NATO pregătește o rețea EFDI cu mii de drone, senzori și sateliți conectați prin AI pe flancul estic - datele ar urma să circule în timp real între aliați, cu decizia de lovire rămasă la operatori umani

NATO pregătește o „rețea digitală” de supraveghere și reacție pe flancul estic, bazată pe mii de drone, senzori și inteligență artificială , ca să scurteze timpul dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar, potrivit Stirile Pro TV , care citează Politico. Miza operațională este integrarea rapidă a datelor din teren într-un sistem comun, pe o frontieră întinsă de la nordul Finlandei până la Marea Neagră, în fața riscului unui atac rusesc. Planul discutat de oficiali occidentali include drone „asistate” de inteligență artificială, însă nu urmărește autonomie completă. Ideea este ca sistemele să ajute la pilotaj și la sarcini repetitive, în timp ce decizia privind lovirea țintelor ar rămâne la operatori umani, conform informațiilor prezentate de Politico. Inițiativa EFDI: de la „kill chain” la „kill web” Pentru NATO, aceste capabilități ar urma să fie parte din Inițiativa de Descurajare pe Flancul Estic (Eastern Flank Deterrence Initiative – EFDI), descrisă ca o rețea digitală de câmp de luptă menită să monitorizeze amenințările de-a lungul granițelor cu Rusia și Belarus. Conceptul ar combina: mii de drone , senzori și sateliți , conectare și analiză cu ajutorul inteligenței artificiale , pentru a detecta încălcări ale teritoriului aliat și a contribui la respingerea atacurilor ca „primă linie” de apărare. În paralel, NATO subliniază că forțele convenționale (tancuri, avioane de luptă, artilerie) rămân „coloana vertebrală” a apărării. Un element central este infrastructura EFDI Data Backbone, aflată în dezvoltare, care urmărește să conecteze sisteme informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate și să permită transmiterea în timp real a datelor de la senzori către centrele de comandă. Ținta este trecerea de la un model liniar de decizie și execuție („kill chain”) la un model de tip „kill web”, în care datele pot ajunge rapid la sisteme de armament și operatori. Lecțiile din Ucraina : automatizare, dar cu decizie umană Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de ceea ce se întâmplă deja în Ucraina, unde inteligența artificială este integrată tot mai mult în operațiunile cu drone. Totuși, atât militari, cât și companii din industria de apărare insistă că oamenii trebuie să rămână în centrul deciziei, chiar într-un război tot mai „robotizat”. Maiorul Ben Schiff, ofițer al Armatei SUA specializat în operațiuni software, a explicat pentru Bild că, deși există sisteme cu inteligență artificială sau „învățare automată” (capacitatea sistemelor de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor), controlul dronelor rămâne în principal la operatori de la sol. El a argumentat că segmentele monotone ale zborului ar putea fi automatizate, dar decizia asupra țintei trebuie să rămână la om: „Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp.” În același registru, maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa, a punctat că valoarea acestor sisteme depinde de integrarea lor într-un „ecosistem operațional” mai larg: „Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanța sa individuală. Eficiența sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg.” Ce urmează Din informațiile prezentate, NATO își calibrează planificarea pe baza experienței operaționale din Ucraina, fără a o „copia” direct. Căpitanul Ronan Sefton a rezumat abordarea astfel: „Nu copiem Ucraina. Învățăm de la Ucraina.” [...]