Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia a transmis NATO că ar putea folosi arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze exclava Kaliningrad, un mesaj care ridică miza de securitate în regiunea Mării Baltice și amplifică riscul de escaladare militară în Europa, potrivit Digi24.
Kremlinul a confirmat că Moscova a transmis avertismente „de natură nucleară” către NATO, printr-un document consultat de Reuters, în care Rusia susține că ar recurge la arme nucleare dacă i-ar fi tăiat accesul către Kaliningrad, teritoriu rusesc la Marea Baltică, situat între Polonia și Lituania.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a justificat demersul ca pe o reamintire a politicii oficiale a Rusiei, invocând necesitatea de a tempera „capetele înfierbântate” din Europa, în contextul scenariilor privind izolarea exclavei.
În document, Rusia acuză NATO că urmează o „direcție periculoasă și nesăbuită”, care ar crește riscul unui conflict armat direct. Textul mai susține că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea lovi „chiar de la începutul conflictului” „centre de decizie” din state membre ale Alianței.
Avertismentul este formulat într-un „non-paper” – un document informal în jargon diplomatic – în care Moscova afirmă explicit că ar folosi „întregul arsenal”, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă statele NATO ar încerca să izoleze Kaliningradul de restul Rusiei.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat primirea documentului, fără a-i face public conținutul. Ea a precizat că NATO a transmis un răspuns în care arată că Alianța este defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia, condamnând „amenințarea cu forța”, inclusiv „retorica nucleară iresponsabilă”, și cerând Rusiei să înceteze războiul „neprovocat” din Ucraina.
În paralel, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO de escaladare prin exerciții militare și scenarii legate de Kaliningrad. Potrivit acestor declarații, Rusia susține că nu intenționează să atace state NATO, dar avertizează că orice agresiune în Kaliningrad ar primi „cel mai puternic răspuns posibil”.
Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat că este „prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia amenință „în acest mod”, calificând situația drept „serioasă”. Separat, un diplomat NATO a descris scrisoarea drept o încercare de intimidare, susținând că răspunsul Alianței rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat.
Recomandate
Mesajul de „calm” transmis de șeful NATO reduce presiunea pentru măsuri de urgență, dar menține linia de descurajare potrivit Digi24 , care citează Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că nu există o amenințare iminentă dinspre Rusia la adresa teritoriului Alianței și că evaluarea riscului „este neschimbată” față de acum trei săptămâni, trei luni sau un an. Rutte a indicat că un semnal practic al unei intenții ruse de a acționa împotriva unui stat NATO ar fi o consolidare militară, menționând explicit Finlanda, o țară baltică, Polonia sau „orice altă țară NATO”. Ce transmite NATO despre nivelul de risc Oficialul a insistat asupra caracterului defensiv al Alianței și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare. „Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puțin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar și un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem.” În același context, Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor rămâne implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei. Contextul: avertismente nucleare legate de Kaliningrad Pe fondul acestor declarații, Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară privind riscurile unei eventuale încercări de izolare a exclavei Kaliningrad, pentru a reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa prevederile politicii Moscovei în astfel de situații. Într-un document consultat de Reuters, Moscova ar fi avertizat că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă NATO ar încerca să taie accesul Rusiei la Kaliningrad, exclavă la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat transmiterea unui document informal către Alianță, fără a-i face public conținutul. [...]
Rusia riscă să intre într-un blocaj de resurse umane pentru război, pe fondul pierderilor mari și al reticenței tinerilor de a se înrola , potrivit Digi24 , care citează declarațiile fostului ambasador american în Ucraina William Taylor, într-un interviu pentru TVP World. Taylor susține că Vladimir Putin este „disperat” să refacă efectivele pierdute pe frontul ucrainean, însă „bărbații ruși nu sunt interesați să se alăture acelei lupte”. În acest context, el afirmă că Moscova va avea dificultăți tot mai mari în a înlocui soldații pierduți. Costul războiului: pierderi umane și presiune pe recrutare Întrebat despre planurile Moscovei de a majora cheltuielile de război cu peste 30% anul viitor, fostul diplomat a spus că războiul este costisitor pentru Kremlin nu doar financiar, ci și prin prisma pierderilor de personal. Taylor a avansat cifra de „1,5 milioane de soldați uciși și răniți grav” pentru Rusia. Pe această bază, el concluzionează că Rusia „trebuie să atragă mai mulți tineri, bărbați tineri, în armată”. Mobilizare „de amploare” și dependența de sprijin extern În același interviu, Taylor afirmă că Moscova se bazează pe Coreea de Nord pentru a-și asigura efectivele și că ar avea în vedere o nouă mobilizare majoră, despre care sugerează că va eșua din cauza lipsei de apetit pentru înrolare. „Când Putin va recurge la această recrutare pe scară largă, la această mobilizare de amploare, va constata că bărbații ruși nu sunt interesați să se alăture acelui război.” Fostul ambasador mai spune că, dacă această problemă se adâncește, Rusia va avea „probleme și mai mari” în a trimite oameni pe câmpul de luptă, ceea ce, în opinia sa, ar putea grăbi încheierea conflictului, „mai devreme sau mai târziu”. De ce contează: limitarea recrutării poate deveni constrângere operațională Mesajul central al lui Taylor este că, dincolo de bugete, capacitatea Rusiei de a susține războiul depinde de reînnoirea efectivelor, iar aici ar apărea o vulnerabilitate: disponibilitatea redusă a tinerilor de a se înrola și nevoia de a apela la soluții externe. În paralel, el afirmă că, deși războiul este costisitor pentru ambele părți, diferența ar fi sprijinul extern: Ucraina ar avea „aliați puternici”, în timp ce „rușii nu au niciunul”, potrivit declarațiilor sale. [...]
Cei 26 km Suplacu de Barcău–Chiribiș ar urma să se deschidă la 1 decembrie , un pas cu impact operațional direct pentru traficul din zona de graniță dintre județele Sălaj și Bihor, după un proiect început acum două decenii și blocat repetat. Informația apare în Digi24 , care citează anunțul secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Potrivit lui Cosma, lucrările pe sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș „au depășit borna de 90%”, iar obiectivul este ca de Ziua Națională să se poată circula pe autostradă între cele două puncte. Ce mai lipsește pe șantier, potrivit Ministerului Transporturilor În postarea citată, oficialul arată că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut „asfaltul final de uzură”, iar constructorul se concentrează pe lucrările rămase, în special în: apropiere de Suplacu de Barcău, inclusiv în zona fostului câmp de sonde petroliere; zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău; finalizarea ultimelor două pasaje peste autostradă; umpluturi de pământ și așternerea asfaltului final. De ce contează: un tronson cu istoric de blocaje și reluări Miza anunțului este că sectorul are „o istorie lungă și complicată”, fiind început de compania americană Bechtel și afectat ulterior de „contracte reziliate” și „licitații anulate”, conform aceleiași surse. Cosma susține că, după „două decenii de așteptare”, autoritățile nu își mai permit întârzieri. Digi24 notează că deschiderea este planificată „în acest an”, cu termenul indicat de oficial: 1 decembrie. Dacă acest calendar se menține, tronsonul ar trece din zona promisiunilor recurente în utilizare efectivă, cu efect imediat asupra mobilității rutiere în regiune. [...]
Nominalizarea unui nou premier luni mută decizia deblocării bugetului 2027 și a rectificării în următoarele zile , după ce Parlamentul nu a reușit să strângă o majoritate pentru învestirea Guvernului Mureșan , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la Cotroceni luni, iar luni după-amiază va face o nouă propunere de prim-ministru. Șeful statului a vorbit la Praga despre „un nou eșec” al Parlamentului de a constitui o majoritate în jurul unui guvern și i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru asumarea candidaturii, menționând că acesta a venit „cu un program de guvernare” și „cu formulă de guvern”. „În aceste condiții, voi convoca partidele la Cotroceni luni pentru consultări, iar luni după-amiază voi nominaliza o propunere de prim-ministru.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda fiscal-bugetară În același context, Nicușor Dan le-a cerut partidelor „să lase fiecare de la ele” pentru a ajunge la un consens, indicând că miza imediată este formarea unei majorități funcționale, nu escaladarea către alegeri anticipate. Totodată, președintele a transmis un mesaj către partenerii externi, legând explicit criza politică de credibilitatea financiară a României. „Vreau să-i asigur pe români și pe partenerii noștri că vom păstra direcția pro-occidentală și că vom respecta angajamentele financiare pe care le-am luat.” Context: Guvernul Mureșan a picat la vot, anticipatele rămân o opțiune constituțională Guvernul Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, nu a obținut cele 233 de voturi necesare pentru învestitură, astfel că urmează o nouă nominalizare de la Cotroceni. Digi24 notează că, după votul de miercuri, sunt întrunite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate, însă Nicușor Dan a subliniat în mai multe rânduri că nu își dorește acest scenariu. Din partea PNL, Siegfried Mureșan a spus că formațiunile care au susținut propunerea au venit „cu o soluție” pentru încheierea crizei, iar acum așteaptă „care sunt următorii pași”. Între timp, liderul PSD Sorin Grindeanu i-a cerut președintelui consultări „cât mai repede” și a reiterat că PSD este pregătit să își asume guvernarea. El a invocat și presiunea calendarului bugetar: „Toți ochii sunt pe noi, avem o rectificare de făcut și un buget de pregătit pentru 2027.” Ce urmează Următorul reper este ziua de luni: consultările de la Cotroceni și, ulterior, nominalizarea unei noi propuneri de prim-ministru. Dacă partidele nu ajung la o formulă care să treacă de votul Parlamentului, rămâne deschisă, cel puțin teoretic, opțiunea alegerilor anticipate, deși președintele a indicat că nu o urmărește. [...]
Amânarea consultărilor pentru desemnarea premierului până luni prelungește incertitudinea politică , iar reacția din online indică o presiune publică în creștere asupra președintelui Nicușor Dan , într-un moment în care formarea guvernului rămâne blocată, potrivit Digi24 . Șeful statului este criticat pentru două decizii: amânarea consultărilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru și refuzul repetat de a dizolva Parlamentul. În postarea de pe Facebook în care a publicat textul declarației sale de presă, Nicușor Dan a vorbit despre „un eșec al Parlamentului” de a instala un nou guvern și a anunțat consultări luni, urmate de nominalizarea unui premier în aceeași zi, după-amiază. Într-o oră, postarea a strâns peste 4.500 de comentarii, despre care Digi24 notează că au fost toate negative. O parte dintre mesaje îi cer președintelui să își asume responsabilitatea pentru prelungirea crizei și să declanșeze alegeri anticipate, iar altele îl acuză că ar favoriza PSD sau AUR, cerându-i explicit să nu desemneze un premier din partea acestor partide. Ce a spus președintele și ce urmează Nicușor Dan, aflat în Cehia, a declarat miercuri seară că „a fost un nou eșec” al Parlamentului de a forma o majoritate pentru guvern și i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru tentativa de a construi o formulă guvernamentală, care însă nu a trecut de vot. În același mesaj, președintele a cerut partidelor să folosească intervalul până luni pentru ședințe interne și pentru a veni „cu soluții” care să poată trece, insistând asupra ideii de consens. De ce contează: semnal de tensiune publică într-o criză prelungită Valul de reacții negative vine pe fondul unei crize politice care, din perspectiva comentariilor citate, este percepută ca fiind prelungită prin lipsa unei decizii rapide privind desemnarea premierului și prin excluderea dizolvării Parlamentului. În plan practic, următorul reper anunțat este ziua de luni, când sunt programate consultările la Cotroceni și nominalizarea unei propuneri de prim-ministru. [...]
PNL spune că merge la negocieri pentru majoritate doar cu un dialog „civilizat” , iar Ilie Bolojan avertizează că atacurile din Parlament subminează încrederea necesară formării unui guvern, potrivit Digi24 . Premierul interimar și președintele PNL afirmă, într-o declarație exclusivă pentru Digi24, că liberalii vor participa la discuții dacă Sorin Grindeanu îi va invita la negocieri pentru formarea unei majorități. În același timp, Bolojan critică tonul folosit de social-democrați în Parlament și spune că este „dificil” să construiești încredere când, cu doar câteva ore înainte, au existat „atacuri și jigniri”. „Da, ne ducem. (...) să avem un dialog civilizat, așa cum eu, în calitate de senator, am cu toate partidele (...) am avut o relație civilizată și de bună colaborare.” Miza: încrederea minimă pentru o majoritate Bolojan susține că România are nevoie de dialog politic și respinge escaladarea retoricii, pe care o leagă direct de capacitatea partidelor de a negocia funcțional. „Cred că românii nu au nevoie astăzi de orgolii, n-au nevoie de fraze sforăitoare (...) de jigniri de cea mai joasă speță. Ce au nevoie sunt atitudini normale.” El spune că atacurile publice fac mai greu de construit o relație de încredere între partidele care ar urma să stea la masa negocierilor. „Dar e foarte greu să ai încredere în oameni care te înjură cu două ore înainte și după aceea vor să ai un dialog bazat pe respect, pe înțelegere.” Ce spune despre discuția cu Grindeanu înainte de vot Întrebat despre dialogul avut cu Sorin Grindeanu înaintea votului de învestitură, Bolojan afirmă că discuția a fost „civilizată”, dar pune în contrast acest ton cu comportamentul din dezbaterea din Parlament, unde spune că au existat „jigniri impardonabile”, inclusiv la adresa lui Siegfried Mureșan . „Am avut o discuție civilizată. (...) E greu să construiești încredere în formula asta (...)” Bolojan mai precizează că nu relatează conținutul discuțiilor private, invocând „bunul-simț”, și reia ideea că PNL va participa la negocieri dacă există o invitație oficială, în condițiile unui dialog bazat pe respect. [...]
