Știri
Știri din categoria Diverse
A patra încercare de vânzare a Șantierului Naval Damen Mangalia a eșuat, iar prețul va coborî la 75%, ceea ce pune presiune pe calendarul unei investiții militare majore planificate în aceeași locație, potrivit Digi24. Licitația a pornit de la 184 de milioane de euro (aprox. 920 milioane lei), dar nu a atras niciun ofertant.
Administratorul special CITR spune că următoarea licitație va fi organizată „în mai puțin de două săptămâni”, posibil chiar mai repede, cu un prag redus la 75% din valoarea de evaluare, conform regulilor din Codul de procedură civilă. Asta ar însemna un preț de pornire mai mic față de cele patru runde anterioare, organizate lunar la același nivel.
După trei licitații lunare fără ofertanți, instanța a admis solicitarea CITR de schimbare a procedurii, astfel încât vânzarea să se facă prin mecanismul de executare silită din Codul de procedură civilă. În această formulă, prețul poate fi redus succesiv dacă nu există interes:
Blocajul vânzării este relevant și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall, în valoare de 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei), pentru construirea a patru nave militare în aceeași locație. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și, potrivit informațiilor din articol, trebuie dus la îndeplinire până în 2030, într-un termen descris ca „extrem de strâns”.
Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație. Compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”.
Decizia instanței de a schimba regulamentul de vânzare a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și principal creditor, care controlează majoritatea creanțelor, potrivit datelor citate în articol. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării.
Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat că apelul „nu suspendă efectele” sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. Dacă apelul va fi admis, procedura ar urma să fie „remediată”, însă fără oprirea demersului de vânzare, conform aceleiași declarații.
Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, în contextul unor datorii în care grupul Damen reclama o pondere majoritară, potrivit informațiilor prezentate de Digi24.
Recomandate
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Cătălin Predoiu avertizează că anticipatele pot amplifica instabilitatea și riscul economic , într-un mesaj în care cere refacerea fostei coaliții pentru a evita ceea ce numește o „scufundare economică generală”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Afacerilor Interne compară criza politică din România cu naufragiul Titanicului și susține că „icebergul se vede de luni întregi”, dar că liderii partidelor nu reușesc să ajungă la o înțelegere care să evite un „dezastru”. Mesajul a fost publicat miercuri seara pe Facebook, conform aceleiași surse. „Titanicul s-a scufundat pentru că nu au văzut icebergul decât prea târziu. (...) În cazul nostru (...) icebergul se vede de luni întregi, de toată lumea.” Miza economică invocată: costul prelungirii instabilității Predoiu leagă direct scenariul alegerilor anticipate de riscuri economice, afirmând că prelungirea instabilității politice ar putea avea efecte severe asupra economiei și mediului de afaceri. „Riscăm o scufundare economică generală, care va sărăci ţara, cetăţenii ei şi companiile româneşti.” În același mesaj, el susține că o astfel de evoluție nu ar fi în interesul României și că ar transforma criza politică într-o problemă care depășește calculele electorale. „Deci, aceasta nu mai este doar o afacere a politicienilor; este o ruletă (...) care ne va costa scump pe toţi.” Presiune pentru refacerea coaliției: „obligația morală” de a reveni la guvernare În argumentația sa, Predoiu afirmă că partidele fostei coaliții au o „obligație morală” să revină la guvernare și să refacă alianța, invocând responsabilitatea asumată public în 2025. El enumeră ca obiective „reforme, ordine în finanţele publice, creştere economică, securitate naţională” și cere depășirea divergențelor și a intereselor de partid pentru „evitarea dezastrului general”. „Acum depinde doar de aceste partide (...) să adopte soluţia raţională: evitarea dezastrului general şi refacerea fostei coaliţii.” [...]
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator , motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „ Coridorul Vertical ” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”. De ce contează: poziționarea României în negocierile energetice Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle , după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze. În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție. Coridorul Vertical: infrastructură, nu contract de cumpărare Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze. În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente. Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune. Unde este blocajul de capacitate și ce spune Bolojan despre export Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina. Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator. Miza politică: parteneriatele externe, scoase din disputele interne În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare. Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii. [...]
ANAF pornește verificări țintite asupra bunurilor de lux trecute pe firmă, iar riscul imediat pentru companii este pierderea deductibilității la impozitul pe profit și a dreptului de recuperare a TVA potrivit Digi24 . Fiscul vizează achizițiile și amenajările plătite din bugetul societății care nu au o legătură justificată cu activitatea economică, iar contribuabilii care identifică erori pot depune declarații rectificative înainte de control. ANAF arată că bunurile de lux înregistrate în patrimoniul societăților vor fi analizate în funcție de utilizarea efectivă: dacă susțin obținerea de venituri impozabile sau dacă, în realitate, sunt folosite în interes personal de asociați, administratori ori persoane apropiate. În cazul construcțiilor și amenajărilor de agrement, atenția se va concentra pe investițiile realizate la reședințele asociaților sau administratorilor. Ce urmărește ANAF și cum își construiește selecția pentru control Acțiunile se bazează pe analize de risc, prin corelarea informațiilor din declarațiile fiscale, fișierele standard de control fiscal D406 – SAF-T (raportare standardizată a datelor contabile și fiscale) și facturile transmise prin RO e-Factura. Verificările vizează, în esență, dacă achiziția are legătură cu activitatea firmei și dacă tratamentul fiscal a fost aplicat corect, inclusiv pentru: deducerea TVA; cheltuielile luate în calcul la impozitul pe profit (inclusiv amortizarea); costuri de întreținere, combustibil și reparații; modul de impozitare a avantajelor rezultate din utilizarea personală a bunurilor de către asociați, administratori sau angajați. Ce pot face companiile înainte de control ANAF precizează că simpla achiziționare a unui bun de lux sau realizarea unei amenajări de agrement nu înseamnă automat o problemă fiscală. Companiile care desfășoară efectiv activități precum turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive pot deduce cheltuielile aferente dacă bunurile sunt folosite în activitatea economică și sunt respectate condițiile legale. Pentru firmele care constată că au dedus nejustificat TVA sau alte cheltuieli, opțiunea indicată este depunerea de declarații rectificative înainte de începerea verificărilor. Potrivit ANAF, conformarea voluntară permite corectarea erorilor cu costuri mai mici decât în situația în care obligațiile fiscale suplimentare sunt stabilite în urma unui control. [...]
Ancheta DIICOT intră în faza perchezițiilor informatice, iar Călin Georgescu ar urma să fie dus din arest la audieri , în zilele următoare, potrivit Digi24 . În paralel, publicația notează că Georgescu refuză mâncarea primită în arest și consumă doar alimente aduse de acasă, în timp ce rămâne în arest preventiv într-un dosar de înșelăciune. Călin Georgescu este încarcerat la Arestul Central al Capitalei, într-o celulă împărțită cu alți trei bărbați. Informația privind refuzul hranei din arest este prezentată de Digi24 ca fiind obținută „pe surse”. Ce urmează procedural în dosar Potrivit informațiilor prezentate, procurorii continuă verificările în anchetă, iar săptămâna aceasta au avut loc percheziții informatice la sediul DIICOT. Ionel Rus, descris ca presupus complice al lui Călin Georgescu, a fost scos din arest și dus la DIICOT pentru a participa la aceste verificări. În zilele următoare, este de așteptat ca și Călin Georgescu să fie scos din arest și dus la DIICOT pentru continuarea perchezițiilor informatice. Decizia de arestare și reacțiile din fața Arestului Central În fața Arestului Central al Capitalei, o parte dintre susținătorii lui Călin Georgescu au montat corturi și s-au strâns în parcul din apropiere, scandându-i numele și cerând eliberarea sa. Digi24 precizează că arestarea preventivă este rezultatul unei decizii definitive a magistraților Curții de Apel București. Publicația mai arată că, pentru această soluție, a fost nevoie de un complet de divergență: primii doi judecători nu au ajuns la aceeași concluzie, fiind chemat un al treilea magistrat pentru a înclina balanța. Măsuri asigurătorii contestate Avocații lui Călin Georgescu au contestat măsura sechestrului dispusă asupra locuinței sale, mai notează Digi24. Ancheta continuă, iar în dosar sunt așteptate noi verificări. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității statului de a lua decizii și de a trece rapid prin Parlament măsuri cu impact bugetar și economic, potrivit Digi24 . După votul din Parlament, Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu a avut intenția de a susține „un Guvern serios pentru România” și că ar fi căutat pretexte pentru a nu vota cabinetul. Mureșan a făcut declarațiile joi dimineață, după ce guvernul propus de el nu a trecut de votul de învestitură. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este redat de Digi24, cu atribuirea Agerpres . „Am realizat cu toţii acum că intenţia PSD-ului nu a fost niciodată de a vota un Guvern serios pentru România. Au căutat doar pretexte pentru a nu vota. Intenţia lor a fost să ne contamineze în aceste două săptămâni. E important că nu ne-am lăsat contaminaţi.” Votul din Parlament: pragul de 233 nu a fost atins Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar voturi valabile exprimate au fost 197. Rezultatul votului, conform datelor prezentate: 182 de voturi „pentru” învestitură 15 voturi „împotrivă” prag necesar: minimum 233 de voturi „pentru” (majoritatea deputaților și senatorilor) De ce contează: blocajul politic se traduce în decizie publică întârziată Dincolo de disputa politică, respingerea cabinetului menține un blocaj instituțional care poate întârzia decizii ce depind de o majoritate funcțională în Parlament. În astfel de momente, predictibilitatea scade, iar agenda legislativă și administrativă riscă să fie împinsă în plan secund, inclusiv în zone sensibile pentru mediul economic (buget, taxe, investiții publice), în măsura în care acestea necesită susținere parlamentară. [...]
