fost organizate cu o eficienţă exemplară.” „Prin urmare, Peter Szijjarto merită aprecieri, nu atacuri motivate politic.” Context politic: ofensiva noului guvern împotriva fostului executiv Plângerea este prezentată ca parte dintr-o serie de acțiuni ale noului guvern condus de Peter Magyar împotriva membrilor fostului executiv, pe care îi acuză de corupție, notează Agerpres, citată de Digi24. Ce urmează procedural nu este detaliat în materialul citat: nu sunt menționate termene, pași ai anchetei sau o reacție directă a lui Peter Szijjarto. [...]
OPPO duce Find X10 Pro Max pe piețele internaționale , o decizie care poate mări volumul de vânzări și presiunea concurențială în segmentul premium, potrivit Android Headlines . Modelul Find X10 Pro Max este confirmat pentru lansare în afara pieței de origine, iar telefonul va folosi chipsetul Dimensity 9600 Pro de la MediaTek (procesorul principal al dispozitivului). Pentru OPPO, extinderea internațională a unui vârf de gamă înseamnă, în practică, o miză mai mare pe marje și pe poziționarea brandului în fața rivalilor consacrați din aceeași categorie de preț. Din informațiile publicate, elementul tehnic central este alegerea platformei Dimensity 9600 Pro, ceea ce sugerează o strategie de produs care nu se bazează pe o soluție alternativă de la Qualcomm pentru acest model. Detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, piețele vizate sau preț nu apar în fragmentul de sursă furnizat, astfel că amploarea comercială a extinderii rămâne, deocamdată, neprecizată. [...]
Guvernul a folosit 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru plăți curente de pensii , o practică pe care Curtea de Conturi o descrie ca fiind la limita legii, deoarece banii destinați urgențelor au ajuns să acopere dezechilibre previzibile din bugetul sistemului public de pensii, potrivit Libertatea . Curtea de Conturi a publicat raportul de audit financiar pentru Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pe anul 2024, iar una dintre concluzii este că Fondul de rezervă bugetară, prevăzut prin lege pentru situații de criză (urgențe, calamități), a fost folosit pentru „echilibrarea” bugetului CNPP, prin hotărâri de guvern, în loc ca necesarul să fie acoperit prin bugetul aprobat de Parlament sau prin rectificare bugetară. De ce spune Curtea de Conturi că nu era o cheltuială „urgentă” sau „neprevăzută” Conform raportului, CNPP a primit în 2024 suma de 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru a acoperi diferențele rezultate din recalcularea pensiilor prevăzută de Legea 360/2023 . Auditorii arată însă că impactul financiar era previzibil: legea fusese adoptată în noiembrie 2023, deci efectele ar fi trebuit prinse în buget sau acoperite legal prin rectificare bugetară aprobată de Parlament, nu prin hotărâri de guvern. În raport, Curtea notează că solicitările de bani din Fondul de rezervă au devenit o practică la final de an, ceea ce „poate conduce la ideea finanțării din alte surse” a unui buget care, în mod normal, este aprobat de Parlament prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Practica a crescut accelerat în ultimii ani Auditul indică o creștere de la an la an a sumelor alocate din rezerva statului pentru plata pensiilor: 2022: 196 milioane lei 2023: 657 milioane lei 2024: 1,6 miliarde lei Bani rămași necheltuiți și neregularizați la final de an O altă constatare majoră: deși motivul oficial al alocării a fost plata integrală a pensiilor pe luna decembrie 2024, CNPP nu a cheltuit toți banii. Aproximativ 77,8 milioane de lei au rămas neutilizați la finalul anului și nu au fost restituiți la bugetul de stat, deși, potrivit Curții, principiile finanțelor publice impun restituirea sumelor nefolosite primite pentru urgențe. În același timp, raportul menționează că CNPP a raportat la finalul lui 2024 impozite reținute din pensii în valoare de 33,4 milioane de lei care nu au fost virate către bugetul de stat, încălcând prevederile legale. Auditorii mai arată că instituția a cerut bani suplimentari din Fondul de rezervă deși avea credite bugetare neutilizate de peste 17 milioane de lei la alte capitole (precum cheltuieli de personal sau investiții), care ar fi putut fi redirecționate legal. Explicația CNPP: Ministerul Finanțelor nu a aprobat sumele la rectificare Curtea consemnează că reprezentanții CNPP au justificat apelarea la Fondul de rezervă prin faptul că Ministerul Finanțelor nu le-a aprobat sumele necesare la rectificarea bugetară. Totuși, potrivit raportului, nu au oferit clarificări privind motivul pentru care nu s-a făcut regularizarea cu bugetul de stat a sumelor rămase neutilizate. Ce urmează: recomandări cu termen până la final de 2026 Raportul include recomandări pentru remedierea problemelor semnalate, inclusiv recalcularea pensiilor, recuperarea prejudiciilor și actualizarea sistemelor informatice. Termenul de implementare indicat este 31 decembrie 2026 . Într-o reacție citată de Libertatea, fostul președinte al CNPP, Daniel Baciu, a spus că nu a intrat în posesia raportului și că măsurile trebuie îndeplinite de conducerea actuală, iar despre finanțarea din Fondul de rezervă a afirmat că este „normal” să se recurgă la această soluție pentru plata pensiilor, decizia privind sursa de finanțare fiind, în opinia sa, la nivel de minister și premier. [...]
