Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul spune că negocierile de pace cu Ucraina nu au „perspective imediate”, ceea ce prelungește incertitudinea de securitate în regiune și menține presiunea asupra infrastructurii critice și a rutelor comerciale din proximitatea Mării Negre, potrivit Digi24.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia apreciază disponibilitatea Turciei de a facilita o soluție pașnică, dar că „în acest moment nu există perspective imediate” pentru reluarea procesului de negociere. În același timp, Moscova susține că rămâne „deschisă” ideii de negocieri.
„Totuşi, în acest moment nu există perspective imediate de reluare a procesului de negociere, nu observăm niciun semn de acest fel. Cu toate acestea, partea rusă rămâne cu siguranţă deschisă pentru a urma această cale.”
După aproape patru ani și jumătate de război, linia frontului este descrisă ca fiind în mare parte statică, în timp ce Rusia și Ucraina își atacă reciproc infrastructuri esențiale și nave pe mare. În plan economic, acest tip de dinamică menține riscuri ridicate pentru transport, asigurări și fluxuri logistice în regiune, inclusiv în vecinătatea României.
În 2025 au avut loc trei runde scurte de negocieri la Istanbul, urmate de încă două la începutul acestui an la Abu Dhabi și una la Geneva, cu medierea SUA. Potrivit informațiilor citate de Digi24, discuțiile s-au întrerupt în februarie, pe fondul schimbării priorităților Washingtonului către războiul cu Iranul.
Peskov a mai spus că Moscova monitorizează remanierea majoră a guvernului de la Kiev decisă de președintele Volodimir Zelenski, dar că numirea unui nou prim-ministru și a unui nou ministru al apărării nu va schimba situația dacă Ucraina nu ia decizii „responsabile” pentru o soluționare a conflictului.
În același context, materialul menționează că Zelenski cere de mult timp un armistițiu, respins de Vladimir Putin, care insistă asupra unui acord de pace „permanent”, nu asupra unei încetări a focului care ar permite Ucrainei să-și refacă forțele. Digi24 notează și că Putin ar putea să nu se grăbească să reia negocierile, în condițiile în care ar spera să ocupe militar întregul Donbas.
Recomandate
Canada își extinde sprijinul militar și energetic pentru Ucraina printr-un pachet de finanțare și producție de drone , pe fondul angajamentului celor două țări de a negocia un parteneriat de securitate și economic pe 100 de ani, potrivit Digi24 . Prim-ministrul canadian Mark Carney și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Canada, au semnat joi o declarație prin care Ottawa și Kievul se angajează să încheie un astfel de parteneriat pe termen foarte lung. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Componenta financiară: apărare aeriană și garanții pentru achiziția de gaz În aceeași zi, Carney a anunțat deblocarea a 350 milioane de dolari canadieni (218 milioane de euro, aprox. 1,09 miliarde lei) pentru furnizarea de mijloace de apărare aeriană Ucrainei. Potrivit informațiilor transmise, interceptorii urmează să fie furnizați printr-un program american deschis aliaților Ucrainei, destinat finanțării efortului de război. Separat, Canada va furniza „peste 430 milioane de dolari (268 milioane de euro, aprox. 1,34 miliarde lei) în garanții de credit pentru achiziția de gaz”, cu obiectivul de a ajuta Ucraina să treacă iarna, a declarat Carney la Calgary, în prezența lui Zelenski. Componenta industrială: producție de drone, cu livrări către Ucraina Canada și Ucraina au semnat și un „parteneriat pe termen lung” pentru producția de drone și sisteme antidrone. În cadrul acestui acord, o treime dintre dronele care vor fi produse în Canada — o producție care ar urma să ajungă la un milion de aparate în următorii doi ani — vor fi livrate Ucrainei, potrivit declarațiilor lui Carney, citate de Reuters. Context: modelul „100 de ani” și legătura cu diaspora ucraineană Kievul a semnat un parteneriat pe aceeași durată cu Londra în ianuarie 2025. În Canada trăiesc între 1,3 și 1,4 milioane de persoane de origine ucraineană, una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene din lume, mai notează informațiile preluate de Digi24. [...]
Polonia își întărește protecția punctelor de frontieră cu Ucraina , după ce a evitat în cursul nopții o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele sale de trecere, pe fondul așteptărilor că Rusia va continua să vizeze astfel de obiective, potrivit Digi24 . Premierul polonez Donald Tusk a spus că amenințarea a fost prevenită „datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni”, declarație făcută într-o conferință de presă la Bratislava. Contextul imediat invocat de șeful guvernului de la Varșovia este un atac cu drone asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova , în regiunea Odesa, în urma căruia au murit două persoane. De ce contează: riscuri operaționale pe coridoarele de tranzit și securitatea flancului estic Mesajul lui Tusk indică o preocupare directă pentru securizarea infrastructurii de frontieră și a fluxurilor de trecere către Ucraina, într-un moment în care Polonia se așteaptă la „acțiuni similare” cu cele din Republica Moldova, care să vizeze punctele de trecere ale altor țări, inclusiv ale sale. Ce spune Tusk despre următoarele luni Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru posibile „provocări” din partea Rusiei, care a invadat Ucraina în 2022. El a mai afirmat că a primit „un raport destul de precis direct de la CIA” privind posibile evoluții „în lunile următoare”, fără să ofere detalii despre conținut. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât şi întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilităţi privind situaţia nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci şi de-a lungul flancului estic al UE.” În lipsa unor informații suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne neclar ce schimbări operaționale vor fi implementate imediat la frontieră, însă semnalul politic este că punctele de trecere vor rămâne în centrul planificării de securitate în perioada următoare. [...]
Premierul ungar Peter Magyar condiționează avansul Ucrainei spre UE de măsuri concrete pentru minoritatea maghiară , ceea ce poate încetini deschiderea de noi „clustere” (pachete de capitole de negociere) în procesul de aderare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Bratislava, într-un briefing de presă organizat cu ocazia reuniunii Grupului de la Vișegrad. Magyar a spus că Ucraina „trebuie să ia măsuri concrete” pentru a garanta drepturile comunității maghiare din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la Uniunea Europeană, relatează MTI. Magyar a invocat un acord politic încheiat în iunie între guvernele ungar și ucrainean privind drepturile maghiarilor din Transcarpatia în domenii precum educația, cultura, limba și administrația, dar a susținut că măsurile promise „nu au fost încă puse în aplicare”. Ce cere Budapesta și cum leagă tema de negocierile UE Șeful guvernului ungar a precizat că Partidul Tisza , pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și a celui de-al șaselea cluster, însă a argumentat că alte capitole ar trebui deschise doar „pe baza performanțelor” în îndeplinirea criteriilor de aderare. În acest context, Magyar a criticat presiunea pentru accelerarea negocierilor cu Ucraina în lipsa progreselor pe clusterele deja deschise. „Din acest motiv (...) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster.” Argumentul „tratamentului egal” și exemplul Serbiei Magyar a dat ca exemplu Serbia, despre care a spus că a început procesul de aderare în urmă cu 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a adăugat că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari și a menționat dificultățile de la granița Schengen pentru cei care fac naveta spre Ungaria la muncă sau studii. Pe aceeași linie, premierul ungar a afirmat că ar fi „nedrept” ca Ucraina să avanseze mai rapid decât state candidate care îndeplinesc de mulți ani criteriile. „Acesta este un proces de foarte lungă durată și nu este nicidecum sigur că va avea succes în cele din urmă.” În termeni practici, mesajul Budapestei indică faptul că tema drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia rămâne un criteriu politic important în poziționarea Ungariei față de ritmul negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE. [...]
Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]
Acuzațiile Rusiei privind „transporturi de armament” pot ridica riscul operațional pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești , un activ strategic din Republica Moldova cumpărat recent de România, în condițiile în care Moscova a folosit justificări similare pentru a explica atacuri asupra infrastructurii din zonă, potrivit Digi24 . Ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea , a declarat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că Rusia reprezintă un risc „pentru toată lumea civilizată” și a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra Ucrainei. Declarațiile vin în contextul atacului rusesc asupra punctului de frontieră Tudora–Starokazacie. De ce contează: un activ logistic poate deveni țintă prin „narațiuni” de război În relatarea Digi24, Rusia susține „neîntemeiat” că prin Portul Internațional Liber Giurgiulești s-ar transporta armament destinat Ucrainei. Bolea a fost întrebat dacă astfel de declarații ale oficialilor ruși reprezintă un risc pentru Republica Moldova și pentru port, iar ministrul a indicat că războiul „a venit prea aproape” și că acțiunile militare din apropiere, inclusiv survolarea spațiului aerian moldovenesc, urmăresc și presiune psihologică asupra populației. Context: precedentul de la Starokazacie și reacția MAE român Potrivit ministrului, problema punctului de frontieră Tudora–Starokazacie a fost gestionată pe baza unei înțelegeri între guvernele de la Chișinău și Kiev: dacă infrastructura ucraineană este distrusă, angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Ucraina își mută temporar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt organizate puncte comune de control. „Se trece pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt puncte comune de control.” În același timp, Moscova ar fi justificat atacul asupra Starokazacie prin acuzația că prin acel punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, notează Digi24. Publicația amintește și un episod din august, când Iuri Pilipson, director în Ministerul rus de Externe, a acuzat România că oferă „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei și a ridicat semne de întrebare privind folosirea portului, într-un interviu pentru agenția TASS. Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat „ferm” la acele acuzații, într-un comunicat relatat anterior de Digi24, pe care îl puteți citi aici . Ce este Portul Giurgiulești și ce s-a schimbat în 2026 În Republica Moldova există două porturi la Giurgiulești, potrivit Digi24: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) – afacere privată; Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești – proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, menționează Digi24. În acest context, orice escaladare a riscului de securitate în jurul portului poate avea consecințe operaționale pentru fluxurile logistice din zonă, însă materialul nu oferă o evaluare oficială sau un calendar al unor măsuri concrete de protecție. [...]
Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții , potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters. Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană. Ce arată mișcările diplomatice invocate În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters. Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor. De ce contează: incertitudinea rămâne, dar se schimbă așteptările Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică. Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri. [...]
