Știri
Știri din categoria Diverse

Atacul ucrainean asupra portului Novorossiisk a întrerupt operațiuni logistice-cheie, după ce un terminal important pentru cereale și-a suspendat activitatea, pe fondul loviturilor confirmate asupra infrastructurii portuare, potrivit Știrile Pro TV. Episodul adaugă presiune pe un nod critic din Marea Neagră, într-un moment în care Washingtonul a transmis îngrijorări legate de efectele asupra piețelor petroliere.
Volodimir Zelenski a salutat atacurile desfășurate peste noapte asupra orașului-port rusesc Novorossiisk, pe care le-a descris drept o „operațiune unică”. Ținta, potrivit lui Zelenski, a fost „ultima mare fortăreață a flotei ruse din Marea Neagră”, situată la peste 300 de kilometri de linia frontului.
Armata ucraineană a indicat că a fost vorba despre un atac combinat, cu drone reactive, rachete de croazieră și drone maritime, și a confirmat lovituri asupra sistemelor de apărare antiaeriană, cheiurilor și infrastructurii portuare. În acest context, un terminal important pentru cereale din port și-a suspendat activitatea.
Primarul din Novorossiisk a declarat stare de urgență și a susținut că au fost lovite școli și că un copil a fost ucis. Tot el a spus că două conducte de apă au fost avariate, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu apă.
Pe un palier separat, Kievul a suspendat atacurile cu drone asupra petrolierelor care folosesc portul Novorossiisk, în urma unei solicitări din partea vicepreședintelui american JD Vance, au declarat surse oficiale ucrainene pentru Financial Times.
Washingtonul și-a motivat poziția prin îngrijorări că Ucraina destabiliza piețele petroliere și afecta firme americane, prin atacarea petrolierelor care transportau țiței din Kazahstan către un terminal din Novorossiisk.
Vladimir Putin a calificat confiscarea navelor rusești drept „piraterie” și a amenințat Occidentul că va „răspunde în aceeași manieră”. În timpul unei vizite pe insula Sahalin, în Extremul Orient al Rusiei, unde a participat la exerciții militare, Putin și-a reluat criticile la adresa NATO.
„Din păcate, vedem că potențialul de conflict crește aici, în regiunea Asia-Pacific. NATO pătrunde în această regiune. Se formează noi blocuri politico-militare. Aici sunt desfășurate și se preconizează desfășurarea unor noi sisteme de armament, care reprezintă, de asemenea, amenințări la adresa țării noastre.”
În același context, liderul rus a legat tensiunile de măsurile occidentale din ultimele luni, care vizează îngrădirea economiei Rusiei prin blocarea petrolierelor suspectate că transportă petrol supus sancțiunilor.
„Nave pașnice, trebuie să subliniez. Recent, au mers chiar până la confiscarea navelor noastre și vânzarea activelor pe care ni le-au jefuit. Desigur, aceasta este piraterie și fărădelege. Dacă aceste planuri vor începe să fie puse în practică, va trebui să răspundem în aceeași manieră, dar oriunde vom considera că este necesar și oportun.”
Între timp, rușii au lansat peste noapte rachete și drone în mai multe zone din Ucraina, iar cel puțin 8 oameni au fost uciși, conform informațiilor din material.
Recomandate

Ucraina extinde folosirea roboților tereștri pe front pentru a reduce pierderile și a accelera logistica , în timp ce pregătește faza a patra a Operațiunii „Vivaldi”, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că sistemele robotizate terestre au fost folosite pentru a limita expunerea militarilor în misiuni, iar direcția este susținută și prin măsuri fiscale care reduc costurile de achiziție. Planul pentru etapa a patra a fost discutat la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea. Zelenski a afirmat că, în primele trei etape, ofensiva a permis recucerirea a 176 km² de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a dus la capturarea a 250 de soldați ruși, conform datelor prezentate de partea ucraineană. Publicația notează și o evaluare a Atlantic Council , potrivit căreia ofensiva ar fi inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse. Roboți tereștri: de la „lecție” operațională la politică de achiziții Zelenski a prezentat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale operațiunii și a indicat că înlocuirea militarilor cu astfel de sisteme, „ori de câte ori este posibil”, este o direcție „extrem de promițătoare”. „Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare.” În aprilie, Zelenski ceruse creșterea semnificativă, în 2026, a numărului de sisteme robotizate terestre, cu obiectivul de a reduce „drastic” necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă. Măsură fiscală pentru reducerea costurilor și accelerarea livrărilor Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Scopul declarat al măsurii este reducerea costurilor de achiziție și accelerarea livrărilor către unitățile de pe front. Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul acestor complexe, iar numărul este așteptat să crească până la finalul anului, pe fondul priorității de a proteja viețile militarilor. Ce urmărește Kievul în Donețk și ce urmează Printre obiectivele declarate ale Operațiunii „Vivaldi” se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare și întreruperea liniilor de aprovizionare, cu regiunea Donețk ca zonă principală vizată. În paralel, Zelenski a discutat cu comandanții unităților implicate despre nevoi precum artileria și sprijinul financiar pentru militari și s-a întâlnit, potrivit aceleiași relatări, și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot. Discuțiile au inclus extinderea capabilităților fără pilot, dotarea echipajelor și distribuirea „e-points”, un sistem de puncte acordate unităților pentru rezultate confirmate, utilizabile ulterior pentru obținerea de drone și alte echipamente. [...]

Președintele Nicușor Dan avertizează că influența TikTok poate rupe legătura dintre expertiză și decizie publică , cerând mediului universitar să iasă mai mult în spațiul public, într-un context în care „nouă milioane de români” sunt pe platformă, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la deschiderea anului universitar 2026–2027, la Facultatea de Istorie a Universității din București. În discurs, șeful statului a susținut că una dintre mizele perioadei actuale este construirea unei „societăți a cunoașterii”, în care deciziile sunt fundamentate pe rezultate ale cercetării și pe „adevărurile științei”, cu exemple care merg de la sănătate (cunoaștere medicală) la raportarea la trecut (cercetare istorică). Apel către cadrele didactice: prezență acolo unde se formează opinia publică Nicușor Dan a argumentat că mediul academic riscă să funcționeze într-un circuit închis — colocvii, schimburi de idei între specialiști — dacă nu participă și la dezbaterea publică, acolo unde se formează opinii și se iau decizii. „Dacă neglijăm să fim acolo unde societatea este – de exemplu, nouă milioane de români pe TikTok, atunci vom fi în două realități paralele.” În același pasaj, președintele a avertizat că direcția în care merge societatea poate fi influențată de persoane „care nu au reperul istoric” și „nu au reperul financiar”, dacă expertiza rămâne absentă din spațiul public. Mesaj pentru studenți: folosiți anii de facultate pentru acumulare Președintele a spus că revine „cu mare emoție” la Universitatea din București, instituție despre care a afirmat că l-a format, și a felicitat universitatea pentru capacitatea de adaptare la schimbările din societate și de pe piața muncii. Către studenți, Nicușor Dan a transmis un îndemn de a valorifica perioada facultății pentru dezvoltare și acumulare de cunoștințe, evocând un sfat primit în studenție de la profesorul său de doctorat. „Profitați de acești ani. Cunoașterea este una din cele mai mari bucurii ale vieții umane, dacă nu cea mai mare.” [...]

Atacul public al lui Rareș Bogdan la adresa premierului interimar Ilie Bolojan ridică presiunea pe PNL într-un moment cu miză economică, după blocajul raportat la noul sistem de taxare rutieră TollRo , potrivit Digi24 . Eurodeputatul PNL îl acuză pe șeful partidului și al Guvernului interimar că „distruge România în continuare” și leagă direct disfuncționalitățile TollRo de costuri mai mari pentru transportul de marfă și de un val de amenzi. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Rareș Bogdan îl numește pe Bolojan „premierul calamitate” și susține că sistemul TollRo, intrat în vigoare „azi-noapte”, ar fi fost „blocat”, cu imposibilitatea de a cumpăra tichete și cu aplicația nefuncțională. În același mesaj, el afirmă că amenzile „vor curge” pentru cei care nu pot demonstra kilometrii parcurși. Miza economică invocată: costuri în transport și risc de sancțiuni Rareș Bogdan afirmă că introducerea TollRo ar duce la o creștere a costului transportului de marfă cu 8% și pune presiunea pe autorități prin asocierea blocajului tehnic cu sancționarea transportatorilor. Tot el susține că CNAIR ar cere amânarea cu șase luni, însă „Miruță și Bolojan” ar fi spus că nu pot, invocând statutul de interimari. Acuzații mai largi: șomaj, sectoare „distruse” și critici interne în partid În aceeași postare, eurodeputatul afirmă că Guvernul ar fi trimis în șomaj 100.000 de români și vorbește despre probleme în mai multe domenii, de la ospitalitate și construcții până la IT, precum și despre „cele mai puține gaze înmagazinate din istorie”. De asemenea, el susține că sunt „100.000 de șomeri în plus față de vara-toamna lui 2025”. Pe linie politică internă, Rareș Bogdan afirmă că România „putea avea guvern legitim acum 4 luni” și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi respins mai multe nume, menționându-i pe Eugen Tomac și pe Adrian Veștea, dar și pe „Siegfried”, fără a detalia în ce cadru au avut loc discuțiile. Ce urmează Digi24 notează că Rareș Bogdan este „încă membru al PNL”, iar atacul este îndreptat direct împotriva liderului partidului și premierului interimar. În lipsa unor reacții oficiale incluse în material, rămâne de văzut dacă PNL sau Guvernul vor răspunde acuzațiilor privind funcționarea TollRo și solicitarea de amânare invocată de eurodeputat. [...]

Avertismentul Moscovei privind Kaliningrad ul ridică riscul de întreruperi în Marea Baltică, cu efecte directe asupra infrastructurii energetice și de comunicații , într-o zonă unde NATO spune că și-a intensificat prezența, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters . Kaliningrad este o exclavă rusească puternic militarizată, separată de restul teritoriului Rusiei, situată între Polonia și Lituania (ambele state NATO) și cu ieșire la Marea Baltică. Regiunea are aproximativ 1 milion de locuitori și o suprafață puțin mai mare decât statul american Connecticut. De ce contează: infrastructura critică, un posibil declanșator de criză În contextul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, analiștii de securitate citați de Reuters avertizează că o „eroare de calcul” ar putea duce la o confruntare militară directă, iar Kaliningrad ar putea deveni un focar tocmai din cauza poziției sale geografice. Printre posibilii factori declanșatori menționați se numără: incidente cu drone; perturbarea infrastructurii critice; noi desfășurări majore de rachete; orice eveniment pe care Moscova l-ar percepe drept o încercare a NATO de a impune un blocaj asupra exclavei. NATO afirmă că și-a intensificat prezența în Marea Baltică, inclusiv pe fondul îngrijorărilor legate de amenințările la adresa infrastructurii subacvatice critice din energie și comunicații. Semnalul de escaladare: retorică nucleară și demonstrații de capabilități Potrivit materialului, Rusia a avertizat NATO că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă alianța ar încerca să izoleze sau să atace Kaliningradul. În reacție, NATO a cerut Moscovei să pună capăt „comportamentului său din ce în ce mai nesăbuit” și „retoricii nucleare iresponsabile”. Reuters mai relatează, citând o sursă militară occidentală, că la mijlocul lunii august zeci de aeronave ale statelor NATO ar fi participat la o operațiune neanunțată în spațiul aerian din jurul Kaliningradului, pentru a demonstra capacitatea de a întrerupe legăturile radio și radar ale exclavei și apărarea sa aeriană, în eventualitatea unui conflict. Context: o regiune strategică, dar vulnerabilă logistic Kaliningrad oferă Rusiei o platformă pentru forțe de apărare aeriană, rachete și capabilități navale, cu potențial de proiectare a puterii în Europa de Nord și Centrală. În același timp, poziționarea între două state NATO și dificultatea de a menține ori întări liniile de aprovizionare în caz de război o transformă într-un punct vulnerabil pentru Moscova, mai notează analiza citată. În acest cadru, riscul operațional major rămâne ca un incident local — mai ales unul legat de infrastructură critică sau de percepția unui „blocaj” — să fie interpretat ca un act ostil, accelerând o escaladare greu de controlat. [...]

A patra încercare de vânzare a Șantierului Naval Damen Mangalia a eșuat, iar prețul va coborî la 75% , ceea ce pune presiune pe calendarul unei investiții militare majore planificate în aceeași locație, potrivit Digi24 . Licitația a pornit de la 184 de milioane de euro (aprox. 920 milioane lei), dar nu a atras niciun ofertant. Administratorul special CITR spune că următoarea licitație va fi organizată „în mai puțin de două săptămâni”, posibil chiar mai repede, cu un prag redus la 75% din valoarea de evaluare, conform regulilor din Codul de procedură civilă. Asta ar însemna un preț de pornire mai mic față de cele patru runde anterioare, organizate lunar la același nivel. Ce se schimbă în procedura de vânzare și ce înseamnă pentru preț După trei licitații lunare fără ofertanți, instanța a admis solicitarea CITR de schimbare a procedurii, astfel încât vânzarea să se facă prin mecanismul de executare silită din Codul de procedură civilă. În această formulă, prețul poate fi redus succesiv dacă nu există interes: prima licitație: 100% din valoarea de evaluare; a doua licitație: 75% din valoarea de evaluare; dacă nu există oferte nici la 75%, se poate ajunge la 50% la următoarea licitație, conform explicațiilor CITR. Miza: contractul de 920 milioane euro pentru nave militare și termenul 2030 Blocajul vânzării este relevant și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall , în valoare de 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei), pentru construirea a patru nave militare în aceeași locație. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și, potrivit informațiilor din articol, trebuie dus la îndeplinire până în 2030, într-un termen descris ca „extrem de strâns”. Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație. Compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”. Contestația Damen: procesul nu oprește vânzarea, dar adaugă incertitudine Decizia instanței de a schimba regulamentul de vânzare a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și principal creditor, care controlează majoritatea creanțelor, potrivit datelor citate în articol. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat că apelul „nu suspendă efectele” sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. Dacă apelul va fi admis, procedura ar urma să fie „remediată”, însă fără oprirea demersului de vânzare, conform aceleiași declarații. Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, în contextul unor datorii în care grupul Damen reclama o pondere majoritară, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]