Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul politic întârzie formarea unui nou Guvern, iar disputa dintre partide se mută în Parlament, unde PNL și USR au boicotat activitatea după pierderea unor poziții de conducere, potrivit Digi24. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), susține că miza reală a boicotului este „funcțiile, banii și puterea”, în timp ce „România așteaptă un Guvern”.
Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu afirmă că PNL și USR ar fi reacționat prin boicot după ce „au pierdut câte un post în conducerea Camerei Deputaților”, acuzându-le că au declanșat „circul” pentru „două funcții”.
„România nu are un Guvern. PNL și USR au însă alte urgențe: funcțiile, banii și puterea.”
Liderul PSD compară situația cu un episod similar din Senat, unde PSD ar fi pierdut o funcție de conducere, dar „nu a blocat Parlamentul” și „nu a inventat o criză politică” din acest motiv.
„PSD a pierdut, la rândul său, o funcție în conducerea Senatului. Nu a blocat Parlamentul și nu a inventat o criză politică pentru un post în minus.”
Grindeanu îi acuză pe liberali și pe reprezentanții USR de „dublu standard” și susține că aceștia contestă regulile atunci când rezultatul nu le este favorabil.
„Regulile sunt bune cât timp le convin. Când rezultatul nu le mai convine este în pericol chiar democrația!”
În același mesaj, el face referire la situația Guvernului condus de Ilie Bolojan, despre care afirmă că „își prelungește abuziv șederea în scaunul de premier”, după ce Executivul ar fi fost demis de Parlament.
În final, Grindeanu afirmă că PSD urmărește formarea unei majorități parlamentare care să permită instalarea unui nou Guvern, în timp ce PNL și USR ar fi preocupate de funcții.
„PNL și USR își plâng funcțiile, în timp ce românii așteaptă un Guvern. PSD își dorește să formeze o majoritate parlamentară pentru a da României un Guvern.”
Recomandate
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
Kelemen Hunor pune responsabilitatea administrativă a guvernării pe premier, nu pe șeful PSD , într-o delimitare care contează pentru cine răspunde efectiv de deciziile executive și de semnătura finală pe actele Guvernului, potrivit Digi24 . Președintele UDMR a spus că este „normal” ca Sorin Grindeanu , ca lider al partidului care are miniștri în Executiv, să fie implicat în direcția politică și în politicile publice. În același timp, Kelemen Hunor a insistat că una este responsabilitatea politică a partidului aflat la guvernare și alta este guvernarea propriu-zisă, unde decizia administrativă revine premierului. „Acolo, seara, când se sting luminile, premierul e Luca Niculescu . El semnează.” De ce contează: cine răspunde pentru deciziile Guvernului Mesajul lui Kelemen Hunor trasează o linie între influența politică a conducerii PSD și responsabilitatea formală a Executivului. În această logică, chiar dacă PSD își asumă politic guvernarea, actele guvernamentale și răspunderea administrativă sunt legate de premierul Luca Niculescu, prin semnătură și atribuții. Liderul UDMR a mai spus că se așteaptă ca Sorin Grindeanu să aibă intervenții publice săptămânale pe teme de guvernare, în condițiile în care PSD „și-a asumat această guvernare”. Ce urmează: „momentul adevărului”, la primele decizii majore Kelemen Hunor a indicat că direcția noului Executiv se va vedea odată cu primele decizii majore luate în Guvern. Într-o relatare separată, G4Media notează că liderul UDMR a legat acest test de etape precum rectificarea și pregătirea bugetului, când se conturează politica bugetară. [...]
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
