Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia își întărește protecția punctelor de frontieră cu Ucraina, după ce a evitat în cursul nopții o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele sale de trecere, pe fondul așteptărilor că Rusia va continua să vizeze astfel de obiective, potrivit Digi24.
Premierul polonez Donald Tusk a spus că amenințarea a fost prevenită „datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni”, declarație făcută într-o conferință de presă la Bratislava. Contextul imediat invocat de șeful guvernului de la Varșovia este un atac cu drone asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, în regiunea Odesa, în urma căruia au murit două persoane.
Mesajul lui Tusk indică o preocupare directă pentru securizarea infrastructurii de frontieră și a fluxurilor de trecere către Ucraina, într-un moment în care Polonia se așteaptă la „acțiuni similare” cu cele din Republica Moldova, care să vizeze punctele de trecere ale altor țări, inclusiv ale sale.
Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru posibile „provocări” din partea Rusiei, care a invadat Ucraina în 2022. El a mai afirmat că a primit „un raport destul de precis direct de la CIA” privind posibile evoluții „în lunile următoare”, fără să ofere detalii despre conținut.
„Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât şi întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilităţi privind situaţia nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci şi de-a lungul flancului estic al UE.”
În lipsa unor informații suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne neclar ce schimbări operaționale vor fi implementate imediat la frontieră, însă semnalul politic este că punctele de trecere vor rămâne în centrul planificării de securitate în perioada următoare.
Recomandate
Canada își extinde sprijinul militar și energetic pentru Ucraina printr-un pachet de finanțare și producție de drone , pe fondul angajamentului celor două țări de a negocia un parteneriat de securitate și economic pe 100 de ani, potrivit Digi24 . Prim-ministrul canadian Mark Carney și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Canada, au semnat joi o declarație prin care Ottawa și Kievul se angajează să încheie un astfel de parteneriat pe termen foarte lung. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Componenta financiară: apărare aeriană și garanții pentru achiziția de gaz În aceeași zi, Carney a anunțat deblocarea a 350 milioane de dolari canadieni (218 milioane de euro, aprox. 1,09 miliarde lei) pentru furnizarea de mijloace de apărare aeriană Ucrainei. Potrivit informațiilor transmise, interceptorii urmează să fie furnizați printr-un program american deschis aliaților Ucrainei, destinat finanțării efortului de război. Separat, Canada va furniza „peste 430 milioane de dolari (268 milioane de euro, aprox. 1,34 miliarde lei) în garanții de credit pentru achiziția de gaz”, cu obiectivul de a ajuta Ucraina să treacă iarna, a declarat Carney la Calgary, în prezența lui Zelenski. Componenta industrială: producție de drone, cu livrări către Ucraina Canada și Ucraina au semnat și un „parteneriat pe termen lung” pentru producția de drone și sisteme antidrone. În cadrul acestui acord, o treime dintre dronele care vor fi produse în Canada — o producție care ar urma să ajungă la un milion de aparate în următorii doi ani — vor fi livrate Ucrainei, potrivit declarațiilor lui Carney, citate de Reuters. Context: modelul „100 de ani” și legătura cu diaspora ucraineană Kievul a semnat un parteneriat pe aceeași durată cu Londra în ianuarie 2025. În Canada trăiesc între 1,3 și 1,4 milioane de persoane de origine ucraineană, una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene din lume, mai notează informațiile preluate de Digi24. [...]
Premierul ungar Peter Magyar condiționează avansul Ucrainei spre UE de măsuri concrete pentru minoritatea maghiară , ceea ce poate încetini deschiderea de noi „clustere” (pachete de capitole de negociere) în procesul de aderare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Bratislava, într-un briefing de presă organizat cu ocazia reuniunii Grupului de la Vișegrad. Magyar a spus că Ucraina „trebuie să ia măsuri concrete” pentru a garanta drepturile comunității maghiare din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la Uniunea Europeană, relatează MTI. Magyar a invocat un acord politic încheiat în iunie între guvernele ungar și ucrainean privind drepturile maghiarilor din Transcarpatia în domenii precum educația, cultura, limba și administrația, dar a susținut că măsurile promise „nu au fost încă puse în aplicare”. Ce cere Budapesta și cum leagă tema de negocierile UE Șeful guvernului ungar a precizat că Partidul Tisza , pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și a celui de-al șaselea cluster, însă a argumentat că alte capitole ar trebui deschise doar „pe baza performanțelor” în îndeplinirea criteriilor de aderare. În acest context, Magyar a criticat presiunea pentru accelerarea negocierilor cu Ucraina în lipsa progreselor pe clusterele deja deschise. „Din acest motiv (...) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster.” Argumentul „tratamentului egal” și exemplul Serbiei Magyar a dat ca exemplu Serbia, despre care a spus că a început procesul de aderare în urmă cu 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a adăugat că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari și a menționat dificultățile de la granița Schengen pentru cei care fac naveta spre Ungaria la muncă sau studii. Pe aceeași linie, premierul ungar a afirmat că ar fi „nedrept” ca Ucraina să avanseze mai rapid decât state candidate care îndeplinesc de mulți ani criteriile. „Acesta este un proces de foarte lungă durată și nu este nicidecum sigur că va avea succes în cele din urmă.” În termeni practici, mesajul Budapestei indică faptul că tema drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia rămâne un criteriu politic important în poziționarea Ungariei față de ritmul negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE. [...]
Iranul își reconstruiește capacitatea de producție de rachete balistice , în pofida loviturilor SUA și Israelului, prin reluarea asamblării în instalații subterane și folosirea componentelor din stocuri, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal. Miza este una operațională: dacă producția se stabilizează, eficiența campaniei de lovituri revendicate de Washington și Ierusalim se erodează, iar riscul de reluare a atacurilor cu rachete rămâne ridicat. Oficiali din SUA și din Orientul Mijlociu, citați de WSJ, susțin că Teheranul a repornit producția folosind componente existente și mutând o parte din activitate în subteran. Iranul ar asambla atât rachete cu combustibil lichid (alimentate chiar înainte de lansare), cât și rachete cu combustibil solid (care pot fi păstrate gata de lansare). Producție reluată, dar la un nivel mai redus Potrivit acelorași oficiali, Iranul produce în prezent în cantități mai limitate decât înainte de război, pe fondul avariilor provocate unor instalații industriale necesare fabricării componentelor și rachetelor. În plus, o blocadă navală ar fi complicat importurile de piese și de ingrediente pentru combustibilul solid. Serviciile de informații ar fi identificat activitate în mai multe locații subterane, inclusiv în complexul Khodjir, iar Iranul ar încerca să construiască noi puncte de asamblare subterane pentru a reduce vulnerabilitatea la noi lovituri. Stocurile, factorul-cheie: „câteva sute” de rachete asamblate WSJ notează, pe baza unor surse, că după acordul încheiat cu Donald Trump în iunie, Teheranul ar fi asamblat deja „câteva sute” de rachete folosind componente stocate anterior. Un oficial american a spus că Iranul ar fi reluat probabil producția la un nivel redus după semnarea unui acord preliminar la mijlocul lunii iunie, legat de deschiderea Strâmtorii Ormuz și de începerea negocierilor pentru încetarea războiului. Jim Lamson, cercetător invitat la King’s College London și fost analist CIA, a declarat că Iranul stocase înainte de război componente precum focoase finite, structuri și sisteme de ghidare și control, iar volumul producției depinde de mărimea acestor stocuri și de câte instalații subterane rămân operaționale. „Am putea vorbi despre sute de rachete sau, posibil, mii de rachete”, a spus Lamson. Separat, sursa citată de WSJ menționează o estimare potrivit căreia Iranul ar mai avea „mii” de rachete balistice în arsenal. Mesajele Washingtonului: distrugeri masive, dar fără confirmarea reluării producției Un oficial al Casei Albe nu a răspuns direct dacă Iranul a reluat producția de rachete balistice, însă a afirmat că instalațiile nucleare ale Iranului au fost „distruse complet”, iar forțele militare au fost „grav slăbite”. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, a declarat că SUA au „distrus până la 90% din baza industrială a Iranului” în domeniul dronelor, rachetelor balistice și forțelor navale și au redus semnificativ capacitatea de lansare. În același timp, WSJ arată că „distrugerea completă” a programului de rachete ar fi mai dificilă decât au anticipat SUA și Israelul, iar Iranul ar fi folosit perioada de calm din această vară pentru a-și reconstrui capacitățile, considerând că armistițiul ar putea să nu reziste. [...]
Robert Negoiță îl indică pe Sorin Grindeanu drept varianta cu cele mai multe șanse de vot în Parlament , într-un moment în care desemnarea premierului și formarea unei majorități rămân blocate de liniile roșii dintre partide, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 și liderul PSD Sector 3 spune că, dintre numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, Sorin Grindeanu „are șansele cele mai mari să obțină voturi” dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează. Negoiță susține că Grindeanu ar strânge „cele mai multe voturi în Parlament”, dar admite că nu poate garanta că ar trece efectiv de votul de învestitură. „Cred că dintre toate variantele pe care le-am văzut vehiculate, Sorin Grindeanu are șansele cele mai mari să obțină voturi. Părerea mea e că va lua cele mai multe voturi în Parlament. Nu știu în ce măsură reușește să și treacă, dar voturi va lua cele mai multe dintre cei care au fost vehiculați până acum.” De ce contează: voturile există, majoritatea încă nu Miza imediată nu este doar numele premierului, ci capacitatea de a construi o majoritate care să susțină un nou Executiv. În acest context, Negoiță sugerează că Grindeanu ar putea aduna un număr mai mare de voturi decât alte opțiuni discutate public, inclusiv prin negocieri „între timp”, fără să detalieze însă aritmetica exactă. În paralel, Negoiță a comentat și scenariul unei guvernări PSD–AUR, despre care afirmă că AUR ar încerca să câștige legitimitate politică. El se declară sceptic că partidul condus de George Simion ar accepta să intre acum la guvernare fără funcția de premier. Calendar posibil: desemnare înainte de vizita în SUA Potrivit surselor Digi24 citate în material, președintele Nicușor Dan ar vrea să existe un premier desemnat înaintea vizitei pe care urmează să o facă în Statele Unite, la finalul săptămânii viitoare. Desemnarea noului șef al Guvernului „ar putea avea loc săptămâna care vine”. Blocajul rămâne însă la nivelul majorității: PNL nu ar vrea să voteze un Executiv cu miniștri PSD, iar PSD nu ar accepta un Cabinet fără reprezentanți ai partidului. În lipsa unei formule agreate, chiar și un candidat perceput ca având „cele mai mari șanse” la voturi poate rămâne fără o majoritate funcțională pentru învestire. [...]
Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară , iar prelungirea provizoratului riscă să lase neacoperite cheltuieli curente în ultimele luni ale anului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la B1 TV, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că discuțiile pentru formarea unui nou guvern „sunt foarte importante” și a descris perioada drept „momente decisive pentru România”, argumentând că interimatul s-a prelungit prea mult pentru un sistem politic în care mecanismele guvernamentale nu sunt construite să funcționeze mult timp în acest regim. De ce contează: rectificarea bugetară, blocată la nivel de competențe Premierul interimar a indicat explicit rectificarea bugetară ca exemplu de decizie care nu poate fi luată de actualul executiv. În explicația sa, rectificarea este necesară atunci când, pe parcursul anului, unele ministere nu își previzionează corect cheltuielile și apar goluri de finanțare spre final de an. El a dat ca exemplu zona Sănătății, unde pot rămâne „descoperite” cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau pentru ambulanță, situații care, în mod uzual, sunt acoperite prin rectificarea făcută „în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie”. Potrivit lui Bolojan, guvernul interimar nu poate adopta această rectificare, deoarece ea se face prin ordonanță, iar actualul cabinet „nu are această competență”. Ce a spus despre varianta Luca Niculescu premier Întrebat despre posibilitatea ca Luca Niculescu să fie propus ca prim-ministru, Bolojan a afirmat că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre un astfel de nume și că, la întâlnirile instituționale avute (inclusiv CSAT), nu a fost avansată o propunere de premier. Despre Luca Niculescu, în prezent secretar de stat la Externe, Bolojan a spus că îl consideră „un profesionist al diplomației române” și a menționat rolul acestuia în gestionarea aderării României la OCDE, dar a subliniat că, în lipsa unei discuții oficiale despre nominalizare, nu poate face comentarii pe tema funcției de premier. Context: „nu mă agăț de scaun” Bolojan a mai declarat că nu urmărește să rămână în funcție, afirmând că și-a golit biroul „de patru luni” și că, în condiții de interimat prelungit, singura opțiune este să încerce să asigure funcționarea statului. În esență, mesajul său a fost că prelungirea interimatului nu este doar o problemă politică, ci una cu efecte administrative și bugetare imediate, în condițiile în care decizii precum rectificarea nu pot fi luate de actualul executiv. [...]
Christine Lagarde avertizează că anularea datoriei ar lovi finanțarea Franței și ar încălca tratatele UE , respingând propunerea lansată de liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon , potrivit Digi24 . Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a calificat ideea drept „periculoasă din punct de vedere financiar” și „imposibilă din punct de vedere juridic” în cadrul dreptului Uniunii Europene, conform informațiilor preluate de Digi24 dintr-o relatare atribuită Reuters. Propunerea lui Mélenchon vizează anularea a 18% din datoria publică a Franței, pe motiv că această parte ar fi deținută de banca centrală a țării și că măsura ar crea spațiu bugetar pentru cheltuieli sociale. În același context, este menționat că datoria publică a Franței depășește 116% din PIB. De ce contează: costul finanțării și reacția creditorilor Lagarde a avertizat că o astfel de decizie ar fi „pedepsită” de creditori. Ea a comparat datoria publică cu un credit personal: dacă un debitor refuză să plătească și apoi caută o nouă finanțare, riscă să nu o mai obțină și să se confrunte cu dobânzi mai mari. „Cu siguranță nu este o idee bună și este o risipă de timp, deși populiști pot fi în orice stat membru al zonei euro.” Obstacolul juridic invocat de BCE Șefa BCE a indicat că anularea datoriei este interzisă de Articolul 123 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , pe care l-a numit „un pilon al stabilității”. În acest cadru, orice încercare de a încălca regulile privind finanțarea datoriei ar reprezenta, în formularea ei, „o încălcare flagrantă a tratatului”. [...]
