Știri
Știri din categoria Diverse

Rusia a transmis NATO că ar putea folosi arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze exclava Kaliningrad, un mesaj care ridică miza de securitate în regiunea Mării Baltice și amplifică riscul de escaladare militară în Europa, potrivit Digi24.
Kremlinul a confirmat că Moscova a transmis avertismente „de natură nucleară” către NATO, printr-un document consultat de Reuters, în care Rusia susține că ar recurge la arme nucleare dacă i-ar fi tăiat accesul către Kaliningrad, teritoriu rusesc la Marea Baltică, situat între Polonia și Lituania.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a justificat demersul ca pe o reamintire a politicii oficiale a Rusiei, invocând necesitatea de a tempera „capetele înfierbântate” din Europa, în contextul scenariilor privind izolarea exclavei.
În document, Rusia acuză NATO că urmează o „direcție periculoasă și nesăbuită”, care ar crește riscul unui conflict armat direct. Textul mai susține că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea lovi „chiar de la începutul conflictului” „centre de decizie” din state membre ale Alianței.
Avertismentul este formulat într-un „non-paper” – un document informal în jargon diplomatic – în care Moscova afirmă explicit că ar folosi „întregul arsenal”, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă statele NATO ar încerca să izoleze Kaliningradul de restul Rusiei.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat primirea documentului, fără a-i face public conținutul. Ea a precizat că NATO a transmis un răspuns în care arată că Alianța este defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia, condamnând „amenințarea cu forța”, inclusiv „retorica nucleară iresponsabilă”, și cerând Rusiei să înceteze războiul „neprovocat” din Ucraina.
În paralel, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO de escaladare prin exerciții militare și scenarii legate de Kaliningrad. Potrivit acestor declarații, Rusia susține că nu intenționează să atace state NATO, dar avertizează că orice agresiune în Kaliningrad ar primi „cel mai puternic răspuns posibil”.
Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat că este „prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia amenință „în acest mod”, calificând situația drept „serioasă”. Separat, un diplomat NATO a descris scrisoarea drept o încercare de intimidare, susținând că răspunsul Alianței rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat.
Recomandate

Atacul cu drone asupra unei nave militare rusești în Golful Finlandei ridică riscuri operaționale pentru una dintre cele mai aglomerate rute maritime din Marea Baltică , folosită de petroliere și nave civile, într-o zonă descrisă ca „relativ îngustă” și traversată de cabluri submarine de comunicații, potrivit Știrile Pro TV . Oficialii finlandezi au confirmat că o navă de război rusă a fost atacată miercuri în Golful Finlandei, însă detaliile despre lovitură sunt limitate. Incidentul este prezentat ca parte a unei operațiuni mai ample a Ucrainei, desfășurate cu drone împotriva terminalului petrolier rusesc Ust-Luga, de pe coasta Mării Baltice, conform BBC, citată în material. De ce contează: o zonă cu trafic civil și infrastructură critică Atacul este considerat, potrivit informațiilor din articol, primul în care drone ucrainene ar fi lovit o navă rusă într-o zonă a Mării Baltice deschisă traficului maritim civil. Contextul a alimentat întrebări legate de posibilitatea extinderii unor astfel de operațiuni în regiune. Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a susținut că situația din Marea Baltică rămâne „stabilă și sigură” și că traficul maritim „nu este amenințat în niciun fel”. În același timp, oficiali din domeniul apărării au transmis Kievului că Golful Finlandei este o cale navigabilă îngustă, utilizată de petroliere și nave civile, iar în zonă există cabluri submarine de comunicații. Ce se știe despre țintă și despre momentul atacului Serviciul de securitate ucrainean SBU a anunțat că a vizat nava Naro-Fominsk. SBU a descris nava rusă drept o corvetă de mici dimensiuni, de tip Buyan-M, echipată cu rachete de croazieră Kalibr și Oniks. În material sunt menționate și informații neconfirmate potrivit cărora mai multe elicoptere de luptă rusești ar fi fost distruse. Martin Herem, ministrul Apărării din Estonia, a declarat pentru postul public ERR că nava a fost lovită în jurul orei 05:30, miercuri, fără să precizeze cum a fost atacată. „Știm că, ulterior, din navă a ieșit fum. Nava s-a îndreptat înapoi spre Sankt Petersburg”, a spus oficialul estonian. Amploarea pierderilor umane sau a pagubelor suferite de nava militară rusă rămâne neclară, iar Moscova „oferă rareori astfel de informații”, potrivit materialului. Context: lovituri la Ust-Luga și incidente de spațiu aerian În noaptea de marți spre miercuri, se crede că mai multe rezervoare de depozitare de la terminalul Ust-Luga au fost lovite, iar incendiile din port ar fi putut fi văzute din Estonia, conform informațiilor prezentate. Herem a mai spus că dronele ucrainene au atacat regiunea Ust-Luga de la miezul nopții până în jurul orei 06:00, zburând în mare parte în apropierea graniței cu Estonia, dar rămânând în spațiul aerian rusesc. Tot el a adăugat că o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian estonian venind dinspre Letonia, după care s-a îndreptat către Rusia. Emil Kastehelmi, analist militar și cofondator al grupului de monitorizare Black Bird , a declarat pentru BBC că nu consideră atacul o „escaladare gravă”, deși ar fi fără precedent în Marea Baltică, în contrast cu atacurile repetate asupra navelor din Marea Neagră de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. [...]

Avertizările ANM de ploi și vânt puternic pot perturba transportul și activitățile în aer liber până vineri seară , cu rafale care la munte pot depăși 120 km/h și cantități de apă ce pot ajunge la 60 l/mp, potrivit Digi24 . Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis informări și avertizări cod galben și cod portocaliu de ploi și vânt, valabile până vineri seară. În unele zone, precipitațiile pot cumula 25–60 l/mp, iar în zonele montane rafalele pot depăși 120 km/h. Pentru București sunt prognozate ploi trecătoare și intensificări ale vântului, cu rafale de până la 60 km/h. Vântul se intensifică treptat și se extinde în toată țara Meteorologii indică o evoluție în etape a vântului: Miercuri, 18 noiembrie : intensificări mai ales în vest, sud-est și la munte. Joi, 19 noiembrie : vânt mai puternic local în vest. Noaptea de joi spre vineri și vineri : intensificările se extind în toate regiunile . Vitezele vântului vor fi, în general, de 45–65 km/h , iar la altitudini mari rafalele vor ajunge la 80–100 km/h și pot depăși 100–120 km/h în noaptea de joi spre vineri. Unde sunt codurile de ploi: galben și portocaliu Pentru 18 noiembrie, între orele 10:00–20:00 , ANM a emis cod galben de ploi însemnate cantitativ pentru: Banat sud-vestul Transilvaniei unele zone din vestul Carpaților Meridionali Carpații Occidentali În aceste regiuni, cantitățile de apă pot ajunge, în general, la 20–30 l/mp , în intervale scurte sau prin acumulare. Tot până miercuri la ora 20:00 este în vigoare și un cod portocaliu de ploi torențiale pentru Munții Banatului și unele zone din vestul Carpaților Meridionali , unde se pot acumula 30–50 l/mp . Cod galben de vânt la munte ANM a emis și cod galben de intensificări ale vântului la munte, valabil din 18 noiembrie, ora 10:00, până pe 19 noiembrie, ora 20:00 . În zonele înalte, rafalele pot atinge 90–120 km/h . București: ploi trecătoare și rafale mai puternice noaptea În Capitală, pentru 18 noiembrie, ora 10:00 – 19 noiembrie, ora 08:00 , sunt așteptate înnorări temporare și ploi trecătoare (mai ales în a doua parte a intervalului), cu 4–8 l/mp . Vântul se intensifică în timpul nopții, cu rafale de 40–45 km/h . Temperatura maximă este de aproximativ 15°C , iar minima de 8–9°C . Joi, 19 noiembrie , cerul va fi variabil ziua, apoi norii se înmulțesc treptat și va ploua trecător, cu 5–10 l/mp . Vântul se intensifică în a doua parte a nopții, cu rafale de 50–60 km/h . Maxima urcă la aproximativ 17°C , iar minima este de 8–10°C . Vineri, 20 noiembrie , vremea rămâne vântoasă, cu rafale de 50–60 km/h , iar maxima ajunge la aproximativ 16°C . Pentru municipiul București este în vigoare o informare meteorologică privind intensificările vântului, valabilă din 18 noiembrie, ora 10:00, până pe 20 noiembrie, ora 22:00 . [...]

Cutremurul de 5,7 din Vrancea a fost resimțit în mai multe orașe, iar imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată cât de rapid se propagă efectele unui seism și cât de expuse rămân spațiile de locuit și cele publice , potrivit Digi24 . Seismul s-a produs în noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie 2026. Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) , cutremurul a avut loc la ora 02:48:55, în județul Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri. Mișcarea a fost resimțită în numeroase localități, inclusiv în București, dar și în Republica Moldova. La câteva ore după cutremur, în mediul online au început să circule înregistrări realizate de camere de supraveghere și de locuitori din zonele în care seismul a fost simțit. Digi24 notează că, după seism, mulți români au accesat camerele video pentru a vedea ce s-a înregistrat în jurul orei 2.50. Ce arată filmările: locuințe, parcări și spații publice În București, una dintre filmări provine dintr-un apartament: se vede momentul în care locuința începe să se zguduie, iar o pisică reacționează speriată la mișcarea seismică. În Iași, o cameră de supraveghere dintr-o parcare surprinde cum echipamentul se zdruncină, iar autoturismele parcate se mișcă din cauza vibrațiilor. Imaginile sunt publicate de Ziarul de Iași, potrivit materialului. În Buzău, o altă înregistrare surprinde nu doar mișcarea, ci și zgomotul asociat seismului: în materialul publicat de Reporter Buzoian se aude un vuiet urmat de o bubuitură, iar ulterior se aud câini lătrând. Digi24 mai menționează imagini din Piața Unirii din Iași, incluse într-un material publicat de Televiziunea Română, precum și filmări din locuințe din Iași și Galați. Datele INCDFP despre magnitudine și localizare Conform datelor actualizate ale INCDFP, seismul din 18 noiembrie 2026 a avut magnitudinea locală 5,7 și s-a produs la adâncimea de 120,8 kilometri. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea , la aproximativ: 48 de kilometri sud de Focșani, 61 de kilometri sud de Buzău, 90 de kilometri nord-est de Ploiești. Cutremurul a fost resimțit într-o mare parte a țării și dincolo de granițele României. [...]

Alegerea cuvântului „uman” ca „cuvântul anului 2026” indică presiunea pe piața muncii pe fondul avansului IA , într-un moment în care tot mai mulți oameni își pun problema diferenței dintre munca „autentică” și cea generată de mașini, potrivit Știrile Pro TV . Dicționarul Cambridge a făcut selecția într-un context dominat de expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și de temeri că aceasta ar putea înlocui locuri de muncă. Termenul „uman” este definit ca având „calitățile, defectele și sentimentele specifice oamenilor, spre deosebire de zei, animale sau mașini”. Potrivit materialului, decizia a fost transmisă de AFP. De ce contează pentru companii și angajați Francesca Woodward, membră a Consiliului de Administrație al Cambridge University Press , a explicat pentru AFP că termenul a surprins „spiritul epocii din 2026”, pe fondul discuțiilor despre impactul IA asupra societății și economiei. În ultimele 12 luni, spune ea, oamenii „s-au gândit cu adevărat la ce înseamnă să fii om”, în special din cauza îngrijorărilor că inteligența artificială le-ar putea prelua locurile de muncă. „Cred că oamenii încearcă să-și reamintească... ce înseamnă să fii om.” În plan practic, lexicografii au observat și o creștere a folosirii lui „uman” în expresii compuse precum „creat de om” sau „autor uman”, semn al nevoii de diferențiere în conținut și produse într-o piață în care materialele generate de IA devin tot mai răspândite. Context: dezbaterea despre diferența dintre „minte umană” și „minte artificială” Tom McClelland , filosof al științei la Universitatea din Cambridge, a numit alegerea „uman” una „cu adevărat interesantă”, argumentând că înțelegerea noastră asupra umanității „se schimbă” în acest moment. „Încercăm să înțelegem diferența dintre o minte umană și o minte artificială, dintre ființe vii ca noi și ființe artificiale pe care le creăm. Ce ne diferențiază: conștiința, creativitatea sau compasiunea?” Materialul mai arată că tema a ajuns în prim-planul agendei publice, cu intervenții în dezbatere din partea unor lideri și personalități, între care Papa Leon al XIV-lea, Bill Gates, Mary Beard și Cate Blanchett. Ce mai știm despre selecție „Uman” a depășit alți candidați legați de inteligența artificială și de lumea online, reflectând interesul global pentru felul în care tehnologia schimbă viețile, potrivit sursei. Textul menționează și termenul „agent”, descris ca un sistem de inteligență artificială capabil să funcționeze independent, însă lista completă și detaliile despre ceilalți candidați nu sunt redate integral în fragmentul disponibil. [...]

Amazon își asumă direct controlul creativ asupra francizei James Bond , iar Jeff Bezos spune că a fost „foarte implicat” în alegerea lui Robert Pattinson pentru rolul noului 007, potrivit Digi24 . Bezos a făcut declarațiile la un eveniment din California, unde a explicat că inițial a avut „prejudecăți” față de Pattinson, tocmai pentru că este deja foarte cunoscut, după roluri precum „Batman” și seria „Twilight”. În mod tradițional, rolul lui James Bond a mers către actori mai puțin celebri la momentul selecției, însă Bezos susține că, în timpul probelor de ecran, „era atât de evident că el este James Bond”. Miza depășește un simplu casting: Pattinson ar urma să fie primul James Bond care nu se află sub controlul creativ al familiei Broccoli, care a supervizat franciza încă din 1962. Contextul este achiziția MGM de către Amazon, în 2022, MGM deținând o parte din drepturile francizei. Cum a fost luată decizia Bezos a descris un proces pe care l-a numit „extrem de riguros”, spunând că decizia finală a fost luată vineri. Potrivit lui, au existat cinci finaliști care au trecut prin „audiții reale, de modă veche”, interpretând trei scene diferite, în costume complete, cu decoruri reale și alți actori. „Când am ajuns la această listă de cinci candidați, toți erau extraordinari. Dar era ceva special la Rob și la interpretarea lui.” El a mai afirmat că alegerea a fost „imediată” și „fără dezbateri”, iar Denis Villeneuve , regizorul următorului film, ar fi fost parte din discuții. Ce urmează pentru franciză Pattinson a fost prezentat ca al șaptelea interpret al lui James Bond, preluând rolul de la Daniel Craig. Actorul va juca în cel de-al 26-lea film din serie, a cărui lansare este prevăzută pentru 2028, însă titlul și data exactă nu au fost anunțate. Într-o declarație citată de Digi24 , Pattinson a spus că rolul este „onoarea vieții” lui. Alegerea unui nume foarte cunoscut vine și pe fondul reducerilor de personal și al consolidării din Hollywood, într-un moment în care studiourile au dificultăți în a atrage public în sălile de cinema. În acest context, surse din industrie au indicat că Pattinson a fost văzut ca o opțiune mai sigură comercial decât un actor nou, iar jurnalistul Matthew Belloni a argumentat, în buletinul său informativ, că miza mare pentru toți cei implicați favorizează o astfel de decizie. [...]

Românii ar direcționa prioritar un câștig mare către sprijinul familiei, nu către consum sau statut , potrivit unui sondaj prezentat de Digi24 . Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research indică o preferință dominantă pentru utilizări cu miză de siguranță financiară și stabilitate, cu implicații directe pentru felul în care populația înțelege „prosperitatea” și pentru potențiala orientare a economisirii și investițiilor. Cum ar cheltui românii un milion de euro La întrebarea ce ar face „mâine” cu un milion de euro, cele mai frecvente opțiuni sunt legate de familie, locuire și economisire/investiții: 24,6%: ar ajuta financiar familia 16,8%: ar cumpăra o locuință sau ar investi în îmbunătățirea celei existente 16,4%: ar economisi sau investi banii 12,1%: ar începe sau ar dezvolta o afacere 9,8%: ar achita datorii sau credite 6,2%: ar călători sau și-ar îndeplini o dorință personală 11,4%: altceva 2,8%: nu răspund Sondajul mai arată diferențe între grupuri: sprijinirea familiei este peste medie la votanții PSD, femei, persoane de peste 60 de ani, respondenți cu educație primară și în mediul rural, în timp ce economisirea/investirea este menționată peste medie de votanții PNL și USR, bărbați, persoane între 18 și 44 de ani, respondenți cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare, utilizatori Instagram și angajați din sectorul public. Ce „înseamnă” un milion de euro: ajutor pentru familie și liniște Întrebați care ar fi cea mai importantă schimbare adusă de o astfel de avere, aproape jumătate indică posibilitatea de a ajuta familia și alte persoane (49,4%). Urmează: 25%: siguranță și liniște 14,2%: libertate și independență 4,9%: respect și statut social 1,4%: mai multă putere și influență 1,8%: altceva 3,3%: nu știu/nu răspund Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , interpretează rezultatele ca o orientare a populației către „protecție și stabilitate” mai mult decât către putere sau prestigiu social, cu diferențe între generații și niveluri de educație. „Pentru jumătate dintre români, o avere de 1 milion de euro ar însemna posibilitatea de a-și ajuta familia, iar pentru un sfert, garanția de siguranță și liniște.” Mobilitatea rămâne redusă: majoritatea ar rămâne în aceeași localitate Chiar și în scenariul unui câștig foarte mare, 73,6% dintre respondenți spun că ar prefera să locuiască permanent în aceeași localitate din România. Alte opțiuni: 9,2%: altă localitate din România 9,1%: altă țară din Uniunea Europeană 6,5%: țară din afara Uniunii Europene 1,6%: nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (ediția a XV-a) a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (18+), prin metodă „mixed-mode secvențial” (CATI – CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]